Zimbrul, 1850-1851 (Anul 1, nr. 1-97)

1850-07-10 / nr. 3

N. 3. Iașii, Lun­er­­­in 10 Șlie, Abonamentu. Iași și ținuturi: ne unu anu 75 lei. - pese luni 40 — r­iiințenilor ne unu rându ec­e 25 parale. Prețul LIMBRUL EEE FOILETONUL ZIMBRULUI. unu poletu ROMANTICU. (Spene în versuri.) PERSOANE. Stanu, boeru bătrănu. % Unu poetu romanticu. Mariya, Femeia sl.­­ Antohi, prietinul lui Stanu,­ ­­­­­ 1550. Abonamentul se face în Iași la Tipografiea Bu­­ciumului Romanu, mi la Jispe­­riea fraților Gheorghiu, iar la ținuturi de la corespondenții D.sale. Astă sonc esă Lunea și Golea, cu două suplemente in 8. pe fie care lună, vea­ce IAȘI. D. S. Prințul Domnitope­au bine voitu a chema ne D-sa Hat­­manul Anastasie Bașotă la Ministeriea Departamentului lucrări­­lor publice ce era vacantu de la demisiea dată din acestu postu de D-lui Vornicul Vasilie Sturza. Alțila b­aieri Sămbătă în 8 a curgătoarei, Prea Înălțatul Domnu au vizitatu pe neașteptate lucrările începute pentru zidirea casar­­miei de infanterie la Copou, cum și tabăra militară. Î. S. în­­trăndu în mai multe corturi au bine­voitu a se înforma despre sănătatea soldaților, și au fostu mulțămită de buna rănduială ce domnește în tabără. După aceia au poroncitu cvartiru­ maistru­­lui ca să se îmbunătăți­ască precătu va fi cu putință măncarea soldaților.­­ În numărul trecutu s'au vorbitu despre școala de fete și de esamenul urmatu la 6 ale acestiea, acum să mai adaoge mulțămi­­miea casnică compusă de D-lui esamenu atătu Derectorul D. T. Stamati, împre­­ună cu celelalte obiecte, respunsurile cele prea lămurite ale giunelor și obiectele de lucru de mână în numeru de 16 d espuse, au văditu la de acestu ramu însemnatu, cătu și răvna cu care personalul își î­mpli­­nește îndatorirea sa. La această ocazie cuvioșiea sa Arhimandritul Niconu, egumenul monastirei Bisericanilor, au hărăzitu spre agiutoriul tinerilor Această faptă bine­făcătoare merită a fi cunoscută lăudată și imitată. Numerul tinerilor ce s'au strecuratu în acestu anu de la 19 septemvrie 1849, căndu s'au deschisu cursul scolastic pănă acum este de 157, iară acum au fostu în ființă 138, din JASSIH. S. A. S. le Prince Régnant a bien voulu appeler Mr. le Hetmar Anastase Bachote au poste de chef du Département des travaux-pu: blics, qui se trouvait vacantpar suite de la démission de Mr. le Vor­­nic Basile Stourdza. travaux sommenses pour la de la caserne d'infanterie à Soro; ainsi que le camp | dats : Elle a été contente du bon ordre filles ainsi que sur qui l’examen règne au Camp el a en­­suite ordonné au quartier-maître d'améliorer autant que possible la nour­­riture des ‘soldats. — Nous avons dit dans notre dernier numéro quelques mots sur lInsti­­tut des jeunes a eu lieu le courant. Nous croyons devoir ajouter que le public est resté! content des progrès de l’éducation de ces jeunes 6 du très- Les matières ajoutées à leurs études, telles que: la géographie du pays et l'écono­­mie domestique composée par le Directeur de qui y Glostitat, Mr. filles, et les ouvrages 4 main au nombre de 168 pièces exposées dans k ont prouvé à l’examen, non seulement la sollicitude du Gouvernement our cette branche importante, mais encore le zèle avec lequel le reg­­boșpșei de l'institut remplit ses devoirs, A cette occasion Sa Révérence l’Archimandrite Nison, prieur du son­­vent de Bissérikani, a offert à titre de secours pour les jeunes de 500 piastres. Cet acte de bienfaisance mérite tembre 1849, époque à laquelle a commencé l’année scolaire 1849-1850, s’éleve à 157. à la 1-ge, Toutefois. il n’y en avait 28 à la 2ème et 13 que à la Zeme classe. Quatre d’entre les plus capables ont reçu comme prix, chacune une boîte à ou­­vrage ; et 17 autres différens livres. Le nombre de si nterues et de 22, dont 13 aux frais du Gouvernement et 9 aux frais des particuliers. au simțitu publicul văzindu înaintirea ce au rele copile. zace 500 lei. Institutu este lor, iară Materiile adaose care 97 în clae de 22, îngrijirea ce are tea, iară la 17, feliurite 9 Cărmuirea 115 28 într'al 2le mi 13 în făcutu tine­­de geografie a Moldavei și econo­­sm­­ul 3%. Jla patru ti­­nere ce au meritatu mai cu vrednice, li s'au datu premii căte o desec­­cărți. Numărul internelor locuitoare în din care 13 stipendiste pe cheltuieala scoale­­cu agiutoruri deosebite și pe socoteala particularilor. — Avant­hier, samedi 8 site à Ghimrgoniste les entrée pauvres dont 97 réponses du courant, S.A.S. le Prince, Régnant a dans plusieurs tentes, a daigné s'informer Th. tamat, d’être publié, la les somme loué et imité. Le nombre des jeunes filles inscrites à l’Institut, depuis claires de construction la santé des militaire. filles. et précises des jeunes 138 8. le A. vi­­étant salle, filles sol­­lo Docteur présentes, 19 Sep­­ CHENA plrița. STAN. (ES STANU. Vai du acei care lu ascultă! numai eu știu ce pățăsc! În zadar âți trudești limba, în zadar Marițo cerci, După cum odinioară, iar sunt gugați să mă pleci; Au zburat acele zile, ka p'un ure cănd mă giucai, Cănd ne ceas ne ceas cu vorba'ți după placuți mă purtai, Nus' acel de mai nainte, ns! să știi că m'am schimbat, Din copil c'am fost păn'astăz, voiu de acum să fiu bărbat, N'au mai mult la mine treacăt sfat și țipet femeesc, MARIȚA. Ei! ș'apoi? acui e vina, dacă rolul vă uitați, Și pe noi în locul vostru, ne dați voe a fi barbați? Voi vă ziceți parte tare, pe noi slabă arumiți. Cu a noastră apărare, voi sânteți îndatoriți. Și mă credi aceste plăngeri, nici cum cinste nu vă fac. Eu nu aș fi în locul vostru, mulțămită aș fi să tac. CTAN. Las, că ti așa Marițo, ns ce cade să vorbești, Slavă domnului­ în starea, azi în care te găsești, Gai închinat catastihul, lumea de tinu au scapat. Și așa dar întru amăndoă dare averea s'au curmat. Numai vezi picănd la poaleți, cărdu de tineri slăvitori, ba să'ți spue din oftare, că ești chiar buchet de flori, Ba nici Stan al tău acuma, zeu, nici lui nu'i vine dor, Săți mai zică ba odată: pentru ochi ți mă omor! S'au perdut, s'au stine în tine, acel farmec îndrăuit. Ce din om, neam îl face, pe barbatul cu au lovit. Frumuseța tinereții nu s'arată nici c'au fost, De­și roșul pănă astăzi, tot alții la alseu post! MARIȚA. Și cu ne gănd aete vorbe, dumneta mă pot îmi spui, Socoti poate că prin ele, spaimă'n suflet vrei să'mi pui? Socoti poate că de ciudă voiu lua cuțit în mâni. Care am curma a­cele zile înfingăndul în plămâni. Sau că părul displetindumi, mă voiu duce să mă'nnec? Oldeți trecu pin găndaceste, să mă erți dar ai cap sec! STAN. Nu Cucoană, dăm i­ertare; cu acestea nu găndeam, Nu acum, dar nici odată, nici amor cănd vredniceam, O femee măritată, fără stămpăr, cănd orezi, Din loc în loc, zi și noapte, umblănd după frunze Bepzi, Ce se scoală pe amează și mai șede cătu un ceas, La tot benchiul ce'și lipește, când pe buze, cănd pe nas, Și apoi zboară în trăsură, mi pin tărg ș în mahala, Pe la rădiu, pe la dughene, pi­n beilic și'n salhana, De acolea la verișoara, numai păn în podul porii, Șt­i arăte, că mantela minunat face, foș, foș. Și așa zioa păn înoapte, pa mi noaptea păn' înzi Pate podul cu gănd mărie, tot acest raiu ar păzi. Să știi dar, c'acea femee are boala cestui veac. Pe barbatul ei urește, boală ce greu află leac. Cu acea patimă Cucoană, și dumneta sufereai Cănd ne uliți mai nainte, cărărușa ț'o perdeai, Dar aceste toate vărsta, între noi leau potolit, Și iată ne săntem astăzi, chiar cum singuri am dorit;

Next