Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)

1851-11-08 / nr. 38

150 n Englitera s'au primitu știri de la Canu din 23 Cent. Ele Resbelul urmează și Caoruitul dupre au făcutu per cu data din 21 Oct. a cărei începutu dă dederi mari în armia Engleză. cugetu cetitoriului. Ea cuprinde următoare scrisori de la Trapezunda din 16. Oct. le: „O climă consternătoare cercula prin anunțări cu toate protestațiile Guvernului cetate, cum că județul supremu al țorei, Britanicii, Șahul Persiei zle Zimbrului), au ocupatu Heraprocuratura statului și oficiile montanistice din lipsa localităților se voru strămuta din Sibiiu, și celelalte diregătorii voru mai remănea numai pănă la o vreme, din care cau să poata de zidire s'au scoborătu la nulă și se dă locu la unele cugetări posomorăte.” Corespundentile însă se măngăe în puterea ordinațiunelor ministeriale din 12 Maiu, și că din partea cetăței s'au făcutu arătare că toate dicasteriile se potu încăpui cu localitățile trebuincioase (G. Transilvaniei). țuora dărilor indirecte, ce ni s'au întrodusu de cătți de curăndu în Ungariea, în Transilvaniea, în Croațiea, di in Voevodina serbă, se suie pe anu în celelalte țări ale Coronei mai la 48 milioane de florini, monetă de convenție. Prin urmare, este probabilu, că venitul dărilor indirecte în cele patru provinții mai susu uitate, va fi însemnătoriu. Țiora dărilor (dabilelor) se zice directe sporește așijderea din ce în ce in aceste provinții, în cătu fiecare omu nepărtipitoriu va fi nevoitu să recunoască că situațiea finanțiiară a Austriei de bună saclarație - Se scrie de la Honduras (America) din 4, Ont. că locuitorii insulei Ombergrisu aru fi datu gosu pavilonul Britanicu. fapticia democratică din Adunarea Franceză ce întărește din ce in ce, căndu celelalte slăbescu. Ea ținu o ședință la care fu de față toate părțile ei și cei mai moderați și cei mai esaltați. În această întrunire s'au decidatu de a sprijini proiectul legei electorale propusu de guvernu și care s'au lepădatu cu 13 în contra a2 voturi de cătră Comisiunea unde se rănduise ace cerceta. Toate rezoluțiile acestei ședinți se primiră în unanimitate. Pe căndu politicii ce află in cea mai mare ocupație, poporimea parisiană stă liniștită, ba zicănd” așa nepăsătoare. D. Blordel de sigura că nu primește ministeriea finanțului. Despre retragerea prefectului de Poliției Mona, nu ce adesrește încă binetele 1 h À pri 1% Rusiea. Juzela de Jos cuprinde: că mnu mă sau îmbunătățitu ocazu al Împăratului statornicește că oamenii ce ce voru ciunti spre a scăpa de servițiea militară, și care se voru dovedi giudecătorește, se voru încorpora în companiile de disciplină; și dacă și alte nu voru fi în stare să serviască se voru trimete ca coloniști în părțile nordice ale Împărăției. Austriea. 29 Oct. Unu mare număru de fabricanți și de negațitori s'au întrunitu eri, spre a disbate asupra unei petițiuni ce are a se îmfățioșa ministeriului finanțelor, spre a'l ruga de a binevoi să puie capătu nestatorniciilor cursului banilor. Ei dorescu ca ministerul să statornicească o măsură pentru valoarele în argintu, după cum ei au mai făcut'o la emisiunea (darea în circulație) a noului imprumutu Aceasta va fi unu mijlocu spre a se împedeca speculațiile nelegiuite. (Gazeta națională). lu suferitu prea, și că a închie unu aducătoriu cum am arătat în unul În aceasta se vedea de resbelu Enghiterei. Transilvanica. Brașovu, 25 Octo. În din Sibiiu viena. Nuvela ce de curăndu au venitu de la Berlinu, despre pasul făcutu de două Staturi ale Europei centrale lăngă calviu, in previdere amenințătoare, de Petersburgu și de Bera oarecare tămplăriaBavariea și Wittenbergul, care, mă, se zice desiguru că acestea"su de o potrivă mari de bună sade a ține pacea generală, se unescu firește cu puterniciile cele ce îmfățioșază în Europa prințipiul ordinei legale în mănă, și al liniștei, și care săntu așijderea gata de al sprijini cu armele ei s'au deliberatu despre despăgubirea ce are a se da supușilor austrieni a cărora proprietăți din pricina revoluției din Bosaustrieanu. Se vede prin aceasta, că deși mai dăunăzi se temea din protivă, Poarta arată fățișu ferma sa voință de a rămăne în bune raporturi cu Austriea. Slau publicatu la Viena unu registru de cate olindirile politice rostite de la 1848, se vede că o treime din osăndiți au fost iertați de Împăratul, și că pedeapsa altora s'au micșoratu cu o a cincea parte din timpul hotăritu prin senteție.Marele Duce Constantin al Rusiei, Neiulaevici, și tănăra ca soție marea Ducesă Alesandra, au sositu la Viena la 1 Noem., marele Duce este marele-amiralu al flotei rusești, și merge în Italiea spre a vizita porturile austriene. Germanica .Noua Gavetă de Prusien pile, cu Pauli , vorbește prea mult de a se strămuta scaunul Dietei germanice într'o altă localitate de cătu la Francforta, a căruia pămăntu, zice foaia prusieană, este minitu de intrigile partidei democratice și de ceteținii liberi a partitei Gota. Guvernămăntul Sacsanu aru oi făcutu îmbieri foarte avantajoase allte în privirea băniască cătu și în alte raporturi aa in tămplare căndu s'aru prefera politica Drezda. Peausta de Voss, de la Berlinu, asigură că ministeriul danezu îndată ce s'au organizatu, au trimisu plenipotențiari la Petruburtu la Londra, mi aa Parisu, spre a îmfățioșa guvernămăntelor acestor trii mari puternicii că nu este de aginisu că s'au recunocutu întregimea monarhiei daneză, dacă condițiile cuvenite spre a asigura întregimea aceasta nu săntu împlinite. Condițiile acestea, după spusa guvernămăntului danezu, nu voru fi niciodată împlinite dacă el stărie de a voi uniunea ducatelor de Șlesniguri de Holstaina, și nu este alta mijlocu de a curma toate de cătu de a se învoi la încorporarea Șlesvigului cu Danemarca. Decretul Marelui Duce, publicatu la Vaimar la 1 Noem. desființază drepturile fundamentale afară numai în cătu se atinge de drepturile și îndatoririle feodale ce se ridică. Italica. Florența 14 Ost.- Monitopsa Toscana publică unu decretu in care este declarată de desființată garda cetățană în toalite politiile Statului in care ea mai era însă nu foarte rele. „Satellitu” cetim o corespondență din numelede Viena, însuflețite dorință anunță de la Constantinopoli totu odată că se află pe cale pentru de tratatu de vamă prea avantajos de foloase) comerțul Df CIMBRĂUL - - - stropise cu lacrimi; în altă zi, în sfărșitu, orăndul de a se ridica portretul cel mare al răposatului pe al ei, și amăndoi porniră, care împodobia sala cea mare a castelului, subu cuvăntu că viderea lui îi afita durerea. Noi însfărșitu nu cutezămu de a adeveri, că aceasta au o rază de și ea ceru de la frumosul paju ca să o aducă mai sine la marginea pămăntului de cătu să o lese în castelu. După o lupătul său sosiră vale încăntătoare Remustrarea Biamxozen inlă, fostu numai unu pretecteu: Amorsul ape așa de nile cumpărănduși mersul, nișe ingenioase pretenții... Cu toate aceste, într'o seară, aura avea niște murmururi așa de dulci, npisiritoapea niște plăngeri așa de duioase, Vergismeinieht parfumuri așa de suave, că amintirea baronului, ce de avea încă ce rătăcea în inima și în capul văduvei, Ce stănsă ca aburii acei ușurei, pe care soare îi împrăștie dimineața. Baroneasa uitasă, frumosul paiu ce folosi de această uitare, și îngerul căruia se încredințasă onoarea Vilmhozenilor, își acoperi fața cu aripele spre cele lungi și ce sui în ceriu, sndei ce încredință o altă misiune, căci asta se măntuise. Însă, vai! căndu npisiri toapea tăcu, căndu florile se re'nchise, căndu aura încetă, baroneasă scoasă unu ținetu spărietu, și remustrarea străbătu în inima sa. Atunci, ca ș'o femee nobilă, cu toată greșala ca, ce crezu neprecipică de a vețui mai multu timpu subu acoperemăntul omului pe care'l amăgise, Calarabi, care nu făcu și Frumosul se lăsă Întru ne Seara, paju își încălecă că tu zăriră vărvul se încherasă cu o felucă malteză, de călătorie, calul, castelana cel ascuțitu al castede atuncelului galopară fără ca să se oprească însă îl perdură în negură, își restrănsă astfel cu încătu acuma numai putea a o suferi, părăsindu toate puterile, castelu, alergă să ceară unui ajutoru, pe căndu însă ea galopa, unu vănătoriu eși dintr'unu tufărișu, și văzindu o femee întinsă pe mali, s'au apropietu, capetelana, încredințată fiindu de moartea lui, crezu a'i vide umbra și strigă de spaimă. După aceea doua zi se aruncă în riu, s'au numitu Risi damei france. Noi știmu legenda care onoarele castelului și pi reconduse la Lepantu, de unde avemu însă cutrierăndu politien, ni sau nimeritu aprivi la o dramă al căria săngerosu desnomăntu nicioscdi că animozitatea (dușmăniea) dintre prai și Turci n'au perdutu nimică din caracterul său cel selbaticu. Noi intra sărămu întro cafene destul de mărșavă de necăiul de an portu, în care mateloți (corăbieri) de toată națiunile bea și cănta. La o masă se afla unu metrinariu grecu (”) gucănduse în de cu doi Maltezi. La o altă masă, unu matelotu turcu își fuma ciubunul său, și împrotiva legei coranului și a profetului înghiță vinu minunatu de Arhipelu. Grecul zărește pe Turcu și'i zice: — Profitul Se oprește de area pinu. - Taui raiapă (creștinule), respinse Turcul. La numele acesta de raia, grecul se scoală și'i repede o butercă în capu. Turcul se ferește de lovitură, și ridicănduse mi el qui trage homgerul și se repede asupra Grecului. Cei de față se puni la mizlocu. Turcul însă cere o reparație. O reperație? zise grecul, ei sine pecultă; eu mă numescu Alesandru Caltri; Turcii au ucisu ne tatul meu, eu te voiu sui de ne tine. Săngele cere sănge. Iați cuțitul, eată mi al meu, „să șici — Ns, zise Turcul, duelul este opritu în Lepantu.Se poate, însă el nu e opritine mare, mai încolo de o batie de turn. Marea nu e a pimărui baroneasa pe malurile unui riu a Livadiei, însă ese o otravă ca din ea moartă pe verdeață. Tănărul paju zărindu Vănătoriul acesta era baronul. la viderea ... lină cu orizont turnul aceasta însuși căndu frăși amance adapă oui D.na ziua cea faea își opri calul, din gura a porni D.a (') Noi nu facemu mici de cum una romană, noi adeverimu fapta și amu însămnato pe albumul nostru de călătorie.