Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)

1851-07-19 / nr. 6

22 -­­ZIMBRUL ‘ mere­u " Spitalul militaru s'au fostu înființatu în 1831 pentru 40 crivaturi din care 25 la Iași și 15 la Galați, sporite mai la urmă la 85. Însă sume­­le asignuite, pentru această slujbă n'au fostu de agiunsu spre a se întim­­nina trebuințele aievelnice. Cheltueala întreținerei spitalului ue­ns Ce suea peste suma de 25.800 lei produși din oprirea făcută în lefile miliției s'au fostu sporitu prin urmare cu 27,200 lei asignuiți de Vistierie. Cu acestu sporiu numerul crivaturilor se stie astăzi la 120 putăndu sluji la cazu de nevoe, întru tratariea a 180 bolnavi. Economiile făcute în­­ miliției au îngăduitu a ce întimpina osebite chel­­tueli neprevăzute dintre care cele mai de căpitenie suntu următoarele: 4). Unii sporit de șefi pentru ofițeri comandanți de mărgini, soldați, can­­didați, învățători, muzicanți, amploiați, și scriitori peste statu. B). Spre cumpărarea și transportarea a 1213 pușce pentru infanterie cum și a muniției trebuitoare. v). Spre cumpărarea și traneportarea unei cătimi de prava de pușcă. G). Spre cumpărarea a 250 pumnare pentru trebuința artileriei și a brandvahitei. D). Spre închirierea de case pentru personalul ue nu avea locu în ca­­zarmie sau în spitalu. E). La reperațiile cazermelor și a spitalurilor. J). La înființarea unei maneje pentru păstrarea tunurilor și pentru e­­xersarea apicaemiei în timpul epnei. Cum și la osebite alte obiecte de o mai mică însămnărie. După măsu­­rile luate cu adunarea recruților ce-i datorescu satele, prin ofițeri înadinșu comenduiți la ținuturi, s'au completatu toate comenzile, iar învățătura și disciplina miliției totu urmează a fi obiectul celei mai active îngrijări. Sănătatea publică se află în starea cea mai mulțămitoare. Măsurile sta­­tornicite prin sârguința Comitetului Sănătăței, au isbutitu a feri pe prințipatu­ri de epizootie ce din vreme în vreme au apăsatu țările învecinate. Sub s­privigherea Departamentului lucrărilor publice. În ceea ce privește drumurile: 60,418 stănjini de șosea s'au reperatu în 1849 ne­­cesite linii, 20,954 movili de rezervă s'au transportatu­me la acele locuri și 41,038 copaci s'au plăntatu ne amăndoue laturile. Osebitu de aceasta 384 stănjăni s'au lucratu din nou în cipitalie. În 1850, 10,751 stănjini de șosea s'au lucratu din nou, 6,397 s'au plă­­nuitu și 30,295 s'au reparatu.­­ cară cu boi s'au înființatu pentru cu­­rățirea uliților poliției. Unu numeru de 5,137 petre cubice s'au pregătitu pănă astăzi spre a fi întrebuințate la pavelarea uliței mari a capitaliei. Osebitu de aceasta unu milionu de ocă de bolovani s'au transportatu la Iași pentru pavelarea ce­­loralalte uliți. S'au făcutu podurile de pe apele Putnei, a Tecucelului, a Căcainei, a Bi­­striței cum și pe părăile Rupturei, a Suroaei, a Vadului-Roșcăi și a Boțăr­­lăului, osebitu de mai multe reparații ce s'au făcutu alor poduri. Numirea uliților capitalier , numerațiea caselor s'au completatu în cur­­sul anului acestuea. 104 stănjini de pave s'au facutu din nou la Focșani. În cătu privește clădirile și reperațiile. 4). S'au săvărșitu parablisul din palatul administpatiné. B). Trei­zeci­mi unul de șicheturi s'au clăditu pe liniea Dunărei și patru ne celelalte mărgini. B). O casă încăpătoare la Botoșani cumpărată cu însuși a Noastră chel­­tueală s'au hărăzitu poliției mai susu pomenită spre a sluji de otelu-de­­vilu. Cu oare care reparații, casa aceasta va studii întru încăperea instan­­țiilor administrative și viudecătorești cum mi a Eforiei poliției. Zidirile în lucrare suntu: Cazerma militară de la Copou, și casa de aresta din Fălticeni. Reparații s'au făsuritt la azerma militară din Galați și la acea din tăr­­gul Ocnelor, la palatul administrativu din capitalie, la palatul criminal”, și la încăperile de administrație din Galați și din Fălciiu. Pănă la înființarea proectată a caselor de aresta în toate rezidențiile ținutale, mai potrivite cu regulele prescrise de filantropie, s'au făcutu­re­­ 3. militaire avait été créé en 1831 pour 40 lits dont 25 à Jassy el 15 à Salaiz. Les lits avaient été portés plus tard à 85, mais les sommes affectées à ce service étaient restées bien au dessous des besoins réels. La dépense d’entrelien de Gnorital qui ne s'élevait pas au delà de 25,800 rtges provenant d'une retenue sur les arrointemens de la milice a été par sonse­­quent augmentée de 27,200 pires allouées par la Vestiarie. Morennant ce surcroît le nombre des lits s’éléve actuellement à 120 pouvant servir en cas de besoin au traitement de 180 malades. Les économies faites sur le $ de la miise ont permis de parer à diverses dépenses imprévues dont les principales sont les suivantes: A). Un spgegoit d’appointemens pour des officiers sommandanu de frontitres, soldats, candidats, instituteurs, musiciens, employés et écrivains surnuméraires. B) A l'achat et au transport de 1213 fusils pour l'infanterie ainsi que de leurs accessoires. f). AGasnat et au transport d'une quantité de poudre. D). A l'achat de 250 eoutelas à l'usage de l'artillerie et de la chaloupe canoniére. E). A lalocation de maisons pour le personnel qui n'avait pas de place dans la caserne, ou dans l'hôpital. F). Aux réparations des casernes el des hôpitaux. - G). A la construction d’un mancge pour la remise des canons et pour Gheheg­­cice de l'artillerie pendant l'hiver. Ainsi qu'à différens autres objets de moindre importance. Les cadres de la milice viennent d'être complétés par Ghengolement des son­­lingens arriérés; son instruction et la discipline continuent d'être l'objet de la plus active sollicitude. L'étit sanitaire de la principauté est des plus saliatelenhis, Les mesures es en vigueur par les soins du Somite sanitaire ont reûssi à préserver si le pays de Gherizootnie qui de tems à autre exerce ses ravages dans les Etats voisins. Sous la surveillance du Départ. des travaux publics. En ce qui regarde la viabilité: 60,418 toises de chaussée ont été réparées en 1849 sur différentes lignes: 20,954 tas de réserve ont ete transportés sur les lieux, et 41,038 arbres ont été plantés sur les deux côtés. De plus 384 toises ont été construites à neuf dans la capitale. En 1850, 10,781 toises de chaussée ont été construites à neuf, 6,397 ont été tracées et 30,393 réparées. — 25 chariots à boeufs ont été confectionnés pour le nettoyage des rues de la ville. : „­­Un nombre de 5,137 pierres sprigies ont été préparées jusqu'à ce ioș pour être employées au pavage de la principale rue de la capitale. De plus un mil­­lion d'ocas de moellons ont été iirunsportés à Yassi pour le pavage des au­­tres rues. Des ponts ontété construits sur la Peutna, le Técoutchel, la Kakaïna, la Bistriz­­za, ainsi que sur les courans de Rouptoura, Souroya, Vadoul-Rochcay et Botzer­­léou. Plusieurs autres ponts ont reçu des réparations plus ou moins importantes. La désignation des rues de la Capitale et la numération des maisons a été complétée dans le courant de celte année. 104 toises de pavé ont été construites à neuf à Fokchani, En ce qui concerne les constructions et réparations: A). Une chapelle a ete achevée dans le palais administratif. B). Trente et un piquets ont élé construits sur la ligne du Danube, et-qua­­tre sur Jes autres frontieges. C) Une maison spacieuse à Bolochani, achetée à mes,propres frais a été offerte à la ville susmentionnée pour servir d'hôtel de ville. Moyennantquelques ré­­ragations dont le département des travaux publics se trouve chargé, celte rai son servira à loger les instances administratives et judiciaires ainsi que GE- phorie de la ville. En cours d'exécution se trouvent acluellement la caserne militaire de So­­pau et une prison à Fallitchény. Les réparations ont rogte sur la caserne militaire de Galalz, celle des sa­­lines, le palais administratif de la Capitale, d'administration de Salatz et de Faltchi. le palais criminel, et les maisons Admirarea ne țintui pe stăncă pe care o calca Încătu pentru plaia a căruia suprafață catării postri și voirămu a aștepta răsăritul soare. 151. Ateptarea poastră fu scurtă, afla de totu golu și formatu dintr'o curatu al ceriului orientalu trecu de odată în co­­apoi petele aceste se luminară sete de crăpături și acățărate de prăpăstii nemă­­surabile. nu era mai întinsă decătu de o jumătate de milă patrată, se singură strică. Acesta alcătuia capătul cel mai din Lloru­ri mai întise, urmă al Zervei occidentale, el,zinul Termis care dec­­ipentau­, unu discu roșu mi fără de­­­­părția ne muntenegrinii munștori de muntenegrinii tăiu ce arătă pe piscul cerbei celui din protira voastră, o trăsătură de lumină și urmă, c­ometele eternele (vecinice) tămpită, și pana este nepu­­șcănteeră, trimițindu în tărie mii de săgeți de a­­uru, și steaua zilei se ridica plină de splendaore sălbatici. De aice ce desfășura o panoramă strălucită Ka­­­mina aceasta crescu... unu visu la privirea fincoasă de a descrie unu așa spectaclu. Momentul în care puturămu a ne bucura, ne înfă­­țoșă ceriul curatu de minune, aurora (zorile) în­­cepusă a colora cu o răsfrăntură de lumină porto­­calie orizonul răsăritului, și o ceață supțire nota cu căteva sutimi de stănjini subu picioarele noastre. Noi avemu în față (bagați de samă că mergeamu de la apusu spre răsăritu) o catenă (lanțu), de munți deopotrivă cu cei ce­i cățăra sărămu; între ei și noi se desfășura o vale urieșă, coperită de unu gazu albu care însămna fel­urite forme nedeopotrivă și repezi fără ca să le desemne cu deplinătate. În dosul nod­os, coastele cele ripoase ale Zer­­bei occidentale, găturile cele întunecoase, pe care le calcasemu în cursul nopții și în proorul zilei trecute, apoi, în departe cămpiile cele nemăsurate ale Dalmației; eu cu picioarele noastre, golful Ca­­taro și casele ne încadrează țermurile case; din­colo, marea, albastră, prevăzie, gată de a răsfrănge aurul și purpura soarelui, regescului său amantu, mai în­ (strălucire) ne ceriu. Atunci razele săle picară ca o ploie de focu asupra văei celei cețoasă, vă­­lul să sfășiia de îndată, și pe după prevăzietatea cetei ce se rădica spre ceriu, amu văzutu ca o a­mestecătură streină, lacuri, piscuri, coliici, păduri negre, torenturi rostogolinde în cursul lor, livezi și colibi împrăștiete, și toate aceste la unu lecu privite figurau minunatu, acestu haosu sublimu, din Iehova (Dumnezeu) scoasă lumea! Aceasta vale închidea pe cele patru cantoane ale Muntenegrului regulatu. Aa jumătatea de coastă a stăncăturei pe care avemu a o destinde (rosopi) d­s așternută Seldigaru, prin mijlocul păei­u­ni firu argintiau descoperea locul în care se oglindea Cetina, satul cel mai de că­­pitenie, la stănga dositu după m­u­resc de munte tă­­ciunitu, se ridica Genechiusi, și în depărtare, spre nopole, stăncile calcinate (apce), prăpăstiile vuinde Portocaliul cel LU­­în mijlocul cărora ce rostogolește Moroca, mai nainte de a-și vărsa undele în lacul Scutari. Pe cătu­șuirea noastră fu de încetu și osteni­­toare, pe arăta destinderea fu repede. O cără­­rușă de totu îngustă însă bine făcută, ducea în șir de rupturi pe coastele cele neegale ale Zer­­sei. Catării noștrii însă erau potcoviți mi ușori astfelu după cum săntu caii de munte, ș'o plecără la trapu de la sine. M­. ne zise ca să lăsămu frăul ușurelu și a ne da în voea lor. După o vară noi eramu în Seldigaru. Acesta era mai puținu de cătu unu satu, și nu­­mirea de bordeiu îmi pare chiar ambițioasă. O du­­zină de colibi de lemn a­coperite cu frunzari uscați și cu pae, patru sau cinci locuitori în fiecare din ele.­­ Iată Seldigaru: La pasul cazărilor noștri cățiva copii cărbuniți cu părul sburlitu plereară naintea noastră, ne căndu nișe dulăi de căni băteau cu furie, și trei sau patru femei ce arătară ne pragul ușilor de use crapate. Catărariul mulțomi cănii prin căteva cuvinte dulci și ne întrebă dacă voimu a ne opri ca să gustă­­rimă? La răspunsul postru cel încuviințătoriu, se opri naintea unui bordeiu mi zise căteva cuvinte albanește femeei ce era ne pragu, țininduși copilul în brațe. Ea ne făcu o reverență destul de epropieană, și prin semne ne mpită să intrămu.

Next