Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)
1851-08-20 / nr. 15
CIMBRĂUL 59 vizornicui săntu scoase din măsura cea nouă: Ungariea, Croațiea, Slavonica, Voevodina serbă, Banatul, mărginile militare și Transilvaniea, pentru care prețurile cele vechi se țipu totuși pănă la o altă hotărire. întepe azi in Ungariea obiectul a mai puține păgubiri in contra guvernămăntului, ce ocupă aseminea cu ideea de a îngădui, sebu controlul Cărmuirei, cultura tiutiunului și în alte provinții, și mai alesu în Galițiea, Moravica și Tipone a cărora pămăntu este așa de praitoriu acestei ramure de cultură. Cei vărsați în acestea credu că prin sta nu numai provințiile arătate se voru îmbogăți cu o ramură de cultură îndestul de producătoare, dară încă, fără multă stăruință dările se voru sui peste doi ani la 30 milioane florini, adică mai îndoitu decătu astăzi. Franțiea. Se pare în adevăru că D. de Girardinn are să se întoarcă la Londra cătu de curăndu spre a mai avea o nouă întălnire cu D. Ledriu-Rosen. Dară noua sa călătorie au fostu întărzietă de desbinările ramurilor partidei democratice. Se pare că căteva secții nu voescu nici de cum să se lepede de candidatura lui Ledriu-Rosen la prezidenție a Republicei, ci nici voi scu să audă ca să și cheie glasele lor pentrs D. Kapuote, D. de Girarde nu nu voește să aibă o a doua întrevidere cu D. Ledrin-Rosen de cătu căndu se voru uni la Parisu, aceia ce 'i cam la îndoială că va putea face în scopul acesta o călătorie în Englitera. (Corespondința Generală). Ministrul marinei franceză au pusufară în lucrare, prin unu ordinu de curăndu, legiuirile și așăzămintele ce oprescu ofițerilor de pe vasele Statului de a lua pe covertă pe femeile lor. Cu toate aceste reglemente, cățiva ofițeri, folosinduse de o îngăduire nepotrivită, ăși făcuseră datină de a lua cu eine femeia și familie a lor. Ministrul au hotărâtu ca abuzul acesta să înceteză nelocu, și făcăndu în minutu unu esemple, el au poroncit vice-amiralului Perseval-Deșeru ce comenda escadra înaintea Cadrisului, și care are de 15 ani datină de ași așa necovertă ne soțiea ca, de a descărca nemijlocitu ne dama aceasta, zicăndu'i, într'o scrisoare de înștiințare plină de bună cuviință, că șefi așa de însemnați și de aleși ca dănsul trebuescu a da exemplul respectului legei. Angepsea. Noutățile de la vestu săntu ce află cuiburi stricate din o sută. Cațiva arendatori sfătuescu ka să se coavă cartofele, apoi CB Je țne cu Cape bucăți în polovoacele cu făină și să se păstreze asfelu mai multe luni spre a ce da la vite. Germanica. Forul (iarmarocul) de la Lipiva ce ce numește aa săntului Mixaiac ce va începe în 17 septemvrie, c. v. - Fracgfoortu 12. Augustu. Cele trei ducate Je ce atinge de monopolul Cutiunului ce împăcătoare. Holera la Tremsepu la sfărșitul ei. De mai multe zile pn urmă pici unu cazu de lovitură. La Opan earăși scade. (Monit, Algeran, 10 Augustu.) -au vorbitu de demultu despre emigrarea în Algeriea a mai multor seminții maronite. Progretul, ce lu adusu pegostații prelungite, este pe calea de a pri și unu începutu de aducere intru împlinire; o caravană compusă de 1200 persoane, organizată la caravanele arabe ce ce ducu la Mexa, ape să plece in curăndu de la Libanu, să treacă Siriea, deșertul Libiei, regența Tripolei, a Tunisului, și să agiungă asfelu pe uscatu in Algeriea. Se zice că Maroniții lu să se așeză in provințiea Constantianei. Tulon. 12 Augustu. Escadra Mediteranei sau Augustu ce afla totu la Cadicsu. La pornirea vasului Eclezioru cea mai mare liniște domnia la Genua, a căriea populație fu așa de tulburată în zilele din urmă. - Toată mișcarea de tue in pe Tulonu și nordul Africei de o parte, și înfăcutu la Dieta germanică împărtășiri confidențiale, din care se vede că ele au progresul de a ce lepăda de constituțiile lor particulare și de a intemee o constituție comună intemeeză pe principii monarhice. Sfaturile Turingiei au declarat o asemine că ele ăsu gata de a schimba constituiiea lor, pe regulile pactului (legăturei) federale și de a scoate din trănsa elementele republicane. Italica. Generalul Gemo au cuprinsu în Roma toate pozițiile strategice, toate posturile ce încungiură Vaticanul, puntea statului Angel, ușa Cavalerieri, și pentru totu respunsu el declară guvernămăntului pontificalu că măsurile acestea au de scopu de a combate pe Mazini și maziniștii din Roma. În numele lui Mazini, se adoptează măsuri ce nu lasă Papei nici o libertate de mișcare, și se ieu măsuri în contra lui Mazini (Lombardo Beneto). Belgica. O o furtună îmfricoșată, însoțită de ploi repezi și mari, au înundatu politica Brucsela în 13 Avgustu sara. Fulgerile și trăsnitele au ținutu de la zece oare pănă la mezul nopței. Ploile au fostu ana de îmbelșugate în cătu unu mare numeru de pivnițe ale politiei de giosu s'au umplutu îndată de apă. tre Tulonu și Staturile Romane de alta, au contenitu de cătu Batinșu. Acuma cea Independenția belgică cuprinde între alte plinescu numai morții picați la Cabilica în însemnate persoane și vr'o căteva din țerresbelu sau de boală, 85m ui acei congedile romănești ce au sositu la văile de Osați. Ce anunță de la Tremsenu unde Hotenda, acestea săntu: Princesa Cuza Sturza lera făcu numeroase jărtre că ea s'au în de Moldova, dreptatu spre apusu, ivinduse între triburile de la București (?) și Contele Paharni(semințiile) marocane de la margine, și făcut Filipesco de la București (?). Acte Princesa Elisa Filipescu căndu mari pustiiri în trănsele, se se vădu prin giurnale titluri ce și în Englitera. APțiile despre boala car sușescu unii din Moldo-Romăni, ci aceasta o toweiop în Irlanda săntu mai favorabile, facu numai a în pune streinilor cu titlurile Epidemiea au fostu cam slabă în c ea mai aceste pompoase, căndu Regulamentele Ormare parte a țerei, și se socotut numai cinci gande nu recunoscu niște așa ranguri, întrebuințate numai aiurea și nici de cum în țerile noastre. Și prin urmare necuprinse în pașaporturile lor. Portugaliea. Se scrie de la Lisabona cu data din 8 Apg. în Daili Neus din 13 Augusta. Se zice că intriga cabralistă capătă o turnură serioasă și KB ea ce află în înțelegere cu Franțiea. Scopul acestor manevre va fi de a agiunge la ocupațiea Portugaliei de cătră Spaniea. Întrarea lui de Anhaltu Desau, Bernburgu și Chetenu au cu paguba Papei. -- Unu surisu de necrezare se strecură pe buzele parohului. Sapă zise el. Într'o patruză de vară, în care timpu eramu plinu de pgrijire mi mai fără de sufletu seciul ce disternă, mi Ko lovitură de hărlețu ce dădu capacul de o parte... Parohul ce retrase plinu de spaimă.... și mărturisescu că și eu făcuiu totu așa... Bătrănul înmormăntatu ce părea că doarme., Barpa era lungă, Okhi deschiși, mi obrajii sei cei sbărcici ce păreau a avea viață. Eu sa apucăiu de măna stăngă, și fără greutate făcuiu de se mișcă încheeturile umărului, a cotului și a pumnului. Îmi gcosăiu cuțitul ș'amu împunsu păna giugulară (agătului)... O undă de sănge rece însă ligidu isbucni. Eu eramu gata să credu în strigoi. Ei sine! zise Fernando triumfutoriu. - Ana, murmură preotul, aceasta'i o vroință Dumnezeească.. Însă nu e numai acesta. Deschide me cel al doile sau ue yes al treile mormăntu. Cioclul în zece minute făcu operațiea care mai întăiu o săvărși într'o patrare de vară; și al treile secuu fu deschisu. Jin el ce află unu copilu Ka de doisprezecespre cincisprezece ani. Parohul scoase unu țipetu. Încătu pentru mine spaima mi se îndoi, și după ce făcuiu totu acele esperiențe și acestor trupuri, fuiu silitu deaapeds că aceste erau la niște minuni. - Căndu au muritu copilul acesta? - Săntu nouesprezece luni acuma, respinse cioclul. El se părea mortu ca din noaptea trecută. De abea era ceva cam galbănu... Astă dată, privirămu lustrei pe Fernando, ce suridea, și privirea noastră era scănteitoare de o cumisstate lacomă. . Videți, ne zice ex. colorul acestei țărne; ea'i amestecată cu o substanță negrie și argiloasă, care nu e alta de cătu molasu (unu felu de pămăntu creminosu din săruri) și dintr'unu varu păsinosu ce'i galbănu. Deschideți vei întăi tractatu de sineralogie, și veți afla acolo, că aceste doue pămănturi amestecate păstrează unu timpu $oapte îndelungatu și scutescu de putregune trupurile ce se află în ele. Aceasta mi ce părea îndestul de ustimock. - Dară barba și părul ce au crescutu? zise narodul. - Barba'i vegetală, părul și ungiile de asemine. - Daps orii deschiși? - Nu ețti datoria de a le închide ochi după moarte? - fără de îndoială, ci ei în genere mai nu ce deschidu. — Ana, dacă cadavrul e înmormăntatu după datina generală; mi săngile ce încheagă. Ei sine! Bpac să vă esplicu pentru ce săngele acolo este lichidu mi ochii săntu deschiși. Părinile ce cuprindu o parte de valuri năsipoase au de asemine oarecare cătățime de părți nitroase (siluroase) și sulfuroase (mucesoase), care mai îndeosebi se află pe suprafață. Aceste materii supuse înmurirei grabnice a unui soare ca acesta dospescu și punu de îndată în contactu trupurile inmerenăntate cu esplările lor (aburiri). Aceste esalații străbatu prin pori, se respăndescu în toate mădularile, descoagă săngele și'i face cerculațiea liberă. Săngele lichidu de nervilor suplicitatea lor și nervile, țăpenite prin moarte, se distindu. Aceea ce lămurește, pentru ce ochii stau deschiși. Parohul, dădu din capu, el nu era așa de împinsu. El sine! ziseru lui Fernando, unde dracul ai învățatu tu aceste? în colegui, amice, eu amu învățatu fizica, chimiea și mineralogiea. Bine, strigă parohul luminatu de-odată de o idee, încuviință cu aceea ce zici, cum însă mă rogu vei explica această mulțime de sănge ce umflă vinise acestui bătrănu? căndu trăia, el nu avea arăta sănge, căci însuși țăsăturile acestor vine erau nevăzute, - la dracu! asta'i ușoru de înțălesurea lapte sau hilu. (sucu albu ce se preface în sănge), dă să searbă cu cape tararică, și laptele sau hilul se va face roșu, pentru că sarea atunci zărește Laptea nendoioasă prefăcăndo într'unu felu | | |