Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)

1851-08-20 / nr. 15

CIMBRĂUL 59 vizornicui săntu scoase din măsura cea nouă: Ungariea, Croațiea, Slavonica, Voevodina serbă, Banatul, mărginile militare și Tran­­silvaniea, pentru care prețurile cele vechi se țipu totuși pănă la o altă hotărire. întepe a­zi in Ungariea obiectul a mai pu­­ține păgubiri in contra guvernămăntului, ce ocupă aseminea cu ideea de a îngădui, sebu controlul Cărmuirei, cultura tiutiunului și în alte provinții, și mai alesu în Galițiea, Moravica și Tipone a cărora pămăntu este așa de praitoriu acestei ramure de cultură. Cei vărsați în acestea credu că prin sta nu numai provințiile arătate se voru îmbogăți cu o ramură de cultură îndestul de producătoare, dară încă, fără multă stăruință dările se voru sui peste doi ani la 30 milioane florini, adică mai în­doitu de­cătu astăzi. Franțiea. Se pare în adevăru că D. de Girardinn are să se întoarcă la Lon­­dra cătu de curăndu spre a mai avea o nouă întălnire cu D. Ledriu-Rosen. Dară noua sa călătorie au fostu întărzietă de desbină­­rile ramurilor partidei democratice. Se pa­­re că căteva secții nu voescu nici de cum să se lepede de candidatura lui Ledriu-Ro­­sen la prezidenție a Republicei, ci nici vo­­i scu să audă ca să și cheie glasele lor pen­­trs D. Kapuote, D. de Girarde nu nu voe­­ște să aibă o a doua întrevidere cu D. Le­­drin-Rosen de cătu căndu se voru uni la Parisu, aceia ce 'i cam la îndoială că va putea face în scopul acesta o călătorie în Englitera. (Corespondința Generală).­­ Ministrul marinei franceză au pusu­fară în lucrare, prin unu ordinu de curăndu, le­­giuirile și așăzămintele ce oprescu ofițe­­rilor de pe vasele Statului de a lua pe co­­vertă pe femeile lor. Cu toate aceste re­­glemente, cățiva ofițeri, folosinduse de o îngăduire nepotrivită, ăși făcuseră datină de a lua cu ei­ne femeia și familie a lor. Mi­­nistrul au hotărâtu ca abuzul acesta să în­­ceteză ne­locu, și făcăndu în minutu unu esemple, el au poroncit vice-amiralului Per­­seval-Deșeru ce comenda escadra înaintea Cadrisului, și care are de 15 ani datină de ași așa ne­covertă ne soțiea ca, de a descărca nemijlocitu ne dama aceasta, zi­­căndu'i, într'o scrisoare de înștiințare pli­­nă de bună cuviință, că șefi așa de însem­­nați și de aleși ca dănsul trebuescu a da exemplul respectului legei. Angepsea. Noutățile de la vestu săntu ce află cuiburi stricate din o sută. Ca­țiva aren­­datori sfătuescu ka să se coavă cartofele, apoi CB Je țne cu Cape bucăți în polovoa­­cele cu făină și să se păstreze asfelu mai multe luni spre a ce da la vite. Germanica. Forul (iarmarocul) de la Lipiva ce ce numește aa săntului Mi­­xaiac ce va începe în 17 septemvrie, c. v. - Fracgfoortu 12. Augustu. Cele trei ducate Je ce atinge de monopolul Cutiunului­­ ce împăcătoare. Holera la Tremsepu la sfărșitul ei. De mai multe zile pn ur­­mă pici unu cazu de lovitură. La Opan earăși scade. (Monit, Algeran, 10 Augustu.) -­­­au vorbitu de demultu despre emigra­­rea în Algeriea a mai multor seminții ma­­ronite. Progretul, ce lu adusu pegostații prelungite, este pe calea de a pri și unu în­­ceputu de aducere intru împlinire; o cara­­vană compusă de 1200 persoane, organiza­­tă la caravanele arabe ce ce ducu la Mexa, ape să plece in curăndu de la Libanu, să treacă Siriea, deșertul Libiei, regența Tri­­polei, a Tunisului, și să agiungă asfelu pe uscatu in Algeriea. Se zice că Maroniții lu să se așeză in provințiea Constantianei. Tulon. 12 Augustu. Escadra Mediteranei sa­u Augustu ce afla totu la Cadicsu.­­ La pornirea vasului Eclezioru cea mai mare liniște domnia la Genua, a căriea popula­­ție fu așa de tulburată în zilele din ur­­mă. - Toată mișcarea de tue in­ pe Tu­­lonu și nordul Africei de o parte, și în­­făcutu la Dieta germanică împărtășiri con­­fidențiale, din care se vede că ele au pro­­gresul de­­ a ce lepăda de constituțiile lor par­­ticulare și de a intemee o constituție co­­mună intemeeză pe principii monarhice. Sfa­­turile Turingiei au declarat o asemine că ele ăsu gata de a schimba constituiiea lor, pe re­­gulile pactului (legăturei) federale și de a scoate din trănsa elementele republica­­ne. Italica. Generalul Gemo au cuprinsu în Roma toate pozițiile strategice, toate pos­­turile ce încungiură Vaticanul, puntea sta­­tului Angel, ușa Cavalerieri, și pentru totu respunsu el declară guvernămăntului ponti­­ficalu că măsurile acestea au de scopu de a combate pe Mazini și maziniștii din Roma. În numele lui Mazini, se adoptează măsuri ce nu lasă Papei nici o libertate de miș­­care, și se ieu măsuri în contra lui Mazini (Lombardo Beneto). B­elgica. O o furtună îmfricoșată, în­­soțită de ploi repezi și mari, au înundatu politica Brucsela în 13 Avgustu sara. Ful­­gerile și trăsnitele au ținutu de la zece oare pănă la mezul nopței. Ploile au fostu ana de îmbelșugate în cătu unu mare numeru de pivnițe a­le politiei de giosu s'au umplutu îndată de apă. tre Tulonu și Staturile Romane de alta, au contenitu de cătu Ba­tinșu. Acuma ce­a­­ Independenția b­elgică cuprinde între alte plinescu numai morții picați la Cabilica în însemnate persoane și vr'o căteva din țer­­­resbelu sau de boală, 85m ui acei congedi­­le romănești ce au sositu la văile de Os­­ați. Ce anunță de la Tremsenu unde Ho­­tenda, acestea săntu: Princesa Cuza Sturza lera făcu numeroase jărtre că ea s'au în­ de Moldova, dreptatu spre apusu, ivinduse între triburile de la București (?) și Contele Paharni­­(semințiile) marocane de la margine, și fă­­cut Filipesco de la București (?).­­ Acte­ Princesa Elisa Filipescu căndu mari pustiiri în trănsele, se se vădu prin giurnale titluri ce­­ și în­ Englitera. APțiile despre boala car­ sușescu unii din Moldo-Romăni, ci aceasta o toweiop în Irlanda săntu mai favorabile, facu numai a în pune streinilor cu titlurile Epidemiea au fostu cam slabă în c ea mai aceste pompoase, căndu Regulamentele Or­­mare parte a țerei, și se socotut numai cinci gand­e nu recunoscu niște așa ranguri, în­­trebuințate numai aiurea și nici de cum în țerile noastre. Și prin urmare necuprin­­se în pașaporturile lor. Portugaliea. Se scrie de la Lisabo­­na cu data din 8 Apg. în Daili Neus din 13 Augusta. Se zice că intriga cabralistă ca­­pătă o turnură serioasă și KB ea ce află în înțelegere cu Franțiea. Scopul acestor manevre va fi de a agiunge la ocupațiea Por­­tugaliei de cătră Spaniea. Întrarea lui de Anhaltu Desau, Bernburgu și Chetenu au cu paguba Papei. -- Unu surisu de necrezare se strecură pe buzele parohului.­­ Sapă zise el. Într'o patruză de vară, în care timpu eramu plinu de­­ pgrijire mi mai fără de sufletu seci­ul ce disternă, mi Ko lovitură de hărlețu ce dădu capacul de o parte... Parohul ce retrase plinu de spaimă.... și măr­­turisescu că și eu făcuiu totu așa... Bătrănul în­mormăntatu ce părea că doarme., Bar­­pa era lungă, Okhi deschiși, mi obrajii sei cei sbăr­­cici ce păreau a avea viață. Eu sa apucăiu de măna stăngă, și fără greutate făcuiu de se mișcă în­­cheeturile umărului, a cotului și a pumnului. Îmi gcosăiu cuțitul ș'amu împunsu păna giugulară (a­­gătului)... O undă de sănge rece însă ligidu isbucni. Eu eramu gata să credu în strigoi.­­ Ei sine! zise Fernando triumfutoriu. - Ana, murmură preotul, aceasta'i o vroință Dum­­nezeească.. Însă nu e numai acesta. Deschide me cel al doile sau ue yes al treile mormăntu. Cioclul în zece minute făcu operațiea care mai întăiu o săvărși într'o patrare de vară; și al tre­­ile secu­u fu deschisu. Jin el ce află unu copilu Ka de doisprezece­spre cincisprezece ani. Parohul scoase unu țipetu. Încătu pentru mine spaima mi se îndoi, și după ce făcuiu totu acele esperiențe și acestor trupuri, fuiu silitu deaapeds că aceste erau la niște minuni. - Căndu au muritu copilul acesta? - Săntu nouesprezece luni acuma, respinse cioclul. El se părea mortu ca din noaptea trecută. De abea era ceva cam galbănu... Astă dată, privirămu lustrei pe Fernando, ce su­­ridea, și privirea noastră era scănteitoare de o cu­­miss­tate lacomă. .­­­­ Videți, ne zice ex. colorul acestei țărne; ea'i amestecată cu o substanță negrie și argiloasă, care nu e alta de cătu molasu (unu felu de pămăntu creminosu din săruri) și din­tr'unu varu păsinosu ce'i galbănu. Deschideți vei întăi tractatu de sine­­ralogie, și veți afla acolo, că aceste doue pă­­mănturi amestecate păstrează unu timpu $oapte în­­delungatu și scutescu de putregune trupurile ce se află în ele. Aceasta mi ce părea îndestul de ustim­ock. - Dară barba și părul ce au crescutu? zise na­rodul. - Barba'i vegetală, părul și ungiile de asemine. - Daps orii deschiși? - Nu ețti datoria de a le închide ochi după moarte? - fără de îndoială, ci ei în genere mai nu ce deschidu. — Ana, dacă cadavrul e înmormăntatu după da­­tina generală; mi săngile ce încheagă. Ei sine! Bpac să vă esplicu pentru ce săngele acolo este lichidu mi ochii săntu deschiși.­­ Părinile ce cuprindu o parte de valuri năsipoase au de asemine oare­care cătățime de părți nitroase (silu­roase) și sulfuroase (mucesoase), care mai îndeosebi se află pe suprafață. Aceste materii supuse în­m­urirei grabnice a unui soare ca acesta dospescu și punu de îndată în contactu trupurile inmerenăntate cu esplările lor (aburiri). Aceste esalații străbatu prin pori, se respăndescu în toate mădularile, descoagă săngele și'i face cerculațiea liberă. Săngele lichidu de nervilor suplicitatea lor și nervile, țăpenite prin moarte, se distindu. Aceea ce lămurește, pentru ce ochii stau deschiși. Parohul, dădu din capu, el nu era așa de îm­­pinsu.­­ El sine! ziseru lui Fernando, unde dracul ai în­­vățatu tu aceste? în colegui, amice, eu amu învățatu fizica, chimiea și mineralogiea.­­ Bine, strigă parohul luminatu de-odată de o i­­dee, încuviință cu aceea ce zici, cum însă mă rogu vei explica această mulțime de sănge ce umflă vi­­nise acestui bătrănu? căndu trăia, el nu avea arăta sănge, căci însuși țăsăturile acestor vine erau nevăzute, - la dracu! asta'i ușoru de înțălesu­­rea lapte sau hilu. (sucu albu ce se preface în sănge), dă să searbă cu cape tar­arică, și laptele sau hilul se va face roșu, pentru că sarea atunci ză­­rește Laptea nen­d­oioasă prefăcăndo într'unu felu | | |

Next