Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)
1851-10-22 / nr. 33
N. 99. Iașii.. --- - 1n Abonamentu. Iașii mi yiistipi. Prețul ne unu anu 79 lei - șese luni 40 - --înștiiințerilor ne unu rându este 25 parale. Astă sone esă Lunea wi Golea cu dose suplemente in 8. ne fiecare lună. Anșii IB in 22 Octombie 1851. „Iani — Abonaments”. Ce face în Iași, la Redacțiea în Tipograftie a Buciumului Romanu la ținuturi pe la Domnii Profesori, și în București la librerica D. Ioanidi, cu prețu de doi galbini și unu Ivaniigu pe anu. z.lesere---.- pi- =. E= Ra2 MOIDABIE Iașii. D. Ca marele Logofătu din lăuntru, Niculai Cantacuzino s'au înturnaturi în capitală de la Inspecțiea administrativă ce au făcutu diregătoriilor din țara de susu. — Dânr o absenție de mai multe luni, trupa Moldovană au venitu vinerea trecută de la călătoriea sa ce au făcutu, desfătăndu prin grocul teatral politica Focșanii, Capitala Bucureștii și ambele porturi ale Moldo- Romăniei Ibrăila și Galațul. Domnul Directoru M. Millo pretutindinea au trasu aplaosele tuturoru ce au avutu norocire de al videa jucăndu. Noă însămi pare foarte rău că trupa moldovană în astă călătorie artistică au fostu lipsită de unele din persoanele cele mai alese, care de bună samă aru fi adaosu îndoite cununi. A. Coiiula Politica. M. S. Sultanul au poruncitu să se încredințeză D. de Lavaletu Ambasadorul Franției la Constantinopoli, șese cai minunați de rasă pe care'i trimite prezidentului Republicei, Meca wi Medina poliții sfinte ale Mohametanilor din Arabiea, s'au prădatu wi pustietu de cătră Wahabiți, măcelăndu puținul garnizonu turcescu ce se afla în ele. Ne'nțălegirea dintre Persica și Rusiea s'au pusu la cale, însă nu urmează totu astfelu și cu acea iscată între Persica și Englitera. Hanii ce mergeau asupra Heratului, unde se aflau trupele Șahului au muritu amăndoi. Englitera se zice că e în stare de a crede in această catastrofă o otrăvire. În privirea șimeteniei Bilotu este de siguru că pu s'au făcutu din pricina ne'nțălegerei urmate între ei și prezidentu, pentru că programul noului ministeriu după părerea fostu prezidentului era pre democraticu mipa în 19 asupra esburgmaistrului Ron Hasgan înspăimăntatu. D. Bilotu pusă de ce îndep: o lovitură ministerială la universalu, dein politie in Cenato, neavăndu altă pricină de cătu dorința pre- - Regele și regina Ambelor-Sicilii zidentului de ași asigura realegerea sa, 1rent la Viena pe la sfărșitul lui Odomsperanța de a agiunge mai siguru ea prin vrie. Mai multe giurnale din ace de sigură retragerea cardinalului Antoneliste foarte ușoru se poate înțălege cum au din pricina ne'nțălegerilor ce s'au au cerculatu în Pa credințază că bătrănul cardinalu Lambruau fostu candidatura prin schim Ba apuca trebile Romei, după alte giurcepe lui Juanvila în care curăndu avea a fi punale aceste Parisu clasa lucrătorilor ce pare acum à auziri are nevoe de adiveriri. să oficiosu prin Giurnalul Debale. Acea Unui mestingu prezidatu de generalul Lasi stă primire a princepelui se zice că este cu învans mădulariu al Parlamentului s'au țivoirea întregei case familii. Partida de nutu la Hanover-Scar. În el s'au decidatumocratică ferice foarte tare în departamen de a ce prezenta lui Comutu o adresă fete și mai cu samă în acele din centru. .. (nelitisitoare), pentru care s'au alesu o comisiune de 11 mădulări, ce interesa despre lucrurile politicei, încă Dons o depeșă telegrafică publicată in ea stă cu totul liniștită nearătăndu încă in Gazeta de Coloniea cu data Kouenxara 13. mică că ea vroește a eși din liniștea sa. Odom. se anunță formarea noului cabinet. Ea se arată numai desprețuitoare și necredaneza în care D. Bloom înlocuește pe D.zătoare tuturora cătră Prezidentu, cătră A de Rest. D. Flasbergu a numitu sinistru dunare și însuși cătră șefii democratici. de resbelu; dimisiunea contelui Moltche fu Poate dB acestu desprețumi ne'ncredere îi primită, ține in liniște. Din darea drumului la toți Neorăndueli mari au isbucnitu la Mecsicul franțezii înculpați că aru fi fostu partași de susu, guvernul au trebuitu să trimită 3000, la complotul cel mare germano-franțezu spre a apăra Tehuantepecul. Don Fernando ce vedeaB acesta nu era așa de amenințomnete însărcinatu ca să formeze unu mininou. Insurecțiea din Hina face progresuri și amenință Cantonul. O depeșă telegrafică de la Plimutu anunță sosirea de noutăți nenorocite de la mișcările ce va face însărcinatul Austriei Capu (Africa) din 12 Sept. Se ceru 10,000 în timpul petrecerei lui Coșutu în Englizede oameni de întărire. ra. Trimisul Rusiei aru fi primitu totu Rusiea. Giurnalul Minidepsasi din săfeliu de instrucții. O depeșă telegrafică intru de la Săn-Petroburg cuprinde că auînceputu. O corespondență încredințază că reprezentantul Prusiei de lăngă guvernul britanicu au primitu poroncă de a se uni cu toate de la Francfortu cu data din 20 Oct. anunță că o încercare de ucidere au urmatu sumeroase furtuni, însoțite de grindeni mari au isbucnitu in cursul lunelor Iunie și Iu tăia de condiție la Napoleonu, prezența realegerei la republicei. Criza tatea cea mai mare care pic în 21 restatornicirea Ont. votului primită propunerea sale săpătoriu și cumplitu după cum se crede la deseneață ce repede mănă și pulpă. Culpașul la prezident această împregiurare D. Bilot. Nos- autoritățile și franțeze și l'au s'au lovitu în arestatu; iscatu cu au pricinuitu maretulitaliene totu odată ce adause ca în „unnii = eo ” FOILETONUL ZIMBRULUI DE LA PARIS LA ATENA PARTEA A DOUA GREPȘIL. Și generalul romanu eși și trimise a cere să se bată cu rivalul său. A doa zi dimineață eși pe furișu unu omu din apartamentele cele secrete ale Cleopatrei, el era cu fruntea strălucitoare, și urma după o sclavă nubieană ce-i servia de conductorii în umbrele misterioasă ale unui culoaru. În capătul culoarului deodată se găsi față'nfață cu doi soldați. Unul ținea o cupă, altul unu pumnariu, și amăndoi îi împedecau drumul. - Ce vroiți cu mine? îi întrebă el. - jăndu cineva fu amantul reginei Egiptului, moare, alegănduși sau pumnariul sau otrava. - Primescu aceasta, însă Ko condiție. - Care? - Ca voi să mergeți din partea mea, să aflați pe regele Domițius Atenobarbus, și să-i spuneți: „Fiiul tău au subtu, pentru că el fu amantul reginei Cleopatra.” Regele va plăti scumpu această noutate. ..). A doa zi se încăeră lupta, cu toate întimpinările ce se înfățoșa lui Antonie de cătră lestepină călătoriul ce agiunge în portul acesta, ce este cel mai din urmă sangiacu al Ianinei. Prreveza, veche posesie a Venețienilor, era, odinioară o politie însămnată, de totu creștină și de totu furată de Turii. Întărită, rezămată pe două casteluri nestrăbăște, tăriea Săn-Georgie și tăriea Venețienilor, capanții lei. Armiea sa se alcătuia din soldați bravi, mai avea, afară de aceste, unu portu profundu și dară nici de cum din marinari, mi, de la începu- siguru, în care ns străbătea de cătu prin uru catul încăerărei, flo a lui Octavius avu avantagiul. nalu străntu și unde corăbiile se aflau scutite și Tetu în acel timpu, regele Antenobarbus trecu de furtuni și de boambe (”). în partea neamțului, nevrăndu nici de cum a fi cultivate mi roditoare, o cingătoare de col- servi ucigătorilor Fiiului său, mi patru care fură nice coperite de pini mi de olivi mi de numeroase destule pentru de a determina sfărmare mi a da păscării asigura Prevezii o putrire abondentă (înului Octavius imperiea lumei velșugată) ș lesnicioasă. Dose caprițuri a Cleopatrei au pregătitu învin- Optu ca [UNK]noă mii de Greci, puși subu protecțiugerea de la Acuumuret republicei Venețiene, vețuiau acolo fericiți și Aceste se întămplau în anul de la zidirea Ro lberi, ne căndu afară de căteva escepții de aprope mel 721. Domnia golfului, Octavius întemeia ne rămășița Elodei suferea gugul străinu. Însă petermul stăngu al canalului, o poliție numind'o milițiile și națiunile toate'su menite a destinde încopoli. Nu departe de astă poliție, se ridică mai ti'o zi sau în alta de pe pedestalul lor, tărziu o alta, ce se numi Preveza, și în vomul Preveza petrecusă zece secole, necunoscută în ei fură să adumbri Pă lista. sclavie. Preveza trebuia să pice și să ajungă mica sclavă. Yomu mergeziseră sclavii. - Bine respinse el. Ș'apucă cupa, înghiți cuprinsul și pică mortu. III. Leucada. Noi 4. Preveza. O lume întreagă de amintiri dureroase înfimDată curti Franței prin tractatul de Campo Formio, sau cel venețianu în la- Preveza văzu garnizonul de unu altul francezu, și, renisimei republice bilicei franceză: (') ce era, Portul Vati sau profundu, din protejata seagiunsă vasala repu «\