Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)

1851-10-22 / nr. 33

N. 99. Iașii­­­­.. --- - 1n­ Abonamentu. Iașii mi yiistipi. Prețul ne unu anu 79 lei - șese luni 40 - --înștiiințerilor ne unu rându este 25 parale. Astă sone esă Lunea wi Golea cu dose suplemente­ in 8. ne fie­care lună. Anșii IB in 22 Octomb­i­e 1851. „Iani — Abonaments”. Ce face în Iași, la Redacțiea în Ti­­pograftie a Buciumului Romanu la ținuturi pe la Domnii Profesori, și în București la librerica D. Ioa­­nidi, cu prețu de doi galbini și unu Ivaniigu pe anu. z.lesere---.- pi- =. E= Ra2 MOIDABIE Iașii. D. Ca marele Logofătu din lă­­untru, Niculai Cantacuzino s'au înturnatu­­ri în capitală de la Inspecțiea administra­­tivă ce au făcutu diregătoriilor din țara de susu. — Dânr o absenție de mai multe luni, trupa Moldovană au venitu vinerea trecută de la călătoriea sa ce au făcutu, desfătăndu prin grocul teatral politica Focșanii, Capitala Bucureștii și ambele porturi ale Moldo- Romăniei Ibrăila și Galațul. Domnul Di­­rectoru M. Millo pretutindinea au trasu apla­­osele tuturoru ce au avutu norocire de al videa jucăndu. Noă însămi pare foarte rău că trupa moldovană în astă călătorie arti­­stică au fostu lipsită de unele din perso­­anele cele mai alese, care de bună samă aru fi adaosu îndoite cununi. A.­ ­ Coiiula Politica. M. S. Sultanul au poruncitu să se încre­­dințeză D. de Lavaletu Ambasadorul Fran­­ției la Constantinopoli, șese cai minunați de rasă pe care'i trimite prezidentului Re­­publicei,­­ Meca wi Medina poliții sfinte a­le Mohametanilor din Arabiea, s'au prădatu wi pustietu de cătră Wah­abiți, măcelăndu puținul garnizonu turcescu ce se afla în ele.­­ Ne'nțălegirea dintre Persica și Rusiea s'au pusu la cale, însă nu urmează totu astfelu și cu acea iscată între Persica și Englitera. Hanii ce mergeau asupra Heratului, unde se aflau trupele Șahului au muritu­­ amăndoi. Englitera se zice că e în stare de a crede in această catastrofă o otrăvire.­­ În privirea șim­eteniei Bilotu este de siguru că pu s'au făcutu din pricina ne'nță­­legerei urmate între ei și prezidentu, pen­­tru că programul noului ministeriu după pă­­­­­­­­­­rerea fostu prezidentului era pre democraticu mipa în 19 asupra esburgmaistrului Ron Has­­gan înspăimăntatu. D. Bilotu pusă de ce în­­dep:­ o lovitură ministerială la universalu, de­­­­in politie in Cenato, neavăndu altă pricină de cătu dorința pre- - Regele și regina Ambelor-Sicilii zidentului de ași asigura realegerea sa, 1rent la Viena pe la sfărșitul lui Od­om­­speranța de a agiunge mai siguru ea prin vrie.­­ Mai multe giurnale din ace­ de sigură retragerea cardinalului Antoneli­­ste foarte ușoru se poate înțălege cum au din pricina ne'nțălegerilor ce s'au au cerculatu în Pa­ credințază că bătrănul cardinalu Lambru­­au fostu candidatura prin­ schim­ Ba apuca trebile Romei, după alte giur­­cepe lui Juanvila în care curăndu avea a fi pu­­nale aceste Parisu clasa lucrătorilor ce pare acum à auziri are nevoe de adiveriri. să oficiosu prin Giurnalul Debale. Acea­­ Unui mestingu prezidatu de generalul Lasi stă primire a princepelui se zice că este cu în­­­vans mădulariu al Parlamentului s'au ți­­voirea întregei case familii.­­ Partida de­ nutu la Hanover-Scar. În el s'au decidatu­mocratică ferice foarte tare în departamen­ de a ce prezenta lui Comutu o adresă fe­­te și mai cu samă în acele din centru. .. (nelitisitoare), pentru care s'au alesu o comisiune de 11 mădulări, ce interesa despre lucrurile politicei, încă­­ Dons o depeșă telegrafică publicată in ea stă cu totul liniștită nearătăndu încă in­ Gazeta de Coloniea cu data Kouenxara 13. mică că ea vroește a eși din liniștea sa. Od­om. se anunță formarea noului cabinet. Ea se arată numai desprețuitoare și necre­­daneza în care D. Bloom înlocuește pe D.­zătoare tuturora cătră Prezidentu, cătră A­ de Rest. D. Flasbergu a numitu sinistru dunare și însuși cătră șefii democratici. de resbelu; dimisiunea contelui Moltche fu Poate dB acestu desprețu­mi ne'ncredere îi primită, ține in liniște.­­ Din darea drumului la toți­­ Neorăndueli mari au isbucnitu la Mecsicul franțezii înculpați că aru fi fostu partași de susu, guvernul au trebuitu să trimită 3000, la complotul cel mare germano-franțezu spre a apăra Tehuantepecul. Don Fernando ce vede­aB acesta nu era așa de amenin­­țomnete însărcinatu ca să formeze unu mini­­nou. Insurecțiea din Hina face progresuri și amenință Cantonul.­­ O depeșă telegrafică de la Plimutu a­­nunță sosirea de noutăți nenorocite de la mișcările ce va face însărcinatul Austriei Capu (Africa) din 12 Sept. Se ceru 10,000 în timpul petrecerei lui Coșutu în Englize­­de oameni de întărire. ra. Trimisul Rusiei aru fi primitu totu Rusiea. G­iurnalul Minid­epsasi din să­­feliu de instrucții. O depeșă telegrafică intru de la Săn-Petroburg cuprinde că au­­începutu. O­ corespondență încredințază că repre­­zentantul Prusiei de lăngă guvernul brita­­nicu au primitu poroncă de a se uni cu toate de la Francfortu cu data din 20 Oct. anun­­ță că o încercare de ucidere au urmatu su­­meroase furtuni, însoțite de grindeni mari au isbucnitu in cursul lunelor Iunie și Iu­ tăia de condiție la Napoleonu, prezența realegerei la republicei. Criza tatea cea mai mare care pic în 21 restatornicirea Ont. votului primită propunerea sale să­pătoriu și cumplitu după cum se crede la de­seneață ce repede mănă și pulpă. Culpașul la preziden­t această împregiurare D. Bilot.­­ Nos- autoritățile și franțeze și l'au s'au lovitu în arestatu; iscatu cu au pricinuitu mare­tul­­italiene totu odată ce a­­dau­se ca în­­ „unnii = eo­ ” FOILETONUL ZIMBRULUI DE LA PARIS LA ATENA PARTEA A DOUA­ GREPȘIL. Și generalul romanu eși și trimise a cere să se bată cu rivalul său. A doa zi dimineață eși pe furișu unu omu din a­­partamentele cele secrete ale Cleopatrei, el era cu fruntea strălucitoare, și urma după o sclavă nubieană ce-i servia de conductorii în umbrele mis­­terioasă a­le unui culoaru. În capătul culoarului de­odată se găsi față'n­­față cu doi soldați. Unul ținea o cupă, altul unu pumnariu, și a­­măndoi îi împedecau drumul. - Ce vroiți cu mine? îi întrebă el. - jăndu cineva fu amantul reginei Egiptului, moa­re, alegănduși sau pumnariul sau otrava. - Primescu aceasta, însă Ko condiție. - Care? - Ca voi să mergeți din partea mea, să aflați pe regele Domițius Atenobarbus, și să-i spuneți: „Fiiul tău au sub­tu, pentru că el fu amantul reginei Cleopatra.” Regele va plăti scumpu această noutate. .­­­­.). A doa zi se încăeră lupta, cu toate întimpină­­rile ce se înfățoșa lui Antonie de cătră leste­­pină călătoriul ce agiunge în portul acesta, ce este cel mai din urmă sangiacu al Ianinei. Prreveza, veche posesie a Venețienilor, era, odi­­nioară o politie însămnată, de totu creștină și de totu furată de Turii. Întărită, rezămată pe două casteluri nestrăbă­­ște, tăriea Săn-Georgie și tăriea Venețienilor, ca­panții lei. Armiea sa se alcătuia din soldați bravi, mai avea, afară de aceste, unu portu profundu și dară nici de cum din marinari, mi, de la începu- siguru, în care ns străbătea de cătu prin uru ca­­tul încăerărei, flo­ a lui Octavius avu avantagiul. nalu străntu și unde corăbiile se aflau scutite și Tetu în acel timpu, regele Antenobarbus trecu de furtuni și de boambe (”). în partea neamț­ului, nevrăndu nici de cum a fi cultivate mi roditoare, o cingătoare de col- servi ucigătorilor Fiiului său, mi patru care fură nice coperite de pini mi de olivi mi de numeroase destule pentru de a determina sfărmare mi a da păscării asigura Prevezii o putrire abondentă (înu­­lui Octavius imperiea lumei­ velșugată) ș lesnicioasă. Dose caprițuri a Cleopatrei au pregătitu învin- Optu ca [UNK]­noă mii de Greci, puși subu protecțiu­­gerea de la Acu­umu­­ret republicei Venețiene, vețuiau acolo fericiți și Aceste se întămplau în anul de la zidirea Ro­ l­beri, ne căndu afară de căteva escepții de aprope mel 721. Domni­­a golfului, Octavius întemeia ne rămășița Elodei suferea gugul străinu. Însă pe­­termul stăngu al canalului, o poliție numind'o mi­­lițiile și națiunile toate'su menite a destinde în­­copoli. Nu departe de astă poliție, se ridică mai ti'o zi sau în alta de pe pedestalul lor, tărziu o alta, ce se numi Preveza, și în vom­ul Preveza petrecusă zece secole, necunoscută în ei fu­ră să adumbri Pă lista. sclavie. Preveza trebuia să pice și să ajungă mi­ca sclavă.­­ Yomu merge­­ziseră sclavii. - Bine­ respinse el. Ș'apucă cupa, înghiți cuprinsul și pică mortu. III. Leucada. Noi 4. Preveza. O lume întreagă de amintiri dureroase înfim­­­­Dată curti Franței prin tractatul de Campo­ Formio, sau cel venețianu în la- Preveza văzu garnizonul de unu altul francezu, și, renisimei republice bilicei franceză: (') ce era, Portul Vati sau profundu, din protejata se­­agiunsă vasala repu­­ «\

Next