Zimbrul, 1855 (Anul 3, nr. 1-279)

1855-10-20 / nr. 223

s90 -­ rea tratatului din 2. Decemvri. Armita austriană, acuma de o dată, e chiemată a forma, pentru a zice așa, rezerva pentru eventualitățile ce nu potu fi încă deter­­minate, dar pentru care prudența cere a fi gata de mai nainte. „Motivul de căpitenie pentru care Fran­­ga uni Anglica iubescu a ave pînile libere cu continuarea resbelului in contra Rusi­­ei, este pentru a fi mai bine în stare a în turpa în contra cabinetului de St. Pe­­tersburg, faimoasa teorie a amanetului, pu­­sa înainte de contele Neselrode in vestita sa pază circulară din 2. Iulie 1853. și prin carea declara că, ocuparea pricipa­­telor Dunărene avea a ține pănă cîndu sfaturi mai bune vor fi ascultate de Sul­­tanul. Cucerirea Crîmului va servi de unu asemine amaneta puterilor apusene pănă ce sfaturi înțelepte vor predomni in cabine­­tul de St. Petersburg. Totuși pa fi a­­ceastă însemnată differență că, Rusi­a o­­cupa principatele, călcăndu vederatu trata­­tele, iar puterile Occidentale vor păstra Kpimia prin dreptul de cucerire, dreptu pe care nici o nație n'au cercatu a con­­testa vre­o­dată. În toate aceste pontu­­ri espuse, înțelegerea între Austrie a și puterile Occidentale trebuie a se privi ca M. foarte pozitivă.” — Ce sitemte in Sun o depeșă telegra­­fică, de la UE Petersburg, ce anunță că trupele Rusiene se depărtează de la țărmu­­rile Balticei, și toate arată că teama des­­pre vr­enu atacu a flotelor au încetatu. Ce săcrie de la Galați din 2. Oct. Săptămîna trecută au sositu aici mai multu de 200­ vase sub pavilionu neutru, și dom­­nește o mare activitate în esportarea ce­­realelor, cu toate că prețurile săntu urt­­eme. Noi plătimu acumu 230—300 lei chi­­la de grău de întăia calitate. Adîncimea apei lăngă Sulina nu are decăt 8­­87­ picioare Engleze, de aceea vasele grele nu pot u­eși decăzu cu mari pericole și mari celtuieli.­­ De ce va cu­­răți gura Sulinei cu toată îngrijirea, a­­tunci se sperează că comunicația va fi mai lespicioasă, și prin urmare mai avantagioa­­să principatelor. Aici se vorbește mult­ de o comisie austriană care trebuia să măsure curîndu adîncimea canalului Sf. gheorgi. J Jurnalul Primaru din Francibortu, au primitu de aa Varna noutățile următoa­­re cu data din 8. Octomvrie: Grămădirea necurmată de provizii de tot feliul în magazinele noastre și activi­­tatea intendenței franceze facu a crede că unu mare corpu de trupe nu Ba­zăbo­­vi a sosi aici. Vuetul au sburatu că Is­­mail-Pașa au primitu ordinul a ce înnainti cătră Basarabiea cu corpul principalu aa armiei de la Dunărea. Însă ne îndoimu că acestu vuetu să fie întemeietu, căci a­­notimpul de față și marile ploi care ur­­mează în genere se la acestu timpu nu in­­voiescu nici cum a începe o campanie în a­­cestu minutu. S'au primitu de la Batumu noutatea mulțumitoare că Șamil voia se­­riosu a lua parte la lupta în contra Ru­­șilor. Rămine a­ce mi dacă nu'și va mai schimba sobotința.­­ (pusta Posteloru din Francoortu au pri­­mitu pe la Varna noutăți din Crima pănă la 14, al doile corpu francezu al gene­­ralului Boschetti, au ocupatu trecătoarea de la Diana, aproape de Alsu, și poziții de la Ciuliu și Șamli. drumul ce duce la Aitodor și minunatele Acesta e la trecă- -­­

Next