Zimbrul, 1855 (Anul 3, nr. 1-279)
1855-10-22 / nr. 225
898 -în urmare nu găndescu a se depărta, s'ar fortifica în părțile nordice și că prin oricare ar fi puntulu unde Rușii se pregătescu a se concentra, dacă iarna va fi domoală, adecă dacă numai va ploa, poate cineva fi siguru că toată armiea lor va peri, căci se știe bine că ei nu au făcutu nici unu drumu nou și că toate cele vechi au fostu cu totul stricate de ploile din urmă, aceea ce explică pentru ce și vară și iarnă soldații Rusești poartă ciubote lungi. Dacă însă iarna va fi grea adecă dacă va Înghieța și va ninge, ei vor putea cutriera Crîmul cu săniile, și vor primi cu acestu chipu provizii. Mareșalul Pelisie se totu înaintește în lăuntru țerei, cu încetulu în adevăru, căci trebuia a ce deschide unu drumșu nentos trecerea artileriei și a echipajeloru grele, și așa pasu la pasu făcăndu drumuri înaintimu căte ceva. Mai la urmă nu se știe nimice despre planul Generalului an șefu. Scopul lor pe căt se pare e de a merge înainte, însă acestu planu poate fi schimbatu de împregiurări. Nimic nou la Sevastopoli de bătesple- Ea au ibucnitu îl Carabelnia însă p'au ucisu deziea unei poue mașini infernale, cătu unu singuru omu. Cu toate cele mai amănunte cercetări nu s'au izbutitu a se descoperi, nici una din aceste mașini ni Se niște vase de lutu fernale, pe care am voi a le studia, pripune că ele suntu de formă conică, și îngropate în pămăntu, la vare ar fi lipitu unu clopu eștiu afară și care, cănd cineva calcă pe el, se apasă în silă, și prin aceste se iscă esploziea. Se crede asemine că aceste vase nu ar fi umplute cu prafu obicinuitu, ce că ele cuprindu o preparație chemică foarte tare, căci esploziile suntu foarte iuți. Aceste mașini facu esplozie pe drumurile cele mai largi, în respinteri, pe ulițele cele mari, într'unu cuvîntu prin locurile unde circulațiea e mai numeroasă. Însă în zădaru pămăntul au fostu săpatu în acele locuri, aceste mașini, în adevăru infernale, nu se potu descoperi dară nici într'unu chipu. Timesul au primitu noutăți de la Bom bai din 12 Septemvri: Insurecțisa Catalilor ce pare a œi stip să. Rebelii ne putindu a se înainti în Bengalu, a cărui drumuri era închisu prin trupele venite de la Berhamportu și de la Bagulportu, s'au retrasu în munți, ele s'au supusu guvernului, 7,000 s'au dusu la Govindpoor. Se zice că între aceștia se află cel mai principal din cei trei frați a cărora influință și intrigi au aprinsu astă minsare. S'au publicatu o amnistie generală pentru toți acei ce se vor închina afară de șefii revoltei și individele dovedite că au făcutu ucideri. Ofițerii ce comandă trupele de lăngă Ragmahal și Beerbhom au primitu ordinu a arăta mulțumirile guvernului tuturor autoritățiloru indigene care au contrebuitu a înfrăna revolte sau a liniști spiritele. Ambasada care merge la Ave, au sositu în 7 la Prome, ea au trecutu pe la granița Birmanului în 11. Regele au trimisu răspunsu ambasadei că ea o aștepta cu bragele deschise. Membrii ambasadei suntu în numeru de 17 și pintre ei D. Grantu artistu și unu ofiperiu care are cu sine unu aparatu fotograficu deplinu. Se scrie de la Genua Gavetei Poștelor, vă mișcarea insurecțională în Sicilia, despre care mai toate giurnalele au făcutu așa de mare vuetu, se reduce la o expediție de 200 soldați în vontra vuei