Zimbrul, 1855 (Anul 3, nr. 1-279)

1855-10-27 / nr. 228

1­ 911 ștești hotăria că veniturile monastirilor inginate vor fi întrebuințate in cursu de cinci ani la acoperirea datoriilor țerei. (va urma) Meledop. Poroiupă porși. Constituționelul publică o nouă scrisoare a Corespundentului seu di­­plomaticu de la Viena, care pretinde a da­supra dispozițiilor actuale a Împăratului Alecsandru înștiințerile cele mai multe­­șitoare din puntul de vedere a unei curînde închieieri de pace. Suveranul Rusiei ar fi plecatu a întra în calea concesiilor și negoci­­aților secrete, și că ar fi chiar începute în acestu minuntu între curtea de St. Peters­­burg și acea de Berlin, pentru a face pro­­puneri de înnvoire puterilor occidentale Ambasadorii Prusiei la Paris și Londra ar fi însărcinați cu altă misiune delicată după ce însă guvernul lor se va înțelege cu Austriea asupra marșei uni­formei de armatu, așa precum el singur se află în o stare destul de grea pentru a pute­a juca o rolă de mijlocitoriu. Fără a se contesta aceste încredință­­ri a Constituționelului, exe­ce­paru în care rare punturi pre hazardate și eșite mai puținu din starea de față a lucruriloru decăt din lăudabila dorință a vnde eșindu pacea din evenimentele urmate pănă acum pe chimpul de rezbelu. Astă dorință e co­­mună însă o realizare așa curîndă se pa­­re a prezenta mai multe dificultăți decă nu s'ar pute crede.­­ Soosirea lui Omer Pașa în provințile Caucazului, frumoasa apărare a Carsului și neizbutirea asaltului întimpinatu atîtu de cu glorie de garnizona acestei politei, au făcutu a se naște în Europa Apusană mari speranțe care nu vor fi înșelate. În­­crederea e mare în acea armie Turcescă din Asi­a, compusă din aceleși elemente ca și armiea victorioasă de la Dunărea, și cărei, pentru a egala pe astă din urmă, nu'i lipsescu decăt a fi bine aprovizionată și bine condusă. Totuși Carsul nu e încă de tot descurcat, fiind că Rușii se îndă­­rătnicea a'l bloca sperîndu a'l reduce prin foame. În minuntul cînd garnizona din Carsu au respinsu pe Ruși, Omer-Pașa era la Batum, ocupatu a organiza armita la care sosia parte acolo parte la Sucum-Cale. El primisă vre­o zece mii oameni, dintre ca­­rii patru mii erau, la Sucum-Cale, iar res­­tul la Batum într'o poziție minunată. Per­­soanele care au vizitatu acea tabără pe la finitulu lui Septemvrie, au aflat­ o așeza­­tă pe unu podișu înnaltu, acoperitu de cea mai abundentă vegetație și încadratu de munți înalți. Acolo trupele se îndrep­­tau repede de niște origuri care o ce­rvise în­­ trimiterea mijloacelor de transportu pe șirurile lor. Generalisimul grăbia aștepta de la ministerul de resbelu din Constantinopoli. Marina aducea trupele cu toată re­eliunea dorită. La Sucum-Cale ce amenta din zi în zi sosirea Mușirului. Politica era însufleți­­tă prin trecerea necurmată a soldaților așezați sub zid­urile sale, prin mergerea și venirea unei mulțimi de ofițeri, pintre varii se numărau mulți Poloni și Unguri, și carii aveau cvartire pe la locuitori. A­­colo asemine toți se arătau gata a porni la cel întăiu semnu, îndată ce serviciul a­­provizionărilor și a transporturilor va fi asiguratu. Ce zicea atunci că totalul trupelor

Next