Zimbrul, 1855 (Anul 3, nr. 1-279)

1855-02-14 / nr. 24

95 ca să'i disgusteze de întreprinderile lor­ nocturne.­­ Căzu pentru armata Prințului Menșch­of, ea î­s înțăleptăște în depăr­­tare. Adevărul spuindu, ea nu'și perde în­­zadar timpul, ea executează lucrări mari de fortificație. Intre limani și Belbek. Rușii se îngrijescu în contra unui atac a lui Omer Pașa, combinatu cu o mișcare părălitoare a Franțejilor și a Inglejilor Nui nici un soldatu din armatele aliate care să nu socoată ca zi de sărbătoare cănd va urma ziua de o bătălie curmătoare. O­­fițerii armatei asediatoare privesc succesul la siguru.­­ Aceialce au supăratu pănă a­­cum mai mult pe armatele aliate au fostu frigul și mai cu samă umezala; lipsa lem­­nului de ars era foarte mare, acum însă transportul de lemne și de cărbuni de pă­­măntu sosescu în fie­care zi și oamenii potu să ce învălzească și să'și usuce în grabă straele. La Constantinopoli îndestul de răre din Asia. Mai în tot kip­­distanul, mai cu samă în partea muntelui populațiile creștine ba și musulmane s'au au sositu noutăți resculatu, mai multu din pricina cruzimilor și a înpilărilor Pașalelor și altor func­­ționari Turcești de căt au­țate de intri­­gile Rusiei, care ne smintitu se va folosi de ocazia favorabilă pentru a face încă și mai ră­starea trebilor Turciei în aceas­­tă parte a Asiei. Mai multe întălniri au urmatu între res­­culați și trupele otomane, dară pănă a­­cum su­ccesele sănt cănd din o parte cănd din alta; începutul acest de răscoală este o sintomă de o mare gravitate. Este prea de nevoe ca Guvernămăntul Turcescu să oprească focul esersal mai cu samă în Asiea de Pașale sau Bei, de generalii arma­­telor, sau Guvernatorii Provințiilor.­­­­ Deși adevăratu că trupele Rusești din Polonia s'au îndepărtatu de curănd de la hotarul Austrianu pentru a rădica Austriei pretecstul nu'i mai puținu adevăratu că numărul a­­cestor trupe s'au sporitu foarte multu și că ele s'au întrunitu în coloane strănse, ci cu totul gata de a intra in campanie, nu departe de hotaru.­­ În farsta de Polonia din 8 Fevru­­arie se cetește. Cu toate cele ce se zicu despre dispozi­­țiile pacifice ale Rusiei, pretinsa retra­­gere a trupelor rusești, de la hotarul A­­ustria n, nu este de cătu o concentrație a trupelor sale în mai bune poziții strate­­gice, și după mișcările armatelor Rusești și spunerea persoanelor bine înformate, se poate crede că statul magiot Rusesc ar avea scop la întămplare de un resbelu continental, de a face teatrul principal al operațiilor pe țermul drept al Vistulei, între Lublinu și Vistula și spre Bug în­­tre Basarabiea și Bresc.­­ Știrle din Franția și din Germa­­nia încă nu adeverescu nici de cum vastul ce umbla, de subscrierea unui tratatu de alianță între Prusia și Puterile apusene.­­Nu este de miratu că totu acuma ce au­­de că mai multe dintre țerile Italice aru fi gata de a întra în Horul alianței apu­­sene, precum au făcutu Piemontul. Aceste staturi aru fi regina amăndurorii Siciliilor, marele ducatu de Toscana, ducatul Parma și ducatul Modena, dăndu aceste trei din urmă unu contingentu de 3000 de oamini, adică fie­care căte 1000. Siciliile însă se dea 15,000­ Știri Telegrafice.­ ­ Prin știri telegrafice sosite la Parisu măsuriloru dușmănești, apoi

Next