Zimbrul, 1855 (Anul 3, nr. 1-279)
1855-06-01 / nr. 109
Gurnalul ese în toate vilele afară de Duminici și serbători mari. Abonamentul ce face in Iași la Librăriea Nouă: in ținuturi la Comisioneri, în București la Libretul GlLoanidi. Prețul nean este 111 tel pe 6 luni 60 nentos unu răndu de inștiințeni este 30 parale foiletonul Zimbrului 6 coală îndesă în toată Duminica undce împarte Lunea. AMUL. III. Iașii, mercuri. 1. Iunie 1855. 109. ȘPpiGM. Viena. 3 Iunie. Dupre cum înștiințază „Corespondența autografică.” D. Ministru al intereselor streine, contele Budl, are să aibă marți sau mercuri o conferenție cu ambasadorul rusescu principele Gorceavoi spre ai comunica respunsul puterilor apusene asupra propozițiilor Austriei și a primi declarațiile lui. De la această conferenție vor atărna apoi tratațiile ce ar putea să urmeze mai departe. Viena, 2 Iunie. Respunsul cabinetului englezu de asemine au sositu acuma; el este precum se aștepta, de unu înțălesu potrivitu cu acel franțezu. O scurtă pauză ape să urmeze în apegațiațiile de pace. Fiindcă puterile apusene n'au făcutu nici o contrapropoziție și așteaptă prefacerea ce are să producă noua pornire, atăt de favorabilă armelor lor, a comandantului actualu din Crimea, mine prea pe potrivitu pentru Austria de a voi, în acestu timpu de transiție, să apuce inițiativa cu o nouă propoziție de impăcare. Austria nu va părăsi poziția sa espectantă (privitoare), ea ce ține statornicu de baza acelor patru punturi mi 4e privește sa pn ce nedespărțitu. Precătu timu, aceste principii de pace nu se vor asigura în totul, Austria nu'și va schimba poziția în privința Rusiei. Oricum Guvernul Imperialu nu ce poate socoti îndatoritu de a păși nemijlocitu în rezbelu prebătu timp ar fi de a se„numai cănd urma o asemene înțălegere, asupra întinderei ce trebue a se da puntului al treile, nu s'ar căpăta o înțălegere cu aliații săi; căci atuncea 2p Austria ar fi inctape de a înfățoșa rezultatul ei Raunu ultimatumu Rusiei.” Însă pentru acuma lipsește obiectul unei asemene formalități. Din partea puterilor apusene, dupre cum stau lucrurile, nu e cea mai mică cugetare de a se jigni poziția espectantă a Austriei. Sprijinul ce ce dă armatei din Crimea prin aceea că 200.000 de oameni, trupe rusești, stau concentrate în regatul Poloniei spre a da epșecu poziției demonstrative a armatei S. R. este un servițiu atătu de mare și legatu cu așa feliu de sacrificii, că tratatul de alianță din 2 Dechemvrie, oricum ăși are deplinirea. Aceasta este marea, apagura osebire între poziția Austriei și acea a Prusiei. Dealungul întregei margini prusești Rusia nu are nevoe de a așăza nici un omu, în timpu ce de cătră Austria este silită de a ținea cea mai bună parte a armatei sale departe de cămpul luptei, unde ea cu acestu austoriu ar putea să covărșască și să apese pe Aliați. Dupre cum auzimu, ape să o urmeză o seamă de închiere unde au să asiste membrii aflători ai cea ai Conferenții, toți din parte spre a închiea protocoalele. Aceasta nu este de văzut formalitate fără de înmurire asupra situației politice. (Ost-Dalie-Postu). LA