Zimbrul, 1855 (Anul 3, nr. 1-279)
1855-07-01 / nr. 134
Gurnalul ese în toate vilele afară de Dușinici și serbători mari. Abonamentul ce face in Iași la Librăriea Nouă, in ținuturi la Comisioneri, în București la Librerul G.Loanidi. ANUL. P. I. Iulie NSĂBĂD. Prețul pe anu este 111 - pe 6 luni 60 - - pentru unu răndu de spștiințeni este 30 parale foiletonul Zimbrului - coală îndesă în toată Duminica și se împarte Lunea. lei Iașii, Vineri, ppEȘA . Rusia cătura timpu iși laudă de multu prin presa sa națională și jurpa-lile streine care'i sîntu devotate „ridicarea gloatelor sale,, E ceva estraordinaru de a videa o imperie care trecea odinioară în oil lumei de cea mai mare puternicie militară, cum e nevoită să alerge respinge, unu atacu indreptatu asupra unui la unu așa mijlocu pentru de a puntu înlăturatu de pe teritoriul seu; dară este încă de consideratu de nu cumva însuși mijlocul acesta nu'și are pericolele sale, prin însuși natura puterei ce pune în mișcare. Această încervare de unufeliu de gvardie națională, dă naștere, în chiar inima impărăției, unei masse înarmate care într'o zi dată poate să aibă năzuinți de neatărnare. Primejdia aceasta se pare a fi prevăzută în scrisoarea următoare, scrisă de unu tată cătră fiiul seu, și pre care, o întămplare de care ne felicitămu, au dato în mănile noastre; Iată cum vorbește elu de acei bași-buzugi, dâns cum ii chieamă„Moscoa 7 Mai. „Aice amu văzutu întăeași dată pre bași-buzucii noștri. Pentru de a nu vorbi de cătu de organizarea lor miaitaps, trebuie să începu de la începutu, adecă de la unu prănzu ce ei dădură șefului lor de Drujini (legiunea unei provinții). Subscrierea era de 100 oranci de capu; ei băură afară de vinul ordinaru, raviulu. . . trei zeul wi șese de bude șampanie. Mihail au luatu ce riosu compania sa de grenadiri și o eser citează cu turbăciune. „În genere Drujina lui V.. destul de bine, dară cele ce se petrecu în altele, inima ți se revoltă la istorierea lor.. pe fii aleși de tobleță s'au mai ti(Ratnic). condemnați la giumătate dedatu numai la dispuierile cele căloase a germanilor legionari Acești legionari de porțiune, fără de ciubote, fără de straie, frecați peste fălci (bătuți peste față) au foști bătuți în toate chipurile, nevoiți de a face exercițiile lor cu „pidin dezercioarele goale pe omătu.” Mai mulți ei s'au îmbolnăvitu, mai mulți au tatu. „Unde săntu dară acele inspecțiuni riguroase de care s'au vorbitu atăta? Unde săntu dară acei mareșali de pobleță care aveau puterea de a judeca pre șefii incași. Oare cu toții aice își împartu beneficiurile acestui furtișagu legionari ticălosu? Dumnezeul meu! Dumnezeul meu! căzu e de ticăloși tu încă în Rusia, în mama voastră Rusia, amorul adevărului! Cum ce va schimba oare această mărșavă generațiune iubitoare de îmbogățire? Ce măsuri va lua guvernămăntul pentru a rădica nivela spiritului nobleței, ce au aposozal’o ? Vai! cum vomu eși la vapătu din toate aceste? căci de trebuie să'ți spunu adevărul, fiiul meu, mă temu mai multu de aceste hoarde ne jumătate romul, ... telci merge poi