Zimbrul, 1855 (Anul 3, nr. 1-279)
1855-10-10 / nr. 215
+- - --. Purnalul ese în toate vilele afară de Duminici un serbători mari. Abonasientul ce face in Iași la Lebrăriea Noi, in cinuturi, la Comisioneri in București la Librerul G.Loanidi. ANUUL. III. Prețul pe anu este 111 lei — ne 6 luni 60 - - pentru unu răndu de inștiințeni este 30 parale N Foiletonul Zimbrului o școală îndesă în toată Duminica și se împarte Lunea e- SE SS S Si —+ Iașii, Luni 10 Octomvrie. 1853. N. 215. Proupără AM. Giurnalele publică raportul principelui Gorcacof asupra zilei de 8 septemvri. În el se vede mai cu samă bravura cu care garnizona au respinsu cinci asalturi din șese, cu toate sufferințele unei cumplite bombardări, și a unui foc, a cărui putere resturna toate piedicele și pimicea într'o minută lucrări făcute cu îndelungi și săngeroase silinți. Niciodată șiința nu pusese în măna oamenilor mijloace de destrucție atăt de puternice, atăt de cumplite! De aceea și perderile fură încricoșate. Bombardarea ce precedă asaltulu au custatu Rușilor mai bine de 20.000 oameni scoși din luptă, așadar mai o armie! O a doua armie puternu zice au fostu nimicită în ziua asaltului, căci în cifrele cunoscute nu sîntu numărate perderile artileriei. Generalii Ion Buso wi Iuferovu au fostu uciși, generalul Lisienco au muritu de rănile sale, generalii Zurov, Crujlov și Martinov au fostu greu răniți. Rușii recunoscu cu dreptate că apărarea Sevastopolei i'au custatu scumpu. — Dâns o corespondență din Timesu s'ar păre că rușii nu s'ar mai servi cu drumul Perecopului sau că transporturile lor facu un lung încungiur înspre răsărit pentru a nu se întălni cu voloanele care oferă împregiurimele de Eupatoria. Cea mare parte a proviziilor lor trece de la pe drumul de la Congar și se poate recon și Congar, pentru a asigura totodată și marșa transporturilor și retragerea lor. Căpitanul Englezu, Gerard Osborn, trecănd pe un ponton, numai cu un singur om, strimtoarea de Ghenici, s'au înaintat, preste bălțile sărate și pestilanțiale a Sivasului, pănă la puntea de la Congaz pe care au examinat'o cu îngrijire. Din aceea ce au văzut s'au încredințat că cea mai mare parte a proviziilor Rusiene întră în Crîma pe acea cale. Perecopulu nu se poate nici cumu ataca de pe marea vasul Shefiez nu putu să se apropie de uscatu. Însă, pentru a se feri și mai bine. Rușii apucără spre sud drumul ce duce pintre lacurile Staroe și Bpacnoe, în locu de a apuca drumul mare ce merge pintre cel întăiu lacu și marea. Mulțimea magazinelor și a proviziilor ce se află la Nordul peninsulei, faca ei mai lesnicioasă, decă nu se vrede, întreținerea armiei Rusiene în Crîma, totuși însă aceasta înfățoșază Mari greutăți. Din Independența Belgică aflămu că vapoarele Austriene, ce au reapucatu plutirea pe Dunărea, suntu supuse la o aspră vizită din partea posturiloru Rusiene. Hărtiile mai cu samă suntu examinate în special. Toate giurnalele ce se aflau pe cel întăiu vaporu, care au trecutu, au fostu Kigi Ba călători asemine au fostu supărați și doi din ei nu au fostu chiar autorizați a'și urma călătoriea fără garanție a consulului Austrianu. Într'unu cuvăntu astă călătorie nu se pare a fi prea plăcută și mai ales pentru viitoriu luate.