Zimbrul, 1856 (Anul 4, nr. 14-38)
1856-01-26 / nr. 19
AMUL II. Pornalul ese în tone zilele afară de Dupiniti și serbători mari. Aronamentul ce face în ami sa Librăria Nouă: an ținuturi de la Com șiioner în București La librăriile D.G. Ion- Inichimi adea a d-sale X. loanine.1).1). Prețul pe 6 luni 60 lei pentru un răndu 20 de înștiințeri este parale. foiletonul Zimbrului o consă în 4, ec» în toată Duminica și se imparte Lunea. Plansficămu data din eloboritu deseori cu a21 Ianuarie 1856 cu N. 4 atingătoriu de elaborarea unui proiecti de Așăzămăntu pentru Censură. Noi GRIGORIE AGICA BRD. cu mila lui Dumnezeu DOMN țărei MOLDOVEI. Consiliului Nostru Administrativ Estraordinar. Libertatea presei fiindu singurul mijlocu de a forma opinia publică, intr'o țară care este pe și chear înforma adese ori pe Guvernu despre trebuințile nației, amu găsitu de cuviință a trage serioasa luare aminte a copiliului Nostru. Administrativu, asupra acestui obiectu de toată însemnătatea reptrenira Noastri, și a'l mai alesu calea progresului, de a acestei dacă libertatea supus . Vubirații livanului Generalu wi servi de legiuire in viitoru. Consiliul Nostru Administrativu nu sa perde din videre întru pregătirea lucrări, că nemărginită a presei îinfățoșează cele mai mari primejdii rătăcindu și corumpăndu opinia publică intr'unu gradu, încătu Ce agiungă a perde societățile cele mai solidu întemeiete, aruncăndule în tulburări ș anapxie, din contra, înțeleptu limitată, ea se face folositoare oricărei societăți, o mărește și o înalță în curîndu pănă la posiția națiiloru celora mai luminate. Ordopămu Ra ofisul de față ce ție publicatu. (Subscris) GRGORIE A. GICA. Secretarul Statului C. Ghica. Director A. Fotino. Șef Cesgiei I. Angeligi, donné par le Secretariat d'Etat. relatif à l'élaboration d'un projet de Reglement de censure: f NOUS GRÈGOIRE A. GHYCA Par la grâce de Dieu PRINCE RÉGNANT DE MOLDAVIE. A Notre Conseil Ad ordinaire, La hberté de la pre se étant le seul Gorițion publique sur- moyen ‘de former . , . tout dans un pays quifest dans la voie du progres et même déciairer souvent le Gouvernement sur les Besoins de la nation. Nous avons egț denoig attirer la sérieuse atlention de tre Conseil Admunistratif sur ce roint Ce toute imrott charger dé - puisse être soumis san- retard: hbération du Divan Général et doi dans Ganenii. Que Notre Conscil Administratif ue perde pas de vue dans l'élaboration de se travail que si la liberté illimitée de la presse offre les plus grands dangers en perver tissant et soggomrant souvent l'opinion publique au point d'arriver à perdre les sociétés les plus solidement établies en les jetant dans les troubles et Ganagenie, sazement limitée, au contraire, elle devient utile à topte société. la fait grandir et l'éléve, en pen de temps, au niveau des nations les plus éclairées. Nous ordonnons fige soit publié. que le présent ; (signé) GRÉGOIRE A GHYCA. Le Sécrétaire d'Etat S. Ghyk a. Le Directeur A. Photinos. Le chef de Section I. Anghéliki. steaua Tănărei însoțește publicarea acestui ofișu de următoarele reflecții: Este știutu că în Moldova Ceaîntemeiatu în 1829 de sura s'au guvernul rusescu, și că aceasta s'au înaspritu de Domnul Mihail Sturza la sfărșitul domniei Sale prin unu ofisu, care și astăzi regulează condițiile stampei politice și literare în Moldova. În adevăru la 1829, Contele Palen, întrebăndu pre boerii Divanului Moldovei, ce așezămăntu esista în țară despre tipografii, jurnale și cărți? Boerii au respunsu că, în Moldova apeca, deși puținu respăndită era liberă, mărginită fiindu ea respect numai prinul religiei și legile moralei și a bunei cuviințe. Acestu respunsu vădindu în oki ple Împăratului j socială, guvernul ruseascu se întroducăndunipotentului Neculai, o hotări de a o tămădui, principate binefacerea Censurei. Acestu regimu astăzi în toată Europa s'au doveditu nepracticabilu chiar în interesul guverneloru, neputăndu opri ui îimpedecăndu numai binele. De aceia pretutindene în Angliea, Permanicn, în Austriea, în Spaniea, în în Rusiea chiar posta de eri ne au adusu Greciea, censura s'au desființatu. A A . , înștiințare că se trătează ace mine de În Austriea mai dăunăzi cățiva episcopi din a se înlătura. Lombardien încuragiați prin sporirea de putere ce le au datu noul Concordatu închiatu cercetărei Gazeta de Viguvernului imperialu, ab declaratu.. că pretențiea clerului era neîntemeiată, vă în Austriea censura upin ispită dovedită rea și nepracticabilă, nu se va restatornici nici odată.” Galfisul domnescu prin Secretariatul de Statu our Notre tanse Novu publions oi date du 21 Janvier ICE princier en 856 sub N. 4 ainistratii Bhiga- CN ila dedea în real, ms Papa, voindu a supune lor productele minții, oficialu al eng, organul și