Zimbrul, 1879 (Anul 5, nr. 6-60)

1879-01-16 / nr. 7

Jassy Mul­l Nr. 1 Abonamente in România.­Pe an a n . *4 lei Pe o jumătate de an . În lei Pe un svert de an 7 lei Pentru străinătate se adaoge portal. Un nu­mer 10 bani. ANUNC­URI Linia Petit 10 bani. Inserțiuni : Linia Petit 20 bani. 1Scrisor neplătite se refuta. Articoli nepublicați se ard. AVIS­ . Diar cotidian, politic și economic. Administrația Zimbrului roagă pe doritorii de a se abona, a face cererea la adresa ei, sau la corespondenții de prin districte. Iassi 1879 Ianuarie 15- Moldova e amenințată de copleșirea Jidovilor. Muntenia o umiliază. Și A­­ustria îi pune cuțitul la găt. Și din toate aceste, guvernul din București extrage cuintesența Indepen­denței. Iată unde ajung popoarele la care cuvintele au mai multă putere de­căt faptele. Ce-ți pasă de Evrei, ești in­dependent. Ce-ți pasă că trebue să faci ce nu va ești sau ce nu poți, — ești independent. Ce gândești la viață cănd ești independent. Haide­i avem un cu­rent magic parafat ca și tratatul de Paris spulberat, il avem și ne-am ame­țit, ne-am buimăcit, ne-am estaziat de el ca pătimașul d’un vin spirtos și în­veninat, — cu deosebire ca pătimașul mai primește sânge din vin pe cănd noi vărsăm sânge pentru un cuvant. Va veni doar timpul cănd va va fi sete și de apă,— și nu veți ave­a , când veți face și veți dori sa făptuiți,—dar nu veți pute. Și va veni curând dacă peste Milcov capul gloatelor, gloate bru­te fără simț și cuget, va mai sta sus la cârmă și jos la treptele tronului. Căci Moldova, gloria și puterea renaș­­terei romane, se va stinge. Cum visa stanca înțepenită de veacuri nu se spar­ge fără să cutremure mărunt­ele mun­ților, tot astfel cu moartea Moldovei va peri și Muntenia, și cu ștergerea României civilizațiunea va dispărea din Orientul barbar. Și­ atunci la dinții elefantului, o­dată bine răzimat pe picioaerije sale, balena și gazela din Occident se vor svarcoli convulziv, iar sentinela Rinului va călări spre răsărit, la Apusul civili­­sațiunei. Și doi secoli in cari s’a frământat crierii peste brazdele nutrite de sânge omenesc sub drapelul libertății, vor fi suvenirul unei clipe sub drapelul negru al tiraniei. Jassy le 15 Janvier 1879. La Moldavie est menacée par Ies Juifs. La Valaehie kh dédaigne. Et 1 Au­triche veut lui donner le coup de grâce. Et de tout ceci, le gouvernement de Bucarest en extraie la quintessence de r indépendance. Voilà où aboutissent L s peuples chez lesquels les mots ont plus de force que les faits. Qu Importe les Juifs, — puis­qu’on a rindépendance. De quoi vous inquiétez vous donc?,— r Indépendance est là ! Vous ne ferez peut-être pas ce que vous voulez et pouvez,—mais vous avez V1 ndèpendance\ Là! nous avons le mot magique, et parafé tout comme le traité de Paris, qui est mis en pièces de nos jours. Mais nous l’avons et nous en sommes enivrés, étourdis, extasiés comme qui dirait d’un vin aromatique mais envenimeux. — Seulement le vin donne tout de même un peu de sang­­tandis que nous donnons le nôtre pour le mot. Viendra, néanmoins, le temps que l’on aura soif, — et l’eau fera faute ; que l’on voudra faire moius de pompeuses paroles afin de mieux agir, — et l’on ne saura plus. Et ce sera bientôt, si, au­­delà du Milcov, le Chef des masses, masses brutes sans sentiment ni con­science, restera encore au haut du gou­vernail et au bas des marches du trône. Car la Moldavie, la gloire et la force de la renaissance roumaine, menace de s’éteindre. Cependant, de même que le rocher endurci par les siècles ne tombe sans remuer jusqu’aux plus profondes entrailles de la montagne, de même la mort de la Moldavie eutrainera la perte de la Valaehie;—et, par la disparition de la Roumanie, la civilisation disparaî­tra de l’Orient barbare. Et, alors, l’é­léphant, une fois bien solide sur ses pattes, la baleine et la gazelle de l’Oc­cident se débattront convulsivement en sa présence; — quant à la garde du Rhin, elle voyagera vers le Levant, le Couchant de la civilisation. De sorte que les deux siècles, dans les­quels le cerveau a pétri par les landes arrosées de sang sous le drapeau de la liberté, ne seront plus que le souvenir d’un instant sous le drapeau noir de la tyrannie. Marti 16 Ianuar 1879. Abonamente, Inserări și Anunciuri se primesc : —In Hamburg la D-l Adolf Steine’, Anoncen Expedition, — in Viena, Pesta, Elveția etc., la D-uii Haasestein­- Vogler, Anoncen Bureau,­­ in Paris la llavas­ l.affitc. In Iași la Tipografia Buciu­mului Român Strada Codrescu No. 4. SOCIETATEA pentru restabilirea breslelor și reintemeiarea mnicei industrii și micului comerciu roman. O­­ r___ Cănd am dat alarma luptei economice am crezut că ea va avea un eco puternic in junimea romănă, să-i facă onoarea pri­mului pas, să-i dea primul lauț al acestei lupte. A­fară la clubul studenților s’a agitat chestiunea economică și s’a vorbit multe bune pentru teorie dar nimic practic , a mers imaginațiunea pănă la socialism și, se plecasă de la cumpărarea marfei direct de la fabricile din streinatate. Rugăm inc’o dată pe tinerii d’a se pune curagios in luptă, dar rugăm mult mai mult să fie practic , să facă mai mult de­cât vorbesce. 13/A 1879. APEL 4'x*&IS3<i>«131,S. Ab»a începurăm a agita spiritul luptei economice, și deja Evreii, cuprinși de spaimă, vezând că tineritul aleargă sub drapelul ei, au început a lucra și ei pe ascuns­iu contra puterilor noastre. Și, e știut, ca Evreul cănd trebue să fie mișel știe să se’ntreacă. Astfel pe cănd noi așteptam hotărirea stilpilor țerei, al boerilor interesați in luptă, Evreul pândește prada ca o fiara din pustii, profită de momentul favorabil in care să poată atrage pe vre un boer încurcat in daraveri cu el, și desfășura toate intrigile sale meschine pentru a-i cumpăra in folosul cauzei israilite. Sco­­pul perfid, de a ne arunca cat mai cu­rând in prăpastia de demult pregătită, e astfel cimentat cu aurul tradărei, așa că acum Evreul ne așteaptă pas cu pas de a indeplini prin noi insuși triumful acestui execrabil scop. Sa ne desfășurăm deci și noi puterile noastre a tot atăt de grabnic și cu atata zel, in salvarea economiei naționale pe cât e de imperativ pericolul ce ne ame­nință. Fie­care moment perdut e din perde­­rea noastră definitivă. Așa, astăzi mai putem inca scăpa ră­mășițele existenței noastre pentru a ne pute reconstitui mai târziu ;­mane insa cănd Evreii vor avea sceptrul economic civil și politic, nu vom mai pute face

Next