Zimbrulu si Vulturulu, 1858 (Anul 1, nr. 1-42)
1858-12-03 / nr. 24
935 zIMBRU și VULTURU. Romănulu, citându cele ce scrimu, cumu se zice, cu o jumătate de gură și înfuriinduși ochii în toate părțile chiaru și făcăndu ateste nevinovate citări, spre a videa din care parte vinu foarfecele. Curioază soartă mai avură Moldova și Valahia? Căndu una căndu ala subu jugulu despotismului și alu arbitrarităței; căndu una căndu alta bucurănduse de unu guvernămăntu mai liberalu și mai nacionalu. Aice se vede măna lui Dumnezeu care au voitu, ca la lucrarea ce sublimă a regenerării Romănești să fee parte toți Romănii, căndu muntenii nu potu lucra la ei, lucră șoldovenii și nise vegua. Sublimă unitate morală și de viitoru alu Principateloru-Unite! Cu 48 MEMUALRUU. (Urmare.) Domnulu nu încetează de a corumțe adunările alegătoare, întroducăndu în ele persoane ce nu au nici una din atribuțiile cerute, decătu boeriile ce elu le împarte după 399 din amenințările, voia sa, în contra art. Regulamentu. Făgoduințele, înfricoșerile, arestările, esilurile, falsificarea listeloru alegătoare, săntu armele obicinuite ale Domnului, pentru de a impune voințele sale arbitrare țereiș și atăte titluri în ochii sei pentru a'i legitima actele sale. La alegerile anului acestui de pe urmă elu au pănă se a întrebuințatu puterea armată trimisu pe miniștrii sei cu puteri netermersu acolo cu murite și cu ordini spețiali cătră alegători de a vota pentru persoanele însemnate de dănsulu. La curgerea sesiei cei de pe urmă, Vaslui, deputatulu acestui ținutu, parele în toată au fostu refusatu de a sluji interesele personale a Domnului trebuea negreșit se cadă sub siluirile ce iau opusu, Visterniculu (șefu departamentului de finanțe), veni înadinsu la Vaslui pentru a combate candidatura în numele Domnului, cumnatului seu. Pentru aceasta elu de împărți titluri și slujbe, făcu daruri faboare unora, și amenință pe alții că arestări și esiliu, violă secretulu, voturiloru ordonăndu alegătoriloru a și da voturile candidatului cărmuirei, prin bileturi deschise, în contra dispuneriloru Regulamentului. Deputatulu de Fălcii, fu alesu conformu cu art. 48 capu IȘ, din Regulamentu, prin majoritatea voturiloru, proprietariu cu moșie din ținutulu acesta, boieriu, pu fiu boieriu, elu avea toate însușirile cerute de lege; întru aceasta Domnulu își dădu pe față nemulțumirea sa și hotără să strică o alegere opusă vederei sale. În contra art. 3, din dispunerile regulamentare a Adunărei care oprește rădicarea seanței cei dintăiu înainte de compunerea comisiei alese pentru verificarea titluriloru fie cărui deputatu, Prințulu ordonă să nă fie primitu în sală deputatulu de Fălcii prin unu comisariu de poliție asistatu de soldați. Vorniculu de aprozi, fără a fi competentu mearsă după ordinulu Domnului să silească pe deputatulu acesta ai datitlurile sale Unu asemenea antecedentu nu putea fi tolerati. Deputatulu protestă cu ebergie în contra unui abuzu așa de strigătoriu, dar adunarea trecăndu pe deasupra desalință alegerea lui. Siluirile zneltite în generalu la alegerile de pe la ținutari, corumperea întrebuințată la Vaslui prin candidații domnului și apoi prin Visterniculu, arestările și esilările arbitrare care au întristatu ținutulu Fălciului, scăndăloasele erori ce se pretindea că s'au descoperitu căteva zile după alegerea de la Neamțu, unde fără veste au scosu la masă ca aleasă o persoană ce lipsia din țeară, și care la deschiderea scrutinului nu avuse nici unu glasu, chipulu arbitrariu ce unelti Domnulu pentru de a lipsi de drepturile loru civile pe cățiva alegători de la Bacău prin autoritatea consiliului Administrativu, care dupre Regulamentu au e nicăire competinte a se amesteca în astfeliu de materie, nefolosința protestărilor făcute la Romani, prin prezența miliției la alegeri, era cuvinte îndestule pentru a opri pe alegătorii potabili a capitaliei de a face parte la alegeri. Așadar, adunarea alegătoare din capitală fu compusă numai de amploiații și de creaturile prințului, și se poate zice că n'au urmatu o alegere, ci unu banchetu pentru a serba publicarea oficială a 16 candidați pe cari toată țeara îi cunoștea ca destinați de cătră Domnu a figura în generala ordinară adunare. Cele ce s'au trecutu în 10 Avgustu, la alegerile de a două oară de la Bacău și de la Bărladu, covărși în siluire toate căte mai susu s'au număratu. Aga, șefulu trimisu la Bacău cu o escortă de sviri armați, streini de țară, se purta prin ținutu, pentru a înspăimănta pe alegători. Visterniculu sosi pe urmă și unelti aceleași mijloace cu care isbuti la Vaslui. Douezeci și patru de alegători fură arbitrariu desbrăcați de drepturile loru civile și șterși din lista electorală; alții fură ținuți depărtați, și din contra Visterniculu hărăzi dreptulu de a vota la persoane ce era sub greutatea de acuzații criminale care leau depărtatu pentru a căștiga voturi. Persoane streine în ținutu, fură aduse pe cheltuiala cărmuirei, pentru a înmulți, în contra legiloru numerulu glasuriloru ce era de lipsă, și pentru a agiunge la scopu se făgăduiră slujbe, se hărăziră titluri, și se întrebuințară amenințeri. O zi înaintea alegerii Bacăulu semăna cu o peață pusă în stare de asedie, casa destinată pentru adunarea corpului electoralu fă ocupată militărește, și agenții Domnului - o încungiurară de corpulu pompieriloru, 1a contra legei care nu îngădue pe streini a sta de față în vremea alegeriloru, Aga au asistatu și nu întretă prin prezența sa a silui conștiința și glasurile alegătoriloru. La Bărladu, Postelniculu (secretariu de statu), sosi înzestratu cu puteri netermurite pentru ca se sprijinească candidatulu Domnulu voia impue acestui pe ce să ținutu. Cu o zi înaintea alegerei 15 boieri auoi fură creați: între persoanele aceste fără piciuru meritu, erau streini, sunu și austriecești cu patente, și nevrăstnici, cărora legea nu le învoiește întrebuințarea drepturiloru civile. Alegătorii te avea toate atribuțiile cerute, fără arbitrariu șterși din listele alegătoare făcute conformu cu legile de cătră potabilii ținutului și adeverite de cătră cărmuire. În ziua alegerei, sala su ocupată militărește, și în desprețulu legiloru postelniculu, după împuternicirile sale neterminate, se duse la alegere, și întroduse în lăuntru o mulțime din amploiații subalternii cei carii se păseră îndată a spiona și a negoția voturile, care îndată se plătia de cătră primitoriulu contribuțiiloru (samișulu), cu bani scoși da casele statului; acestu facru este netăgăduitu și cunoscutu de totu publiculi. Aseminea Sub a- se adeverește că unulu din alegători, care căzuse de poliției din Iași,