Zimbrulu si Vulturulu, 1858 (Anul 1, nr. 1-42)

1858-11-08 / nr. 5

ANULU VUnu numeru unu leu. . 5 se Zoșii și ei fi sezzetezi. Manțesghis. nerpblisate dora o Inna se tog Vingonin agde NIM­AI AVONAVEA SE FASE. La toate Dingagiile. Vingopin administrat. strada Mălilog. Dibighiste Nedi ravina a 4-a. Văsmșgheloei Silgag. DD. Coseii si Ioanidi. Trip măslum­i aț Vnasotina, Ragiă Sarela Comana, Cpe Casine No. 22 Inii. La administ­rostelogi. PRINCIPPLE,­­ NU OAMENII Zusavala ere re teta fioa ealage MIUCULU RVETIULU AVONINI Iați. Re pnp anp 3 galuini. Viaștiste Vasngeavsi Ngeinptate Soghesrondentiite se uogț adghesa la administgatiuț linga Viseghisa St. Ioanp. Adauspli rostului fostei minimiee­ un­e mldii 6 NOENM. 1858. De căteva zile Ec. S. marele logofătu Stefanu Catargiu unulu din membrii Locoteninției Princiare se refuză de a lua parte la deliberațiunile acestui corpu. Sperămu că în curăndu vomu pute reproduce actele oficiale lemuritoare acestei abțineri., Ni se spune că marele Logofătu aru ai avutu recurs la Constantinopole. Ca patrioți geloși de driturile noas­­tre de autonomie, sfîntă moștenire de la strămoșii noștri, săntemu foarte pătrunși de această urmare; unu tratatu so­­lemnelu subscrisu de marele puteri a lumei civilisate con­­sfințescu și recunoscu acele drepturi, și noi, chiaru noi, se vinimu astăzi ale încălca­u marele logofătu Ștefanu Catar­­giu au din 1857 în care se cere „garantarea drepturiloru și în deo­­autonomiei noastre u u „sebi a subscriu în fruntea programului nacional. Astăzi acea autonomie, acele drepturi ne săntu garantate, pentru ce le încălcămu noi înșine?­­ Este pre limpede că În­ Poartă nu va veni acumu a se amesteca în trebile noastre din lăuntru; art. 2 din Convențiune stipulează for­­malu:, Principatele se voru administra liberu și fără nici unu amestecu a înaltei Porți ..­­ Între guvernămăntulu nostru și CC. Agenție Au­­striecească din Iași se preschimbă de căteva zile note ce săntu de oare­care importanță: Potrivitu art. 1. din Convențiunea din 7 (19) Augustu țerile noastre poartă titilul de Principatele unite Moldova și Valahia. Guvernămîntulu de astăzi, ce emanează directu din acea convențiune, și a căruia misiune nu este alta, de cătu de a procede la punerea ei în lu­­crare, au trebuitu, fără îndoială, înainte de toate se adop­­te titlu ce acea convențiune au datu țeriloru, singurulu ti­­tlu și tlu legalu ce potu ele purta astăzi,­­ figurează astăzi în fruntea tuturoru acteloru oficiale, după care a­­poi, urmează și titlulu specificu a guvernămăntului de la care ele emană. Acestu titlu este și în fruntea pasporteloru ce se dau pentru streinătate. Aghenția se refuză de ale viza;­­ unu toate celelante vizatu și de C. C. aseminea pasportu vîzatu de Consulate, infățoșinduse spre a fi aghenție, au fostu și acesta asemine refuzatu. Nu știmu dacă această urmare este aprobată de cătră în­­suși Cabinetulu de Viena;­­ sperămu că ea nu e de cătu urmarea unei lipse de instrucciune mai precise, căci altu feliu nu s'aru pute pricepe acestu refuzu de a recunoaște unu titlu datu Principateloru de Convențiunea subscrisă la Paris de însuși Plenipotenciarulu M. S. Austriecești, gătescu o primire pompoasă de buna-venire, carea prin unu hazardu curiosu, va fi, ni se spune, tocmai în zioa de Sf. Mihailu și Gavrilu.­­Stepa Dună­­mai dăunăzi, este autentică a Domnului Sturza, de­rei aceea nici o reproducemu de o­cam dată. Ne propunemu înse a pune în curăndu subt jiii chii cetitoriloru nostri ci fr­e și va­­ 17 înolăma că fostulu Domnu Mihailu Stturza intra din dată o moșiă în Capitală în apropiere de Iași, unde ci va petrece căteva vechii Nu știmu deacă proc­iămăciunea citată de zile nu la sei amici ăi pre­­ FOSTIA ZIMANULUI SI VCCTVRUIAI mbtion Ercolapsiso, tgesptu­li, rgesentulu, situ­toqui­. NOTEVA NASIUNAEA DE D-MA MAPIA D.... (Urmare.) Daru drepturile barbatului asupra femeei, au cu sine și o înda- Recunoscu superioritatea lor organică, morală și intelectu- Nu tăgăduescu că torire­­ală, în genere, celu puți nu o primescu ca factu, astă superioritate statornicește puterea barbatului asupra unui iisu mai slabu creatu înse într' unu scopu tot așa de necesaru; știu bine că în o societate trebue să fie o voace determinantă, dar astă voace, Domnilor, nu vă fie cu banati, nu este a Domniei Voastre, nu poate fi decăt a Rațiunei. Femeia nu poate a­ve de stăpăni decăt cu condiți­­r ecunoște­­­ea că veți fi mai raționali decăt ele, mai virtuoși, mai sinceri în fine mai mari și mai buni de­căt să fie voitu mai adevărați, mai morali, ele. E cu neputință ca înțelepciunea Creatorului a servi o giumătate a genului ominescu la voința arbitrară s­au la capritul celeilalte giumătăți; altfelu procedă ea obicinuitu. Pute­­trebue să se încălzească rea lui Dumnezeu, ca toate celelalte puteri ce se tragu din el este rațiunea. Astă putere sânteți liberi de a o esercita; femeile nu se vor plânge de ea ăci le măriți respectându în ele inimile lor, care la focarul din inima voastră și se a­­jungă la virtute sub scutul vostru. De nu vă veți împlini astă da­­torie supremă, drepturile voastre se anulează prin absența lucru­­lui pe care sântu întemeiate. Suveranitatea voastră nu mai e de câtu o aricioasă tiraniă, pe carea o respinge și o condamnă cea mai sântă din legi, legea naturală. Fie poeții și legislatorii Români fără grijă, vor ave femei bu­­ne de'ndată ce voru fi făcutu oameni. Una vine din alta. Ca­­necesitate a femeei nu va fi de apurarea de a iovi nu veți mai admira în ele numai fru­­museța, căndu nu le veți lăuda de cătu frumuseța morală, face totulu spre ași orna cu ea inimile. Cându nu veți mai ți se voru încrede în voi, voru deveni adevărate și ele, greșit vă voru fi fidele căndu veți ști a vă regula patimile. Astă puternică sprijinire morală, fanariotulu enervatu era ne­­capabilu de a o înfățoșa confoței sale. Spre a concep unu simțimântu de respectu și de stimă pentru altulu, trevue mai întăiu să poți găsi în acela ceva, care se merite respectu și stimă. Boerulu Grecu puținu stimă re întăea și de a plăce? Cându voru min­­și ne-

Next