Zori Noi, iulie 1958 (Anul 11, nr. 3291-3317)

1958-07-01 / nr. 3291

m ma £ MÉrÍÁmMa Sărbătoare în satele raionului Fălticeni Festivalul culturii și sportului, a stîrnit un viu interes în rîndul tuturor cetățenilor din satele ra­ionului Fălticeni. Dornici de a-și asigura condiții bune pentru desfășurarea activităților din cadrul fes­tivalului, tinerii din sate, la îndemnul organizați­ilor de bază U. T. M., au amenajat prin muncă vo­luntară 27 terenuri de fotbal, 36 terenuri de vo­lei și alte baze și instala­ții sportive ca: terenuri de oină, piste cu obstaco­le, gropi de sărituri etc. Pentru dotarea forma­țiilor artistice și a colec­tivelor sportive cu mate­rialele necesare, sfaturile populare comunale au a­­locat din fonduri extra­bugetare, sum­a de 322.000 lei. Comitetele comu­nale U. T. M., în cola­borare cu căminele cultu­rale, sub conducerea co­mitetelor comunale de partid, au reușit să mă­rească numărul forma­țiilor artistice, prin crearea a peste 30 for­mații noi, pe lângă cele­ 158 existente. Comisia raională de­ or­ganizare a festivalului a trimis la sate un număr de 20 echipe sportive din oraș, de la colectivele „Fo­­resta“, „I. C. Frimu“, „Hor­­­ticola” și altele care au - - -------­jucat cu echipele locale. In vederea desfășurării festivalurilor, toate comu­nele și satele raionului au fost sărbătoresc pa­voazate. La Rișca și Dolhești, la Baia­n (unde cu această ocazie s-a inaugurat și noul sediu al căminului cultural), la Huși, la Bă­nești, și în alte sate din raion, deschideriea festi­valului a constituit o a­devărată sărbătoare. Sem­nificativ este faptul că în comune au venit cu aceas­tă ocazie și delegați din raioanele xemplu, la vecine, De e­ Rîșca, au ve­nit peste 100 muncitori de la S.M.T. Pașcani. Numărul mare, de peste 5.000 tineri, care au parti­cipat la întrecerile sporti­ve organizate pînă acum , în cadrul festivalului, pre­­­­cum și numărul mare de cetățeni tineri și vîrstnici veniți să asiste, dovedesc cît de atrăgătoare sînt astfel de manifestări. Prima parte a festivalu­rilor comunale s-a sfîr­­șit. Tinerii din raionul Fălticeni sînt hotărîți ca la fazele următoare să participe în număr mai mare și mai bine pregă­tiți. VASILE PAT­R­AU CE­ANU secretar al comitetului ra­ional U. T. iM. Fălticeni. P­E SCURT De curînd a avut loc la casa raională de cultură din Botoșani un spectacol de estradă, dat cu concursul colectivului de teatru în lim­ba idiș și a cercului de ba­let de la casa de cultură. Spectacolul s-a bucurat de un mare succes. Sala de festivități a casei de cultu­ră devenise neîncăpătoare. Pentru pregătirea acestui spectacol, s-a depus o mun­că stăruitoare­. Este demn­­ de remarcat felul cum au reușit să inter­preteze rolurile, în scenetele după textele de Pereț și Stein­b­erg, tovarășii Iancu Se­gal și Moscu Ghizela. Nu­­ mai puțin au fost a­­plaudați și micii artiști în prezentarea dansurilor „Gră­dinarii“ și „Dansul flori­lor“. Coresp­­­­TERINEANU ★ Tinerii din comuna Romî­­nești, raionul Trușești, au inițiat o serie de acțiuni frumoase în cadrul festivalului culturii și spor­tului. Astfel, ei și-au orga­nizat o echipă de cor com­pusă din 40 persoane, care în prezent se pregătește de zor pentru faza intercomu­­nală. In această echipă ac­tivează în afară de tineri țărani, oameni vîrstnici și intelectuali. In cadrul fes­tivalului se țin o serie de conferințe pe teme interna­ționale, de popularizare a științei, sau cu caracter a­­gricol. Recent, profesorul de științe naturale Leiteniuc Constantin, a ținut conferin­ța „Hrănirea plantelor și aplicarea îngrășămintelor chimice“, la care au parti­cipat un număr mare de ță­rani muncitori. PRIN MUNCA VOLUNTARA g in orele lor libere, •ute­'fy X: ‘Miștii de La basa de ati- x § laje a întreprinderii „Lup­­­­k­ta pentru pace“ din Do­­r­orohoi, amenajează prinx <| muncă voluntară locul ^ X din fața atelierului me- X 4 canic. 'x k IN CLIȘEU: Un grup X x de tineri, aranjînă ron­­­ ^ ăourile cu flori din fața k X atelierului mecanic. k t7~t------:=^SE5Vga,: ZORI NO I In legătură cu conferința sindicală mondială a muncitorilor agricoli și forestieri Anul acesta, între 16—19 octom­brie, va avea loc la București cea de-a 11-a Conferință sindicală mon­dială a muncitorilor agricoli și fores­tieri. Sesiunea Biroului Executiv al Uniunii Internaționale a sindicatelor muncitorilor agricoli și forestieri care a avut loc la Praga a adoptat tezele conferinței și ordinea de zi. La confe­­rință se va discuta­­ raportul asupra activității Uniunii pentru întărirea unității oamenilor muncii în lupta pentru îmbunătățirea salariilor și asigurărilor sociale, pentru drepturi­­ sindicale și pentru îmbunătățirea con­dițiilor de viață la sate, pentru dezar­mare și pace în lumea întreagă. Va fi prezentat de asemenea un raport privind unitatea oamenilor muncii de pe plantații în lupta împotriva do­minației monopolurilor străine, pen­tru independență națională, pentru cucerirea și lărgirea drepturilor eco­nomice și sociale, pentru libertate și progres. Totodată vor fi alese noile organe de conducere ale Uniunii In­ternaționale a sindicatelor muncito­rilor agricoli și forestieri. Comitetul Central al muncitorilor din agricultură Sindicatului și silvi­cultură a R. P. Romîne a întocmit un plan de măsuri pentru întîmpinarea conferinței. (Agerpres). Un nou lăcaș de cultură Lucrările de construcție al căminului cultural din Vor­­niceni, raionul săveni, se află într-un stadiu avansat. Pînă acum au fost ridicate zidu­rile, s-a executat centura de beton, au început lucrări­le la șarpanta acoperișului și finisajul interiorului. Lo­cuitorii comunei se străduiesc ca sediul căminului cultural să fie dat în folosință în cins­tea zilei de 23 August. Pe șantierul viitoarei stații de preparare a manganului (urmare din pag.­l­a) de producție. Astfel, paralel cu lucrările de pe șantier, a fost mărită sursei energetice capacitatea instalate local. De asemeni, in pre­zent se execută lucrări de dezvelire pe șantierele­­ mi­niere, pentru a asigura re­zerve sărace în minereu necesare stației. Instalațiile sanitare, ali­mentarea cu apă potabilă și industrială — condiție de bază a noii construcții — sunt și ele probleme în curs­­e , rezolvare. In anul 1958, cînd stația va intra în funcțiu­ne, vom putea trece la sch­im­barea metodelor de exploa­tare în mine și se va înregis­tra o simțitoare creștere a productivității muncii pe șan­tiere, iar manganul ăornean va avea mai bune însușiri calitative. Și ceva despre oamenii șantierului. Desigur că des­pre dulgherul Dionisie Ba­­­lint, despre fierarul beto­nist Constantin Țușcaru, să­pătorii Manoil Terăea Mihai sau Gheorghe, Chirilă Spiridon merită să se scrie la ziar. Munca lor anonimă, plină de însuflețire, cum ar fi de­ pildă cea a dulgher Julich Bálint, care a pregătit cofrajul pentru 300 m. p. be­ton într-un timp foarte scurt, poate fi dată drept pildă. Merită a fi mențio­nat și proiectul celor două blocuri a cite 4 apartamente ce vor fi construite în ve­cinătate pentru familiile per­sonalului care va deservi sta­ția. ANDREI VALEANU ★ O wm o o DUPĂ 40 DE ANI DE ACTIVITATE Cadrele didactice de la cele 7 școli din comuna Zvorîștea au sărbătorit de curină împlinirea a 40 de ani de activitate di­dactică și 60 de ani de viață a învățătorului co­munist Haralambie Sfi­­chi­­e la școala din sa­tul Buda. La ședința festivă a luat parte tov. Rotaru Mircea, delegatul comitetului sin­dical raional Dorohoi al muncitorilor din învăță­­mînt și cultură — fost elev al școlii din satul Buda — comuna Zvorîș­tea. De asemenea la fes­tivitate au luat parte și reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Cu această ocazie, au luat cuvîntul mulți învă­țători și profesori care au vorbit despre activitatea didactică și social - cul­turală a învățătorului Haralambie Sfichi și l-au felicitat pentru succesele obținute. Foști elevi ai învățătorului Haralambie Sfich­i sînt astăzi ingineri și medici, învățători, ofi­țeri superiori etc. Sărbătoritul a luat cuvân­tul și a a­us calde mulțu­miri partidului, tovarășilor lui de muncă, angajindu-se totodatât să depună toate forțele lui pentru cultura Uzarea maselor de țărani și pentru instruirea și e­­ducarea fiilor lor. Coresp. I. VASILICA ... sfaturile populare co­­­munale Dolhasca și Liteni, din raionul Fălticeni, s-ar îngriji de curățirea și desfundarea șanțurilor de pe marginea șoselei raiona­le care trece prin satele Poiana Răftivanului și Cor­ni ? Atunci apa provenită din ploi s-ar colecta în aces­te șanțuri, iar ogoarele țăra­nilor muncitori ar fi ferite de inundații. ... felcerul Bulat Constan­­­tin din satul Borolea, comu­na Frănești, raionul Săve­ni, ar acorda mai multă atenție asistenței medico-sa­­nitare a cetățenilor ? In a­­cest fel, țăranii muncitori nu ar mai fi nevoiți să ple­ce pentru orice tratament medical la spitalul din Să­­veni. ...conducerea cooperativei de consum Verești, raionul Suceava, ar lua m­ăsuri îm­potriva gestionarei Ana Bo­­sînceanu de la magazinul din satul Bursuceni, care manifestă o comportare ne­­justă față de consumatori, nu respectă orarul de func­ționare a magazinului și u­­neori obișnuiește să vîndă­­ mărfuri cu suprapreț ? Așa s-a întîmplat cu tov. An­­ghelul lor m­edie, care, pentru o lămîie în greutate de 45—­ 50 grame, a dat galiona­­­rei 2 lei. Nr.ML Aprovizionarea cu legume și zarzavaturi în orașul Suceava (urmare din pag. I-a) permanență proaspete și a­­ranjate cu gust. Din păcate însă nu peste tot e la fel. Există o serie de lipsuri la baza cărora nu stau cauzele obiective, așa cum le invocă conduce­rea Aprozarului în răspun­sul trimis redacției pe mar­ginea anchetei publicate, ci­­existența lor se datorește ne­glijenței și nepăsării de care dau dovadă uneori chiar con­ducătorii Aprozarului. In nenumărate rînduri s-a observat că m­ulte gospodi­ne ocolesc chioșcurile nr. 3 și 4, (responsabili tov. Ion Iiciuc și Gh. Matei), pentru că nu le place cum se face deservirea la aceste unități. Gestionarii respectivi servesc în condițiuni neigienice, le­gumele sunt lăsate în soare și se vestejesc, tejgheaua este în permanență murdară. A­­celași lucru se petrece și la unitatea nr. 2, (responsabil tov. Iacob Chichișan). Des­pre aceste probleme răspun­sul conducerii O. C. L. A-­prozar nu pomenește nici un cuvînt. Lipsuri se manifestă și în aprovizionarea unităților de alimentație publică. Este inexplicabil de ce acum, din minimalul restaurantelor și bufetelor lipsesc salatele de castraveți, salatele de vine­te, roșii etc. Ba mai mult, lipsesc mmîncăruri preparate cu cartofi noi. De această si­tuație nu sunt străini con­ducătorii Aprozarului și ai T.A.F.L.-ului. Serviciul de aprovizionare a­ T.A.P.L­. nu întocmește notele de coman­­­dă cu 24 ore înainte, iar cei de la Aprozar livrează u­­­neori mărfuri de calitate ne­­corespunzâtoare care, pe­ drept cuvînt, sînt respinse de către r­ecepționeri. In con­secință, T.A.P.L.-U1 este ne­voit uneori să-și procure o parte din legume și zarza­vaturi de pe piața liberă, ce­ea ce mărește prețul de cost al produselor. Regiunea Suceava are­ condiții bune pentru fr­­ă­r­i­r­e­a producției de legume și zarzavaturi. Apro­vizionarea orașului depinde însă de felul cum se orga­nizează munca de achiziție. In prezent, sortimentul pro­­­duselor este încă sărac. In unitățile de desfacere trebu­i­­e aduse mai vinete, ardei, iar multe roșii, lucrătorii care răspund de recepționa­­rea produselor de la furni­zori, au datoria să refuze mărfurile de proastă calita­te. Conducerea Aprozarului trebuie să combată tendin­ța unor lucrători de a mun­i ci superficial, să tragă la răs­pundere acele persoane care­ nu înțeleg să satisfacă în mai bune condițiuni ce­­­rințele oamenilor muncii. Este bine ca în scopul im­­­bunătățirii muncii și extinn­derii celor mai bune meto­­­de folosite de vînzătorii frun­tași, să se organizeze schim­buri de experiență, consul­tații, consfătuiri. Există de fapt foarte m­ulte mi­jloacaj de a îmbunătăți activitatea Aprozarului. Ele trebuie cău­tate, studiate și aplicate in practică. SERICICULTOREI »IN STROESTH Jefuitorii primesc Au fost complectate ulti­mele piese la dosar. Sentin­ța a rămas definitivă, ne­schimbată. Hotărîrea justă a instanței judecătorești co­respunde intereselor statu­lui, dorinței unanime a oa­menilor muncii, care urăsc și disprețuiesc pe acei ce fură din avutul obștesc. Jeau pe banca acuzaților stă­doi cetățeni. As­cultau acuzațiile și răspun­deau la întrebările puse. Sunt doi foști salariați la Age­racoop Dorohoi: Șt. Balan și Ștefan Constantin. Tovarășii lor de muncă aveau încre­dere în ei, deoarece se dove­diseră într-un timp a fi buni muncitori. Dar, tot tovarășii lor le-au descoperit intenții­le și faptele de răufăcători. Având în primire cantități im­­portante de furaje pentru hrana porcilor, în mintea ce­lor doi salariați a încolțit o idee dăunătoare, care i-a dus la fapte necinstite: au­ început să sustragă din fu­raje, ceea ce a avut reper­­­­cursiuni asupra creșterii animalelor îngrășătoriei de porci a Ageracoopului, și a­­supra îndeplinirii sarcinilor economice ale unității res­pective. Oameni cinstiți i-au des­coperit și i-au dat pe mina­ justiției. Pentru furt din a­­vutul obștesc, ei au fost con­damnați la câte 3 ani închi­soare corecțională. Sunt doi oameni care au pierdut sen­timentul cinstei și al dato­riei, care au nesocotit încre­derea ce le-a fost acordată, însușindu-și din bunul ob­ștesc. Și ei și-au primit pe­deapsa meritată. Oamenii muncii pătrunși de dragoste fierbinte pentru avu­tul poporului, ajută organele miliției să-i descopere pe infractori. Intr-una din zile s-au prezentat la m­oara Unirea“ din Broscăuți ce­tățenii Gh. Chelaru și Gh. Maxim din Ibănești - Doro­hoi. După ce au măcinat și au început să încarce oamenii care erau de sacii, față, au observat că aceștia în­carcă doi saci cu făina de grîu din uiumul morii. Prinși asupra faptului și dați pe mina justiției, hoții n-au putut tăgădui. Instan­ța i-a condamnat pentru delictul de furt din avutul obștesc la cîte doi ani în­chisoare corecțională. Pe­deapsa dată acestora ,este privită cu deosebită satisfacție de ță­­­ranii muncitori din partea locului. ^r Locuitorii din satul Stîn­ca, comuna Zvorîștea, și-au îndreptat mînia spre fapte­le comise de fostul gestionar de la magazinul cooperatist, numitul Constantin Maco­­­veiciuc. In sat există maga­zin creat ca urmare a ce­rințelor țăranilor munci­tori. Magazinul a fost și este aprovizionat tot mai taine. Dar din cauza lipsei vigilență și de control, vunurile obștești au încăput pe mîini rele. Gestionarul ne­cinstit și-a însușit prin dela­pidare aproap­e 22.000 lei. Fapta sa nu a rămas ne­pedepsită. Tribunalul popu­lar raional Dorohoi l-a con­damnat la 6 ani închisoa­re corecțională. Sentințele pronunțate au un puternic rol educativ. Ele contribuie la ascuțirea vigilenței oamenilor muncii, apărători ai avutului ob­ștesc, la demascarea și pedepsirea tuturor celor care lovesc în economia tă­rii­ avutului obștesc în pedeapsa cuvenită ★ © . Vizit­nd școala de 7 ani din comuna Stroești, ra­­r­ionul Suceava, ai prilejul de a lua cunoștință despre­­ creșterea viermilor de mătase, din ale căror gogoși se­­ obțin firele de borangic. Învățătorii acestei școli au înființat o crescătorie” ", viermi de mătase unde fac cu elevii lecții practice. In a­­celași timp învățătorii popularizează în rîndul țărani­lor muncitori, prin conferințe la căminul cultural, im­portanța economică a creșterii viermilor de mătase. IN DIN STINGĂ : Elevul Romanovschi Alexandru cai-ghid frunze de dud, hrana necesară vier­­­milor de mătase.­­ I » CLIȘEUL DIN MIJLOC: Mîncăcioșilor viermi de l «i­al­se li se servește una din numeroasele „mese“. fiind IN CLIȘEUL DIN DREAPTA: Silvia Fărtăiș, urmă­­ îndeaproape felul cum viermii de mătase își însu­șesc hrana. Foto-text D. VINTILA Cărți pentru școlari și pionieri CEI TREI FĂRĂ NOTA TREI de V. DRUGOV șî M. TOVAROVSKI Cartea, tradusă din lim­ba rusă, aduce în fața citi­torilor, întîmplările unor copii, care alcătuiesc o e­­chipă de fotbal și, datorită unor antrenamente îndelun­gate și făcute cu multă se­riozitate, precum și datori­tă respectării disciplinei ne­cesare pentru a deveni buni fotbaliști reușesc să-și învingă toți adversarii. Fi­ind buni fotbaliști, eroii cărții nu se lasă mai prejoși nici la învățătură, menținîn­­du-se mereu in fruntea cla­sei. Cititorii se vor împreună cu eroii înveseli cărții, care trec printr-o sumede­nie de întîmplări, care piau­ de care mai hazlii. MARIA SA PUIUL PĂDURII de M. SADOVEANU „Măria Sa Puiul Pădurii“ este istorisirea duioasei în­­timplări a doamnei Geno­veva, prințesă de Brabant, care în urma unei nedrepte învinuiri a fost lăsată în mij­locul întunecatului codru; aici, luptînd cu tot felul de greutăți, doamna Genoveva și-a crescut copilul, apărin­­sebit de plăcută, du-l de jivinele codrilor,­ pînă în clipa fericitei reve­deri cu iubitul ei soț, Co­rnițele Sigfrid. Documentarea atentă, îm­pletită cu binecunoscuta măiestrie artistică a maes­trului Sadoveanu fac din a­­­ceastă carte o lectură deo­ POVESTIRILE UNCHIULUI MEU de MARIN IORDA Volumul este alcătuit din unsprezece povestiri, vădind­­ condeiul unui talentat po­vestitor. Tematic, cartea prezintă o mare varietate. De pildă, unele din povestiri preamă­resc munca, izvor de bogă­ție și de mulțumire („Licu­i­ind­ pe prichici“, „Cele șapte dorințe“), altele ilustrează ideea că „Unirea face pute­rea“ („Berbecii deștepți“ etc.) sau trezesc interesul pentru învățătură („Povestea scîn­­teiatelor“ etc). Cartea este adresată șco­larilor mici și este însoțită de ilustrații semnate­­ de Pa­nțu Stelian. V

Next