Zori Noi, septembrie 1958 (Anul 11, nr. 3344-3368)
1958-09-02 / nr. 3344
Pogína 2-á Numai cauzele „obiective“ să fie pricina? In ultimul timp, ca urmare a festivalurilor culturii ți sportului organizate, in miulte Întreprinderi Jrxmn*ca cultural - artistică a cunoscut o înviorare. Au luat ființă brigăzi artistice de agitație, formații corale și coregrafice. Cluburile,colțurile roșii și bibliotecile au fost dotate cu mai multe materiale de care au nevoie. Repertoriul formațiilor artistice, munca bibliotecilor, jft cabinetelor tehnice și colectivelor de conferențiari au fost axate în bună parte pe probleme care să vină in sprijinul producției, In sprijinul ridificării cunoștințelor tehnice îți de cultură generală ale muncitorilor, pe probleme menite să contribuie la educarea tsraselor de oameni ai muncii In spiritul patriotismului socialist și al internaționalismului proletar. Asemenea succese au fost dobîndite și de colectivul de muncă al fabricii de confecții și tricotaje „Botoșani”. Felul în care se prezintă însă actualmente activitatea culturală, este mult departe de realizările doblndite în urmă cu câteva luni de ane. După părerea unor tovarăși răspunzători de munca culturală din fabrică, printre care tovarășii Constantin Berescu, vicepreședintele comitetului de întreprindere, Solomon Schuwartz, responsabilul comisiei muncii culturale de masă, și a unor tovarăși din Conducerea organizațiilor de partid și UTM, cauza principală și „obiectivă" care a dus la lipsurile existente în prezent in munca culturală ; faptul că de câteva luni de Wie clubul este ocupat de către secția croitorie, al cărei sediu se află în reparație. Ei însă nu vorbesc nimic despre faptul că nimeni nu se interesată de Îmbunătățirea conținutului muncii culturale lor Cauza principală a lipsuriîn activitatea cultural- educativă din fabrică constă în aceea că organele de conducere de aici reduc miunca culturală doar la activitatea artistică. Și nici măcar cind e vorba de aceasta nu se ia în discuție întocmirea unui repertoriu legat de activitatea în fabrică, de educarea muncitorilor in spiritul dragostei față de unitatea in S care lucrează, față de meseria pe care o au etc. Nu este Îngăduit ca Intr-un colectiv, de muncitori ,ca cel al fabricii de confecții „Botoșani“ să activeze doar un mănunchi de artiști amatori, iar de problemele mari, principale, ale muncii culturale să nu se ocupe nimeni, surprinzător este faptul că în fabrică nu există un colectiv, de conferențiari format din ingineri, tehnicieni, inovatori și muncitori fruntași, tovarăși din aparatul administrativ etc. Ori de necesare și folositoare sunt conferințele de minim tehnic, despre mărirea productivității muncii și reducerea prețului de cost în fabrică, conferințe pe teme de cultură generală, științifice, medicale, social-politice etc. etc. Puținele conferințe care s-au ținut au fost prilejuite de anumite sărbători și ele nicidecum mi puteau să atace problemele Cheie privind munca in diferite sectoare ale Întreprinderii și multiplele probleme privind ridicarea nivelului politic, cultural și profesional al muncitorilor Slab re prezintă situația muncii cu cartea. Din bibliotecă lipsesc cărți noi, Cu conținut tehnic și de literatură politică și beletristică. Numărul cititorilor S Infim, ca și cel al purtătorilor Insignei „Prieten al cărții”. Mai mult, pentru concurs nu sunt procurate toate cărțile prevăzute in regulament, iar din comisia de examinare fac parte tovarăși care nu au participat concursul „Iubiți cartea“.la In fabrică fuseseră imbrățișate unele inițiative valoroase privind munca de culturalizare. E vorba de ingenioasele programe ale brigăzii artistice de agitație ca cel intitulat „Cine știe, ciștigă!“ (în care erau aduse laude și mulțumiri la adresa fruntașilor și erau satirizați codașii, chiulangiii și nepăsătorii), „Joile tineretului“, schimburile de experiență în munca cultural-artistică cu formații din alte Întreprinderi și cu cămine culturale din raion, concursurile ghicitoare pe teme de cultură generală și tehnică etc. Toate acestea au fost însă abandonate in ultimul timp- Reluate fără întîrziere și adăugate la ele și alte forme de culturalizare, atractive și folositoare, cam de 11 -------exemplu: discuții în care inovatorii și fruntașii în producție să împărtășească din experiența lor, șezători culturale și discuții pe marginea unor cărți de literatură beletristică și tehnică, organizate de bibliotecă și de cabinetul tehnic, manifestații artistice și mai ales conferințe pe teme multiple ar duce la îmbunătățirea conținutului muncii culturale. In fabrică există condiții ca munca cultural-educativă să fie reorganizată și îmbunătățită, astfel ca ea să răspundă problemelor ce frăimîntă întregul colectiv. De aceea este necesar ca atit comitetul de întreprindere, organizația de partid (secretară tov. Florica Sandric). Cit și organizația U.TM. să ia de urgență în discuție această problemă și să caute să aplice soluțiile cele mai adecvate, in felul acesta fără îndoială că harnicul colectiv de muncă de la fabrica de confecții și tricotaje „Botoșani” va obține succese tot mai mari și în munca de culturalizare, așa cum obține în lupta pentru îndeplinirea planului de producție. EMIL MOREA Pe marginea activității culturale într-o întreprindere ZORI NOI Exemplu In stația C.F.R. CâmpU- lung Est este bine cunoscut de către ceferiști numele comunistului Gheorghe Gavrilescu care desfășoară o vie activitate pe linie de partid și se preocupă de educarea și ridicarea calificării unor muncitori. Prin exemplul personal el antrenează și pe ceilalți muncitori ceferiști la realizarea sarcinilor de plan. Tot timpul îl găsești pe tovarășul Gheorghe Gavrilescu preocupat de buna întreținere și funcționare a aparatelor telegraf, radio, telefonice, știind că, cu cit acestea vor funcționa mai bine, cu atît va fi asigurată o mai bună circulație a trenurilor. In cinstea zilei de 23 August, a ajutat de colectivul său de imundă,tov. Gh. Gavrilescu a instalat în biroul de mișcare din stația C.F.R. un dispozitiv de control cu telefoanele de la cabinele de acasi , racordat de la curentul electric. Prin instalarea acestui dispozitiv s-au desființat bateriile de la telefoanele de la cabine, ușurîndu-se totodată munca impegatului care pentru a vorbi acum cu cabinele, apasă doar pe un buton și telefonul face apel. Cu această importantă realizare în muncă a intimpinat ziua de 23 August cornistul Gheorghe Gavrilescu care este mult apreciat și stimat. Coresp. CUDOREANU V. în muncă Pregătiri în vederea sărbătorii recoltei Cu sprijinul Secției de învățămînt și cultură a sfatului popular raional Rădăuți, comunele și gospodăriile agricole colective din raionul Rădăuți fac intense pregătiri pentru sărbătoarea recoltei. Se pregătesc programe artistice adecvate, expoziții agricole, întîlniri între fruntașii recoltelor bogate din G.A.C, întovărășiri și sate etc Pînă în prezent în fruntea acestor acțiuni se află comunele Cornești, Frătăuții Vechi și Horodnic. • Coresp. C. CORNEA =e;-:t3IOOOOOO=t TEATRUL DE STAT „MIHAIL EMINESCU“ DIN BOTOȘANI Un aspect din timpul prezentării unui spectacol de câtre Filarmonica de stat Botoșani, cu ocazia inaugurării teatrului. : atașat-o- Nr.3344 In anii regimului democrat - popular Condiții mai bune de învățătură răm în față o statistică întocmită de situație Secția de învățămînt și cultură a sfatului popular raional Siret în care sînt oglindite realizările obținute în anii de democrație populară în raionul Siret în domeniul învățămintului-un raion funcționează astăzi 40 școli din care 13 de 7 ani. Din cele 40 școli, 11 au fost înființate în anii regimului democrat popular. Semnificativ este exemplul comunei Zamostea, comună cu șase sate. Toți copiii din cele 6 sate erau nevoiți în trecut să învețe la cele trei școli existente în comună. Acum în Zamostea funcționează șase școli, deci în fiecare sat cîte una. In ultimii ani, în raionul Siret s-au construit 10 localuri noi de școală, iar altele patru sînt în curs de construcție. Se construiește de asemenea un local nou pentru un internat, iar în comuna Cîndești s-a dat în folosințăo construcție nouă, pentru gridiniță Școlile din raion sunt înzestrate cu biblioteci și un bogat material didactic. Numai în acest an s-a procurat material didactic în valoare de peste 40.000 lei. La septembrie pe porțile școlilor, vor intra sutele de copii ai oamenilor muncii. In trecut copiii ucrainenilor, rușilor, polonezilor nu puteau să învețe carte în limba maternă. Astăzi, în raionul Siret funcționează 9 școli cu limba de predare ucraineană dintre care una de 11 ani. La școala din Climăuți lecțiile sunt predate în limba rusă, iar, la Vicșani și în orașul Siret, sunt secții cu limba de predare polonă. Școala pedagogică din Siret a fost absolvită de 400 învățători pentru școlile cu limba de predare ucraineană, din regiune și din țară. Cultura pătrunde tot mai adînc la sate In satele raionului Siret își desfășoară activitatea numeroase echipe de cor, de teatru, de dansuri. Sînt vestite corurile din Negostina și Rogojești, fanfarele din Grămești și Vășcăuți. La cele 30 biblioteci ale căminelor culturale și caselor de citit, 5 biblioteci sătești și una raională, se găsesc mii de volume. In satele de minorități naționale, Locuite bibliotecile au fost înzestrate cu cărți in limba maternă. Artiștii amatori din 3 sate își desfășoară activitatea și localuri de cămine ci si turalt nou construite, iar în curind vor fi date în folosință încă 4 localuri de cămine culturale. In prezent se execută lucrări de finisare și la frumoasa construcție a casei, de cultură din orașul Siret, Cu sprijinul maselor Pe lingă localurile de școli și cămine culturale, în raionul Siret s-au mai construit și reamenajat sedii pentru sfaturile populare, poduri, s-au refăcut drumuri. Succesele obținute pe tărîmul înfrumusețării raionului se datoresc faptului că numeroși țărani muncitori sprijină cu mult interes acțiunile cu caracter obștesc.Prin contribuție și muncă voluntară se construiesc anul acesta localuri pentru școli în satele Verbia și Mînigeni din comuna Grămești. Sute de ore de muncă voluntară au depus și țăranii muncitori din satul Vlădeni, la terminarea construcției căminului cultural, iar cei din Vășcăuți au pregătit materialul necesar pentru construcția unui local de cămin cultural. In preajma alegerilor de deputați în sfaturile populare din primăvara acestui an, locuitorii din satul Climăuți au propus ca localul căminului cultural din acest sat să se termine în cel mai scurt timp. Pentru aceasta, ei s-au angajat să achite sumele din contribuția voluntară și să confecționeze voluntar cărămizile necesare construcției Angajamentul a fost îndeplinit. Țăranii muncitori din satul Climăuți au achitat sumele pentru contribuție voluntară și au confecționat 100 000 cărămizi. Tot în acest an, s-au confecționat , folosindu-se materiale pe plan local, 150.000 cărămizi în comuna Grămești și 100.000 cărămizi în comuna Zamostea. E. POLOVENCQ VIAȚA PE PARTID Pentru o agitație politică concretă, combativă și eficace (Urmare am numărul anterior). Esențialul — selecționarea și instruirea agitatorilor Este îndeobște cunoscut că una din condițiile fundamentale ale Îmbunătățirii muncii de agitație este justa selecționare a agitatorilor. In munca politică de masă sunt antrenați mii de meri ai muncii, membri pași candidați de partid, oameni ai muncii fără de partid, cinstiți, devotați partidului și intereselor poporului. Acestor oameni le este încredințată sarcina de onoare de a răspindi in cuvîntul partidului, de masă lămuri politica partidului și, a prin exemplul lor personal, să însuflețească pe oamenii muncii la o muncă plină de abnegație. C. C. al P.M.R. a atras atenția în repetate rînduri, și în special în hotărîrea cu privire la agitație, că selecționarea justă și educarea agitatorilor, conducerea și îndrumarea permanentă a activității acestora, constituie una din sarcinile cele mai importante ale organizațiilor de partid. In statutul partidului nostru se arată că prima sarcină a organizațiilor de bază este „să desfășoare munca de agitație și organizatorică Ia mase, pentru înfăptuirea chemărilor și hotăririlor partidului, să asigure conducerea presei din întreprinderi, instituții (ziare, gazete de perete)“. Totuși multe din organizațiile de bază n-au lichidat încă mersul de la sine în munca cu agitatorii, fapt care influențează negativ asupra calității agitației politice. Deși în hotărîrea C. C. se cere organizațiilor de bază să aleagă agitatori din membri de partid și oameni fără de partid, ridicați politicește, capabili să ducă în mod calitativ munca, unele organizații de bază Încalcă în mod nepermis această cerință, sunt puțin exigente în selecționarea agitatorilor, nu studiază bine oamenii. Consideră oare aceste organe și organizații de partid că a discuta sau a ține convorbiri politice cu oamenii este o chestiune puțin complicată, ce poate fi încredințată oricui ? Dacă nu, atunci din ce cauză printre agitatori există oameni slab pregătiți politicește și care nu sunt exemplu în producție? Mai grav este faptul că printre agitatori mai figurează și unele elemente dubioase, cu un trecut politic necorespunzător, oameni compromiși, imorali, excluși din partid. Se pune o Întrebare legitimă: cine a autorizat astfel de elemente să jrorbească în numele partidului ? Chestiunea curățirii rîndurilor agitatorilor rămîne ca o sarcină principală și urgentă a organizațiilor de partid. Calitatea și eficacitatea muncii agitatorilor depind de felul cum ei sînt pregătiți. Nu este permis ca ședințele de instructaj ale agitatorilor să nu se țină cu lunile, așa cum se întîmplă într-o serie de organizații de bază ca cele de la Prisaca Dornei, Intreprinderea de construcții Suceava, U.I.L. Cacica etc. De aceea o parte din agitatori nu sunt informați la vreme cu problemele situației interne și internaționale și cu sarcinile politicii curente. Așa fiind lucrurile, în aceste organizații nici vorbă nu poate fi despre ridicarea nivelului ideologic al agitației, despre informarea clară operativă a oamenilor munștrii cu conținutul acestor probleme. In afară de informarea operativă, de ședințele lunare de instructaj, o formă importantă de pregătire a agitatorilor sunt seminariile, care le asigură un minim de cunoștințe în domeniul politicii partidului nostru, al economiei socialiste. Înarmează pe agitatori și îi deprind cu folosirea diverselor forme ale muncii de agitație. Deși a trecut un timp îndelungat de cînd s-au dat indicații precise în privința organizării seminariilor permanente ale agitatorilor, s-a făcut încă prea puțin în această direcție. Astfel, nu s-a acordat atenția cuvenită calificării responsabililor acestor seminarii, nu s-a controlat și dat ajutor practic organizațiilor de bază și agitatorilor in însușirea și aplicarea celor învățate. Din aceste cauze, multe seminarii, deși s-au deschis, funcționează formal. Sunt unele comitete raionale de partid, ca cele din Vatra Dornei, Siret, care au întocmit planuri șablon cu privire la instruirea responsabililor seminariilor cu agitatorii, fără să organizeze și să expună lecții și conferințe care să corespundă cerințelor raionului și specificului de producție al Întreprinderilor. In alte raioane, cum ar fi de pildă, la Botoșani, deși au fost prevăzute în aceste planuri să facă expuneri cadre cu munci de răspundere, totuși unele lecții au un caracter pur tehnic, așa cum a fost cea intitulată „întărirea și dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii“, iar altele nu au un nivel corespunzător. Din aceste cîteva exemple, rezultă cît de mult subapreciată unele comitete raionale de partid importanța agitației politice de masă. In munca de selecționare și de organizare a colectivelor, în special a pregătirii agitatorilor, există cele mai mari lipsuri care fac ca agitația politică să fie lipsită de eficacitate, rezultatele ei să nu fie mulțumitoare. Să îmbunătățim conținutul agitației politice Multe organizații de bază mai cu seamă la sate nu discută cu agitatorii despre conținutul muncii politice desfășurată de la om la om, nu pregătesc temeinic agitatorii în acest scop, pentru a ști ce, și cum să discute cu oamenii muncii. De cele mai multe ori, agitatorul este lăsat să se descurce singur. Cît privește metoda convorbirilor pe diferite teme, ea nu a fost încă înrădăcinată în practica tuturor organizațiilor de bază. Convorbirile se țin încă extrem de rar, mai mult in preajma unor evenimente de seamă, aniversări etc. Trebuie, de asemenea, subliniat că munca de la om la om și mai ales discuțiile și convorbirile agitatorilor au de cele mai multe ori un caracter unilateral fără să trateze aspectul politic al chestiunii. Lipsesc convorbirile pe teme politice internaționale. In folosirea formelor de agitație scrisă s-a făcut un oarecare progres. Gazetele de perete, cum ar fi cele de la combinatul forestier „Bernat Andrei“, Vlăsinești sat, Văculești sat, cooperativa „21 Decembrie“ Rădăuți , altele, tratînd în materialele publicate probleme importante din viața întreprinderii sau a satului, au atras în muncă un activ mai larg de corespondenți. Totuși în multe organizații de bază ca cele din Arbore, Frătăuți, Vechi-Rădăuți, Stîncești, Unțeni, Poiana-Botoșani, gazetele de perete au o activitate sporadică. In afară de faptul că stau deseori timp Îndelungat cu materiale învechite, ele îmbracă un caracter general, fără a oglindi sarcinile concrete ale locului de muncă. Deși s-a dovedit că satira, sunt forme vii ale caricatura muncii de agitație, ele nu sunt mai des folosite, menținându-se la multe gazete aceleași articole-șablon, toate de un fel și de o mărime, neatractve, lipsite de conținut și combativitate. De mult succes s-au bucurat și se bucură gazetele de satiră și umor care, prin poezii, epigame, caricaturi, constituie o armă de luptă împotriva vechiului, a apucăturilor și năravurilor Învechite. Lipsurile care mai dăinuie în activitatea gazetelor de perete și a celor de satiră și umor, pornesc de la faptul că nu toate organizațiile de bază consideră gazeta ca un organ al lor de presă. Din aceeași cauză, colectivele de redacție sunt lipsite de o conducere justă în pregătirea și conducerea activității lor. Cu privire la agitația vizuală trebuie spus că organizațiile de bază, deși au acumulat o experiență bogată în acest domeniu dind o mai mare răspîndire diferitelor panouri, desene, lozinci, grafice, fotomontaje, vitrine,cu fotografii ale fruntașilor, totuși ele nu folosesc cu continuitate și pricepere aceste forme. Față de cerințele mereu rite și de posibilitățile sale avem în domeniul agiacției vizuale, există încă o rămânere serioasă în urmă. Și astăzi se mai găsesc Ioh zinci cu conținut rupt de actualitate, cu un caracter general. Acestea dovedesc că, deși agitația vizuală constituie o formă atractivă, cu o mare putere de convingere, el nu i se dă atenția cuvenită de către unele comitete raionale de partid și organizații de bază; nu s-a întreprins încă ceva concret pentru ca agitația vizuală să oglindească mai puternic uriașele transformări ce au avut loc în țara noastră în anii puterii populare. Este necesar să se lichideze, de asemenea, caracterul de paradă, să se imprime agitației vizuale un înalt conținut determinat de sarcinile actuale. In educarea politică și mobilizarea oamenilor muncii. In întărirea legăturii dintre organizațiile de partid și mase, o însemnătate mare o are agitația prin conferințe. Hotărîrea C.C. al P.M.R. cu privire la agitația politică pune, printre altele, un accent deosebit pe intensificarea agitației prin conferințe. Pe baza acestor indiicații s-au luat unele măsuri și, ca urmare, în această privință se constată un Început promițător la Botoșani, Suceava-oraș, V. Dornei, unde s-au constituit grupa de conferențiari, s-au elaborat expuneri pe diferite teme, potrivit cu cerințele și specificul local. Aceste forma de muncă au fost însă abandonate în ultimul timp, iar agitația prin conferințe se reduce mai mult la citirea textelor trimise de Ministerul Invățămintului și Cultu ri și S.R.S.C. Lipsa de pre- ocupare a comitetelor raio inale de partid față de aarl-