Zori Noi, octombrie 1958 (Anul 11, nr. 3369-3395)

1958-10-10 / nr. 3377

biblic CPITRALA lui »M. EMINE Proletari din toate tarile, artisM!­ANUL XIII — Nr. 3377 VINERI 10 OCTOMBRIE 1958 4 PAGINI — 20 BANI $a mobilizat toate forțele pentru terminarea grabnica a insamintarilor! Pină la data de 8 octombrie a. c., în regiunea noa­stră s-a însămîn­­țat cu grîu, secară și orz de toamnă ia suprafață de peste 81.000 ha. Stadiul insămin­­tărilor d­e toamnă este mai in raioanele avansat Si­ret, Suceava și Ră­dăuți. In unități­le agricole socia­liste unde de la începutul campa­niei agricole de toamnă s-a folosit maximum capacitatea acru a tractoarelor, mașini­­or agricole și a atelajelor, nsămințările de toamnă s-au terminat, iar acum lucrează de zor la executa­se­rea arăturilor actinei de toam­­nă. De exemplu, gospodăria­­ agricolă de stat din Boro­­­lea, 12 gospodării colective $ întovărășiri agricole din raionul Botoșani, 2 gospo­dării colective și un număr mare de întovărășiri agri­cole din raionul Rădăuți au­­ realizat în întregime planul însămînțărilor de toamnă. Ritmul însămînțărilor de toamnă se desfășoară to­tuși nesatisfăcător mai ales în raioanele de șes în care toamna aceasta trebuie să se însămînțeze cu greu mari suprafețe. O situație cu to­tul de neadmis este în raio­nul Trușești. In toamna a­­nului acesta în raionul Tru­șești trebuie să se însămîn­țeze cu grîu și orz o supra­față de peste 20.000 ha. Insămînțările de toamnă tre­buiau să înceapă la data de 1 septembrie și să se termi­ne la 10-15 octombrie. In ra­ion au existat destule posi­bilități să se realizeze planul de însămînțări in termenul stabilit. Aici sunt două SMT, și patru gospodării agricole de stat care dispun de un număr amare de tractoare și mașini agricole, iar gospodă­riile colective, întovărășirile agricole și țăranii munci­tori cu gospodărie individu­ală au un mare număr de atelaje etc. Cu toate acestea până la 8 octombrie, adică la o lună și ceva de la data cînd a început campania a­­gricolă de toamnă, in acest raion s-au însămințat doar 6.600 ha, din cele planifi­cate a fi însămînțate toam­na aceasta. Cauza răm­înerii în urmă a însămînțărilor de toamnă se datorează fap­tului că conducătorii raio­nului Trușești, n-au luat mă­suri concrete, n-au îndru­mat și controlat în perma­nență munca în campania de toamnă pentru ca la a­­rat și însămințat să se fo­losească la maximum capa­citatea de lucru a tractoa­relor, mașinilor agricole și atelajelor existente. O situație similară există și în raionul Săveni. De altfel, situația nu-i prea strălucită nici in raioanele Botoșani, Darabani etc. Deși insămînțările de toam­nă ar fi trebuit ca la data aceasta să se apropie de sfîrșit, totuși, după cum re­iese și din cifrele publicate in hartă, în multe raioane mai sunt de însămințat su­prafețe mari cu grîu de toamnă. Pentru ca griul de toamnă să poată intra in iarnă bine înfrățit și în­rădăcinat, comitetele raio­nale de partid, sfaturile popu­lare raionale și organele a­­gricole trebuie să ia mă­suri pentru mobilizarea tu­turor forțelor In vederea impulsionării și terminării grabnice a însămînțărilor de toamnă. In acest scop, va trebui de urgentat căratul culturilor de pe terenurile destinate pentru insămîn­­țări, să se pregătească ne­cesarul de sămință, iar arat și însămințat să se folo­lo­sească la maximum capacita­tea de lucru a tractoarelor și mașinilor agricole. Organele de partid și de stat datoare să lămurească sunt pe țăranii muncitori întovără­șiți și cu gospodărie indivi­duală să mobilizeze la arat și însămințat toate atelajele de care dispun. Pentru gră­birea lucrărilor, gospodăriile agricola de stat și SMT-urile vor trebui să schimbul doi pe organizeze tractoare pentru ca, cu acestea să se lucreze și noaptea. Pen­tru sporirea fertilității so­lului, să se acorde atenția cuvenită incorporării in sol a Îngrășămintelor naturale și minerale. Organizind bi­ne munca, folosind din plin capacitatea de lucru a mijloacelor mecanizate și cu tracțiune animală, vom reuși să terminăm insămîn­­țările de toamnă într-un termen scurt, asigurînd ast­fel o recoltă sporită în a­­nu­l viitor. t) de Situatia însămînțărilor la data de_8 octombrie a-c. TOTAL­ PE REGIUNE­A 54,5, la Sută. Realizările nu sunt pe măsura posibilităților Gospodăria agricolă de Stat din Albești se numără printre unitățile cele mai mari din regiunea noastră. ea are o suprafață arabilă de peste 2.000 hectare. Cu posibilitățile pe care le are­­ dispune de un număr m­are de tractoare și mașini agricole, de specialiști in a­­gricultură și mecanizatori pregătiți etc.), gospodăria de stat Albești poate executa la timp și in bune condiții a­­grotehnice lucrările agricole. Să vedem însă cum se des­fășoară insămînțările de toamnă In această unitate socialistă. Gospodăria de stat din Albești are de insă­­mințat 866 ha. cu griu și 234 ha. cu orz de toamnă. Așa­dar, în total trebuie să in­­sămînțeze 1­100 de hectare. Ținînd seama de experiența din anii trecuți, colectivul de conducere al acestei uni­tăți a hotărît ca griul și or­zul să fie însă­mințate in pe­rioada de 1 septembrie — 15 octombrie, după cum ur­mează : 500 ha. cu grîu și orz după premergătoare grîu anul II și III, 50 ha. — după trifoliene, iar 550 ha. — după prășitoare. In vede­rea executării însămînțărilor In timpul optim, tractoarele au fost folosite la arături, pregătindu-se terenul elibe­rat de culturile de vară. Ta­raiéi cu aceasta, în sol s-au încorporat însemnate canti­tăți de îngrășăminte natura­le și chimice, s-a asigurat sămînța necesară. La 1 sep­tembrie s-a trecut la însă­­șn­ințatul griului și orzului. Folosindu-se din plin capa­citatea de lucru a tractoare­lor și mașinilor agricole, s-a reușit ca într-un timp scurt să se însămînțeze 550 ha­ cu grija și orz. Totuși, realiză­rile nu sunt pe măsura posi­bilităților existente. După cum s-a arătat mai sus, gospodăria și-a planificat să însămînțeze 550 ha. cu grîu în teren ocupat de plante prășitoare. Pentru grăbirea însămînțărilor, era necesar ca, îndată ce porum­bul s-a copt, să fie recoltat și să Înceapă căratul lui la marginea tarlalelor pentru ca tractoarele să poată ara imediat terenul destinat în­­sămînțării griului. Conduce­rea gospodăriei (director tov. E. Moghiu) , s-a luat măsuri practice pentru căratul grabnic al porumbului de pe tarlale. Pentru această lu­­crare s-a angajat un număr mic de atelaje, iar cu remor­cile s-a lucrat dezorganizat, abia în ultimele zile fiind folosită din plin capacitatea lor. La data de 7 octombrie se cărase porumbul numai de pe 300 ha. din cele 550 ha. destinate însămînțărilor de toamnă, pe 174 ha se executase arături și abia 90 ha. au fost Însămînțate. Faptul că s-a intirziat căra­tul porumbului a făcut ca pină la 7 octombrie gospo­dăria agricolă de stat din Albești să însămînțeze abia 420 ha. cu griu din cele 866 ha. planificate. Din aceeași cauză, la aceasü dată nu se însămințase încă lotul experimental (care cuprinde 100 ha.) cu soiuri de griu aduse din import. Acest fapt este deosebit de grav și de aceea cei vinovați de întîr­­zierea însămințărilor vor trebui trași la răspundere-Insămînțările de toamnă sunt rămase mult în urmă la gospodăria de stat din Albești, in ultimele zile au fost luate unele măsuri pen­tru impulsionarea acestor lucrări. De exemplu, Trustul Gostat a repartizat acestei unități încă două remorci care să lucreze la căratul porumbului. Totuși, însă­­mînțările nu vor putea fi terminate in scurt timp dacă conducerea acestei gospodării nu va organiza munca in așa fel nicit să asigure folosirea la maximum a capacității de lucru a mașinilor, tractoa­relor și atelajelor existente. In această direcție, G A .S. Albești are nevoie de sprijin concret din partea Trustu­lui. Nu trebuie uitat nici un m­oment că orice zi in­­tirziere a însămînțărilor duce la scăderea recoltei­ Și așa ceva nu trebuie să se intîmple sub nici un motiv I M. NEGURA TELEGRAMA Excelenței sale domnului Seku Ture, primul ministru al Republicii Guineea KONAKAY Cu ocazia proclamării independenței Republicii Gui­neea, vă rog să primiți, excelență, din partea guver­nului român și a mea personal, cele mai calde felici­tări și cele mai bune urări pentru prosperitatea Repu­blicii Guineea și a poporului țării dumneavoastră. Guvernul român recunoaște oficial Republica Guineea și își exprimă convingerea că intre Republica Populară Romînă și Republica Guineea se vor stabili relații de prietenie și colaborare. CHIVU STOICA Președintele Consiliului de Miniștri al R. P. nomine ----------♦ [UNK] [UNK]<-----------­ Pregătirea agitatorilor Comitetul raional de partid Siret, a ținut în ziua de 9 oc­tombrie a.c. o ședință ple­nară cu toți agitatorii din în­treprinderi, instituții și sate unde s-a analizat munca des­fășurată de agitatori în pe­rioadă actuală. Cu această o­­cazie agitatorii au fost pregă­tiți cu problemele actuale ale situației interne și internațio­nale. Plenara a fost condusă de tovarășul Vasile Mușuleac, secretar al comitetului raional de partid. Citiri în pag. 4-a — Ședința Comitetului Politic Special al Adună­rii Generale a O.N.U. — In preajma alegeri­lor pentru Adunarea de­ Stat al R. P. Ungare și pentru consiliile populare —■ Se dezvoltă colabo­rarea tehnico-științifică între R. P. Romînă și R. Cehoslovacă. PE TARLALELE COLECTIVEII =OOOE Cu simț de Pe poarta mare a remizei C.F.R. Botoșani iși făcu apa­riția locomotiva cu numărul 324.519. Ea se îndrepta pu­făind spre castelul de apă. După mi-am aspectul ei exterior, dat imediat seama că este în­grijită de oameni care-și iu­­­besc mult meseria. Era cu­răță și fiecare încheietură a mașinei strălucea în soare. După cîteva clipe, din ca­bina locomotivei cobori un om înalt și uscățiv, cu tim­­plele încărunțite. Era meca­nicul Cascadel Mihai. Stînă cu el de vorbă am aflat mul­te lucruri interesante din viața și munca lui de cefe­rist. Mare parte din cei 16 ani de cină lucrează la C.F.R., i-a petrecut pe locomotivă. Deseori, Cascadel, interlo­cutorul meu, e citat ca exem­plu pe remiză, in ciuda vîrs­­tei sale de 45 de ani, la muncă, în preajma locomo­tivei pare mult mai tinăr, dovedindu-se activ și ener­gic. Care este secretul succe­selor sale? Cascadel este un om perseverent, întotdeauna conștient de răspunderea ce o are in muncă și față de avutul obștesc, înainte de plecare sau la sosire, loco­motiva e supusă unei revi­zii minuțioase. Folosind forța vie a tre­nului, Cascadel obține zi de zi importante economii de combustibil. Pe fișele de evi­dență se află înscrisă In drep­tul numelui acestui vrednic răspundere muncitor, cifra de 116 tone combustibil economisit de la începutul anului. Locomotiva condusă de el, a parcurs, în­tre două reparații generale, 42.000 km. peste plan, fiind socotit după această perfo­­manță fruntaș între fruntași. .— Despre mine ați aflat eite ceva, dar ar fi bine să vă notați și despre fochistul acestei locomotive, fără de care, eu, ca mecanic, n-aș putea să fac prea mult — m-a rugat el. Și arătînd în­spre un tinăr, mi-l recoman­dă cu căldură, Ene Costică Circu, a cărui veșminte tu­ciurii, contrastau puternic cu părul blond. Și el se bucu­ră de un frumos renume printre ceilalți muncitori, ca­­re-l socotesc un cadru de nădejde. Circu e candidat de partid și caută să se achite de îndatoririle profesionale, așa cum îl învață partidul. De aceea, pe bună dreptate, mecanicul Cascadel îi acordă deplina sa încredere. Pentru acești doi ceferiști, ca și pentru ceilalți tova­răși de-ai lor nu există o dorință mai mare decât aceea de a conduce trenurile de călători și de marfă, în depli­nă siguranță. Conștiinciozita­tea lor în muncă, succesele lor, se dat­or­esc faptului că ei, ca și ceilalți muncitori, simt pe deplin grija părin­tească a partidului, iar viața lor devine tot mai plină și mai frumoasă. A. ADRI Aii 4n de an, mecaniza­torii din S.M.T.-uri ajută pe colectiviști pentru ob­ținerea de recolte cît mai bogate. Pentru ca în anul viitor recoltele să sporeas­că, colectiviștii de la GA.C­ „Grivița roșie” din Trușești, cu ajutorul brigăzii a V-a de la S.M.T. Rădăuți, au executat însă­­mînțările de toamnă la timp și în bune condi­­­­țiuni. IN CLIȘEU: elevul tractorist ,D­r­a­g­o­ș Coșman împreună cu co­lectiviștii Gheorghe Ape­­troaie și Alexandru Cio­­banu, executînd insămîn­­tatul orzului de toamnă. Foto: D. VINTILA Deschiderea Invatamíntului de partid la raionul Siret, pînă în prezent, s-a deschis învățămîn­tul de partid în organizațiile de bază de la sfatul popular raional, filiala Băncii de stat, U.R.C.C., spitalul unificat etc. Cursanții au ascultat cu mult interes prima lecție pre­dată la toate formele de în­­vvățămînt intitulată: „Unita­tea și puritatea rîndurilor partidului, principala condi­­ție a forței și tăriei partidu­lui nostru”. La unele forme de învățămînt de partid pri­ma lecție a fost expusă de se­cretari ai comitetului raional de partid și alți membri ai bi­roului raional de partid. In vizita la prietenii din Bucovina sovietica Am avut fericita ocazie de a face parte din delegația de oameni ai muncii din re­giunea Suceava care a vizi­tat recent regiunea Cernăuți, cu prilejul sărbătoririi „Zi­lelor culturii românești“ în R.S.S. Ucraineană. Această vizită prietenească a consti­tuit un minunat prilej pen­tru membrii delegației noas­tre de a cunoaște aspecte din munca și viața oameni­lor muncii, de a ne însuși învățăminte prețioase din bogata experiență a con­structorilor comunismului. La graniță am fost pri­miți de oameni ai muncii din colhozuri, de reprezen­tanți de frunte ai vieții po­litice, economice și culturale d­in regiunea Cernăuți în frunte cu tov. Botvinov, prim secretar al Comitetului re­gional de partid, membru al Comitetului Central al P. C. din R.S.S. Ucraineană. Peste tot, de la trecerea frontierei și până la reîntoar­cerea in patrie, delegația su­ceveana a fost întimpinată cu căldură și dragoste ne­mărginită de către populația din regiunea Cernăuți. Ora­șul Cernăuți era Îmbrăcat in haine de sărbătoare. In toa­te părțile fluturau lozinci scrise în limba ucraineană și limba romînă pe care se puteau citi: „Trăiască prie­tenia dintre poporul român și poporul ucrainean“, „Bine ați venit oaspeți dragi din regiunea Suceava! “. In seara zilei de 28 sep­tembrie am asistat la ma­rele miting de la Teatrul d­e vară din Cernăuți, închinat culturii românești, cu mare ocazie participanții au ma­nifestat îndelung pentru prie­tenia romîno - sovietică, pen­tru cultura noastră nouă, pentru poporul român care o făurește. Cuvintările ce s-au rostit cu prilejul acestei ma­r C­­RĂȚOI șeful secției învățămînt și cultură a Sfatului regional Suceava popular ♦­nifestări, au scos în eviden­ță legăturile de prietenie și colaborare care există din cele mai vechi timpuri și pină astăzi, intre popoarele român și ucrainean, subli­­niindu-se ideea că astăzi re­lațiile de prietenie dintre cele două țări sunt cu atît mai puternice, urmăresc un scop cu cît ele comun : construirea vieții noi și apărarea păcii în lumea întreagă. Au luat cuvintul intelectuali, muncitori și col­hoznici care și-au exprimat dragostea deosebită pe care o nutresc pentru oamenii muncii din patria noastră. Mitingul a fost urmat de un frumos și bogat program artistic la care și-au dat concursul numeroase echi­pe de artiști amatori din regiunea Cernăuți. De neui­tat va rămîne pentru mem­brii delegației sucevene a­­ceastă manifestație cultura­lă, al cărei program a fost axat pe teme populare, avînd în repertoriu cîntece și dan­suri românești. Am rămas profund impre­sionați de aprecierea elogioa­să făcută de oamenii so­vietici solilor artei și cultu­rii românești. Cu multă dra­goste ni s-a vorbit despre soliștii Operei de Stat din București, Zenaida Pally, și Ion Voicu, artiști emeriți ai R.P.R., care au prezentat publicului cernăuțean un fru­mos și atrăgător spectacol. Cu prilejul vizitelor pe care le-am făcut pe la di­ferite instituții de artă și cultură din orașul Cernăuți, am rămas plăcut impresio­nați de marile realizări ob­ținute de­ oamenii muncH din Bucovina sovietică în do­meniul vieții culturale. Așa de pildă, la Muzeul de stat din Cernăuți am avut posi­bilitatea să constatăm grija deosebită pe care oamenii sovietici o acordă păstrării vestigiilor care stau mărtu­rie trecutului glorios de lup­tă al poporului, cât și în ceea ce privește prezentarea mărețelor realizări obținute pe frontul construcțiilor co­muniste. Printre piesele de muzeu se află și documente istori­ce, care vorbesc despre le­găturile de prietenie tradi­ționale dintre popoarele ro­mân și ucrainean. Astfel, printre exponate se află fi­gurile­ domnitorilor români, Ștefan cel Mare, Alexandru cel Bun etc. Vizitînd muzeul scriitoarei Olga Cobileanska, care toa­tă viața a militat pentru binele poporului ucrainean și român, ne-am îmbogățit cu­noștințele cu date și fapte privind activitatea acestei scriitoare. Deosebit de interesantă și instructivă a fost vizita la Universitate. In convorbirile avute cu rectorul universită­ții și cu unii din membrii corpului didactic, am putut constata intensa preocupare pentru dezvoltarea tuturor domeniilor de activitate, ne­cesare construcției comunism­te. Vizitînd sălile și labo­ratoarele universității, am rămas plăcut impresionați de ordinea și disciplina exem­plară care domnește peste tot, de bogatul material di­dactic cu care sunt dotate laboratoarele universității. La Institutul de fizică am vă­zut mașini de ultimul tip, aparate de precizie, la care grupuri de studenți lucrau cu multă atenție, notind in caietele lor rezultatele obți­nute la experiențele efectua­te. Am putut remarca apro­pierea caldă dintre profe­sori și studenți, precum și Înalta lor pregătire profe­sională. La Universitate, preo­cuparea cea mai importantă este aceea de a lega cunoș­tințele teoretice cu activita­tea practică, cu viața. Stu­denții au posibilitatea să a­­­plice, cunoștințele căpătate, in fabricile și uzinele din o­­rașul Cernăuți. Intîlnirea cu elevii și ca­drele didactice de la școlile medii a avut un caracter de sărbătoare fiind întimpi­­nați cu flori și cuvinte de prietenie. Peste tot am în­­tilnit ordine, disciplină, cu­rățenie și dragoste pen­­tru muncă. In convorbirea avută cu cadrele didactice din o­­rașul Cernăuți am putut con­stata munca plină de abne­gație a acestora pentru in­struirea științifică, educarea comunistă a tineretului, spre a crește cetățeni devotați, pătrunși de dragoste pentru patria socialismului biruitor. Discuțiile purtate ne-au dat posibilitatea să învățăm multe lucruri noi din expe­riența metodică, din activita­tea lor culturală și obștească din preocupările deosebite pentru legarea învățămîntu­­lui din școală de activitatea practică a construcției co­muniste. In vizita făcută in raioa­nele regiunii Cernăuți am­ avut ocazia să vedem și să cunoaștem activitatea colho­­­zurilor și a sovhozurilor, as­­pecte din munca și viața lu­crătorilor din agricultura a­­cestei regiuni. Priveliștea ad­mirabilă a lanurilor întinse și recolta bogată a colhozu­rilor ne-a făcut să excla­­ Continuare In pag. 2-aV-

Next