Zori Noi, noiembrie 1958 (Anul 11, nr. 3396-3420)
1958-11-01 / nr. 3396
Pagina 2-a un deceniu de la înființarea Muzeului rasilio-ris Creat din inițiativa și priviria Partidului Muncitoresc omîn. Muzeul romîno-rus a contribuit în mare măsură, în acest deceniu al existenței sale, la cunoașterea mărturiilor istorice care vorbesc de prietenia trainică dintre popoarele rus și român. Zilele acestea Muzeul a îmbrăcat haină nouă. Apropiata sărbătorire a unui deceniu îl—O @ o— Conferințe educative In cadrul manifestărilor din Luna prieteniei romîno- sovietice, Consiliul orășenesc, SA R.L.U.S. Botoșani a organizat în săptămâna aceasta !o serie de conferințe la Intreprinderile și instituțiile din oraș. ★ La căminul cultural ,,N. Bfbcescu“ tov. profesoară Ifrim Elisabeta a prezentat In fața a peste 150 pârtiei, Spanți, conferința „Orașe noi»e harta U.R.S.S.“. După Expunerea conferinței echipa artistică a școlii de 7 ani nr. 1 a prezentat un frumos program artistici ★ „Dincolo de paralela JTC“ — se intitulează confeința ținută recent la Casa jiste copii școlari nr. 1, la care au participat cadrele didactice și personalul administrativ de la această Instituție- Aceeași conferință a fost jirită și la cooperativa Tehnolemn, pruncitori In fața a peste 70 și tehnicieni din cdrul cooperativei, va găsi renovat și reorganizat. In cele 12 săli ale muzeului, bucurîndu-se de condiții noi de expunere, aproape 3.000 de obiecte, rînduite în vitrine elegante își așteaptă din nou vizitatorii: muncitori, studenți, elevi, profesori, militari, cercetători științifici, țărani, care vor găsi adunat aici un bogat material de studiu privind relațiile rominoTuse de-a lungul secolelor. De la Vestigiile arheologice atestînd Comunitatea de cultură și stare materială între slavi și dacii romanizați pînă la documentele ilustrînd actul istoric al eliberării țării noastre de armata sovietică, în fața vizitatorilor stă deschisă mare parte a prieteniei- Colecția muzeului, formată în cea mai mare parte din exponate originale, care au luat locul vechilor fotografii și fotocopii, cuprinde obiecte de ceramică, gravuri de epocă, fresce, arme, cărți, hărți, diverse documente valoroase. ZORI NOI S-a aprins lampa lui ILICI 'Analfabeții Se numărau cu sutele în comuna Horodnic- Acum, nu mai sînt: Două școli elementare, două cămine culturale, cîteva acestea biblioteci — toate au devenit realități. in plus: Sînt râspîndite în toată comuna peste 100 aparate de radio Și, pentru că vemi vorba de aparatele de radio ale horodnicenilor, trebuie amintită o mică modificare tehnică care se impune și anume trecerea acestor aparate de la baterie la, curentul electric. Pricina? De cîteva zile în comuna Horodnic arde lumina electrică. Evenimentul i-au așteptat cetățenii cu multă nerăbdare. Era doar propunerea lor, în întilnirile cu deputații și în cadrul adunărilor populare, propunere care s-a tradus în peste 1.500 zile de muncă voluntară, în cei 235.000 lei strînși din contribuția voluntară și cheltuiți cu procurarea de materiale și cu instalarea f celor două transformatorre de curent electric. Faptul în sine, pare ca 1recum banul orășenilor pentru care lumina electrică a devenit de mult o obișnuință, o necesitate. Pentru casele celor peste 200 de familii din Horodnic, în care lampa fumegîndă cu gaz a fost definitiv suprimată, înseamnă mult, foarte mult. Acum, copiii colectivistului Ion Calancea, ai lui Petre Baliga pot scrie și învăța la lumina binefăcătoare a lămpii electrice. Vădana Popescu Ana nu-și va mai strica ochii cosind vreo fi © sau catrință, repetițiile tinerilor artiști de la căminul cultural vor putea continua până seara tîrziu. Deocamdată sînt numai 200 de case electrificate in comuna Horodnic. Dar, tot imial multe cereri de racordare gasesc zilnic la I.G.D. Rădăuți, ceea ce Inseammnă că nu peste mult timp In fiecare casă din Horodnic i se va aprinde lampa lui Vilei. Ca timpul acesta să fie toit mai scurt, depinde $1 de tovarășii de la uzina de impregnat din Ițcani, care zăbovesc cam de multișor cu impregnarea a 60 de stupi destinați terminării electrificării comunei. Să sperăm totuși că nu vor mai întlrzia mult... Principialul a fost doar realizat. Horodnücul este Încă o comună electrificată apărută de cîteva zile pe harta patriei noastre. VELT ALEXANDRU la Moscova funcționează din anul 1936 studioul Cinematografic „soiuzmultfilm" de desene animate si de păpuși. Acest Studio— cel mai mare din Europa — număra peste trei sute de artiști. Filmele executate act rulează in 58 de țări. Numai in anul 1958, companiile americane de televiziune au cumpărat 800 de filme sovietice. La festivalurile internaționale Studioul de la Moscova a obținut 23 de medalii. IN CLIȘE”: Aspect de la turnarea filmului „Trei urși. „MIELUL TURBAT4” pe scena Teatrului de Stat „M. EMINESCU“ din Botoșani Spectacolul artiștilor botoșăneni e rezultatul unei piunci actoricești creatoare și al unei juste concepții regizorale. Publicul spectator, cel mai obiectiv critic, primit cu însuflețire specatacolul cu „Mielul turbat“ de Aurel Baranga, pus in scenă de colectivul Teatrului de Stat „Mihail Eminescu“. Regizorul Paul Sireteanu,cunoscînd profund caracterul eroilor comediei lui A. Baranga, a îndrumat în mod competent interpreții în muzica de creare a personajelor, i valorificînd bogatul conținut de idei al operei și dovedind totodată, o reală calitate în cunoașterea forțelor actoricești și în folosirea lor în distribuția piesei, pe măsura sarcinii dramatice a rolurilor. Puținele defecțiuni ale construcției unor roluri pot fi înlăturate, colectivul dovedind această garanție. Să ne oprim pe scurt asupra interpreților cît și a rolurilor. .îndată după apariția lui Spiridon Biserică în scenă, spectatorul e cuprins de neliniște. Oare, Spiridon e o marionetă în mîinile [Margaretei Petrescu, un supus orb al lui Cavafu? Spiridon urmărește de fapt să demonstreze muncitorilor, din urmă concepțiile învechite, falsitatea, incapabilitatea și necesitatea înlăturării balastului constituit de personalul cabinetului tehnic. Spiridon știe că această luptă va fi grea și că în persmanență va avea nevoie de sprijinul partidului. De aceea, cel mai bun sfătuitor al lui, este Mitică Ionescu, Secretarul organizației de bază. Interpretul rolului, actorul Horie Curechianu, reușește să prezinte pe adevăratul Spiridon, plin de forță, capabil să înfrunte și să se stăpînească. Devine convingător și iubit de spectatori. Spiridon acționează plin de încredere în dreptatea cauzei sale, conștient că va cîștiga lupta oricît de N © ¥ SE de spectatori * 1 (mari ar fi greutățile și piedicile ce i-ar stăvili calea» Interpretul personajului Spiridon Biserică cucerește simpatia publicului, eroul devine exponentul oamenilor cinstiți care-și manifestă protestul impotriva excrocilor, birocraților, semidocților și „gură cască“. Valeriu Pascu, în interpretarea personajului Mitică Ionescu, realizează figura luminoasă a comunistului, secretar de organizație de bază. Eroul are puterea de înțelegere și pătrundere a faptelor. In orice situație scenică, el se bucură de dragostea și încrederea spectatorului. Calitățile și posibilitățile actoricești ale lui Constantin Mandi, îndrumate spre realizarea adevăratului personaj Radu Cristescu ar duce în mod incontestabil la una din cele mai valoroase creații interpretative ale spectacolului. E necesar ca regizorul să revină asupra acestui rol și, să aibă în vedere că personajul Radu Cristescu nu e un înrăit 6, nu poate fi educat spre cauza construcției socialismului, Cristescu este pornit împotriva neregulilor care au loc în cabinetul tehnic. Deci, Cristescu nu este un dușman al lui Biserică, ci o marionetă mînuită de Cavafa, tributar teoriilor învechite, naiv și superficial. Interpretarea rolului Mircea Cavafu de către actorul Aurel Ionescu pune în lumina rampei măestrie și conștiință actoricească. Spectatorul rămîne pe deplin edificat asupra personajului. Era mai meritorie realizarea personajului Toma Dumitrescu, dacă s-ar fievitat înclinarea spre a prezenta, scenic, un tip șablon. Totuși, actorul Ion Plăieșanu a scos la iveală îngustimea caracterul acestui personaj, vechi funcționăraș de prefectură. Actorul Mircea Pînișoară subliniază întru totul caracterul personajului Vasile Bontaș, atîta timp cît nu recurge la obținerea comicului cu orice preț, atunci șarjează, și e în afara rolului. Talentul său, care înclină în mare măsură spre comedie, n-are nevoie de exagerare. Comicul acestui personaj reiese din seriozitatea care și-o acordă, crezîndu-se mare inventator. Interpreta Măriei, actriță Tatiana Sireteanu, s-a străduit să-și valorifice toate posibilitățile în realizarea acestui rol. Cu multă naturaliste și imaginație creatoare, actrița Aura Rîmniceanu, în personajul Margareta Petrescu, realizează femeia descompusă moralicește, pare se epiincește bei lingă oameni de teapă lni Cavafu. Interpretarea rolului Talmireanu, de către actul Nicolae Leonte, realizează satisfăcător personajul. Un control mai stăruitor asupra conduitei scenice l-ar scuti de a face unele exagerări în atitudinea și mispirea personajului. Ceilalți actori, în scurtele lor apariții, au izbutit individualizarea personajelor respective. Demnă de remarcat e sobrietatea scenografiei, semnată de tînărul pictor scenograf C. Piliuță. In crearea cadrului scenic și, In general, a tehnicii spectacolului, rămîne fidel conținutului de idei al operei dramatice, cadrul scenic complectînd caracterele și creînd mediul în care trăiesc personajele. Din clocotul uzinei vin personajele Spiridon Biserică și Mitică Ionescu și acest clocot este evitat de Cavafu, Toma, Bontaș, Margareta și Cristescu, care se cuibăresc în cabinetul tehnic, de unde vor fi izgoniți curînd. Rămîne insă deficitară sonorizarea unor scene, prin însuflețirea uzinei. Primele spectacole ale actorilor botoșăneni întrunesc multiple calități, care le-au adus binemeritate aplauze din partea spectatorilor. Cuvinte frumoase sunt de spus pentru întregul colectiv care, începind chiar din sear a zilei de 16 octombrie, data premierei, a câștigat simpatia publicului spectator. Referindu-ne la ultimele spectacole, incontestabil că ele s-au ridicat la un nivel artistic apreciabil. De asemenea interpretarea lui O. Mantu. XON JACOB Fruntași în producție, fruntași în munca culturala His It bi 23 organizator cultural ••• Un panou mare, așezat la intrarea în U.S. Frasin, îți atrage privirea. E panoul fruntașilor, al celor care, prin rezultatele ce le obțin zi de zi, aduc o contribuție însemnată la îndeplinirea planului de producție. Printre grafiile acestor fruntași fotose află și cea a lui Naghi Mihail, sortator la depozitul de cherestea. Lucrează aici din anul 1956 și chiar de atunci se numără mereu printre cei care depășesc lunar norma cu 10— 15 la sută. Naghi Mihail e un om dintr-o bucată. Atunci cînd e decis să facă treabă bună, apoi o face neprecupețind nimic spre reușita ei. Așa il cunosc și îl apreciază toți tovarășii săi de muncă, așa l-am cunoscut și eu. Și dacă nu poți tăgădui aceste merite ale sale, același lucru nu-l poți face nici despre rezultatatele pe care le obține în munca de responsabil cultural din grupa sindicală a depozitului de cherestea. Muncește și aici cu aceeași tragere de inimă, cu aceeași străduință ce-i caracterizează întreaga activitate. Pe tinerii din secția în care lucrează i-a îndemnat să participe în echipele artistice din cadrul clubului muncitoresc „I. C. Frimu” din localitate. Acum, pe mai toți, îi vei găsi fie la dansuri, fie la cor participând cu seriozitate la repetiții. Cititor pasionat, dornic de a-și însuși învățămintele din slovele cărților, a făcut ca majoritatea muncitorilor secției să-i urmeze exemplul. In fiecare săptămînă îl vei găsi prezent la bibliotecă de unde ia 10—15 cărți pe care le împarte apoi celorlalți tovarăși ai săi. Iar dacă vreo cîțiva din ei, dornici de a ști și cunoaște mai mult, îl roagă să le aducă mai des din cărțile bibliotecii, o face cu mare satisfacție. E satisfacția aceluia ce-și vede sâtornța aruncată, cum prinde rod, cum crește aducînd cu sine tezaurul neprețuit al culturii. Toți muncitorii din grupa sa sindicală sînt abonați fie la presa centrală sau locală, fie la cea de specialitate* Acesta-i tot un rezultat al muncii sale- Acum au devenit un lucru obișnuit discuțiile rodnice purtate pe marginea ultimelor evenimente interne și internaționale. Și un dansator pasionat Prins în vîrtejul jocului* Cu obrajii îmbujorați, cu ochii sclipind de bucurie, Șahlean Dragoș Nicolae se învîrtea fie la dreapta, fie la stînga, bătînd cu foc podeaua mai s-o spargă. Trage apoi un chiot prelung și începe iarăși mai cu avan. Dansul „Arcanul” îl place nespus de mult și de aceea uită de oboseală, atunci cînd îl dansează. E meșter mare Nicolae în ale dansului. Puțini sînt cei care știu să joace așa de bine ca el! Atunci cînd s-a înființat echipa de dansuri, s-a prezentat imediat și, de atunci, e nelipsit la repetiții și în programele care se dau. Dar nu numai atît, Nicolae a reușit să insufle și altora aceeași dragoste pentru dans, atrăgîndu-i și pe ei în rîndurile echipei. Petruța Viorica, Cucuruz Ana, Sahlean Dragoș Panfil și alții, cei componenți de bază ai echipei, de el au fost aduși aici. Iar atunci cînd o figură mai greu de priceput de unii, cu dragă inimă se sare în aju itorare. Plăcerea cea mai mare ,o simte atunci cînd un program iese cît mai bine, cînd toți s-au ridicat la o interpretare cît mai reușită. S-a bucurat nespus de mult și el și Ceilalți, atunci cînd publicul din Gura Humorului, sau din comunele Capu Satului, Solca și alte localități n-au precupețit aplauzele în fața măiestriei cu care au fost „Rața”, „Leșeasca", sau jucate și alte minunate dansuri- aici Dacă aici în cadrul echipei i de dansuri e prețuit și apreciat, apoi nici în producții Sahlean Dragoș Nicolae nu se lasă mai prejos. Lucrează la fabrica nr. 2 de la U.LI4 Frasin, ca maistru la fieră, străul panglică. E tînăr, are 24 ani, dar rezultatele obținute aici, în brigadă, îl recomandă ca unul dintre cei mai apreciați muncitori în mesiseria respectivă. In cinstea lui 7 Noiembrie își depășește o regularitate norma cu 6—11 la sută. Rezultatele pe care l» obține vin să încununeze o activitate rodnică bazată pe judicioasă pregătire a muncîi , conștiinciozitate și elantiu«* résé. C. DAN O inițiativă bună de auzind a avut loc la Rădăuți o ședință cu profesorii și învățătorii — membri și candidați de partid — din cuprinsul raionului, unde s-a discutat felul cum se desfășoară munca de învățământ in școală, in lumina hotăririlor partidului și guvernului. Referatul prezentat de către tovarășul Burcujan Hara Umbre, șeful secției raionale de invățămint și cultură, a oglindit aportul cadrelor didactice la procesul de însvăățământ, scoțînd totodată în evidență munca pe care acestea o desfășoară pentru culturalizarea maselor. S-a criticat cu asprime atitudinea necorespunzătoare acelor cadre didactice care a au dat dovadă de slabă activitate profesională. In cadrul discuțiilor, tov. I. Cuciureanu, directorul școlii din comuna Satu Mare, a arătat că este nevoie de o însușire mai temeinică, a de către cadrele didactice, învățăturii marxist-leniniste în sprijinul predării unui învățămînt cu conținut științific mai eficace. Apoi, tovarășul Adolf Deutsch, de la școala medie nr. 1 Rădău, a arătat că trebuie să se acorde o mai mare atenție Invățămlntului la clasele I-a — VI-a, deoarece unii dintre elevii candidați la admitere în școlile medii s-au prezentat slab pregătiți. In încheiere, tovarășul Leiss Marcu, secretar al comitetului raional de partid, a vorbit despre Sarcinile Importante care stau în fața profesorilor și Învățătorilor membri și candidați de partid. La secția covoare orien 11 taie a intreprinerii c. nurcă“ Fălticeni nume ,5 roase tinere învață arta ? țesutului covoarelor. ”IN CLIȘEU: Boaru Ținea, Blanălor Elena și Bășcă' ex1 Ni. 3393 Din folclorul minorităților naționale Cercetătorii secției clujene a institutului de folclor studiază în prezent creația populară maghiară și Influența reciprocă dintre folclorurile român și maghiar. Au fost înregistrate în diferite colțuri ale țării 11.000 melodii maghiare care vor fi folosite la alcătuirea unui atlas al melodiilor populare. O parte din aceste melodii vor fi publicate în volumul „3BS cîntece populare maghiară din R.P. Romînă“ aflat sub tipar. Totodată au fost cule Iese 4.000 de melodii populare românești din Cîmpia Transilvaniei, Munții Apuseni și alte regiuni, precum și aproape 2000 de metodii ale rutenilor din Maramureș și slovacilor din Bihor. Realizări ale întreprinderii cinematografice regionale Sub îndrumarea organelor de partid și de stat, munca politică prin intermediul filmului a constituit preocuparea principală a lucrătorilor din cadrul întreprinderii Cinematografice regionale Suceava-Ființele sovietice, românești și ale țărilor de democrație populară — filme cu un bogat conținut de idei — sunt prezentate in mod festiv și discutate cu ocazia simpoicanelor, concursurilor, premierelor festive, serilor literare și a altor acțiuni special organizate. Realizările au crescut simțitor. Astfel, la filmul „Zboară cocorii“, planul per film a fost îndeplinit și depășit în procent de 194 la sută, la filmul ,,Bijuterii de familie“ un procent de 149 la sută, la filmul „Ciulinii Bărăganului“ un procent de 123 la sută etc. De remarcat: în această direcție este activitatea desfășurată de cinematograful „7 Noiembrie“ din Botoșani* ,,Dorna“ Vatra Dornei* „Popular“ Fălticeni, cinematografele sătești din raioanele Botoșani și Vatra Dornei, caravana cinematografică nr. 5 etc., care printr-o muncă susținută cu filmul au obținut cele mai bune rezultate. De un real succes s-a bucurat în regiunea Suceava organizarea in fiecare an a Festivalului filmului pentru sate, cind s-au prezentat filme artistice, completate cu jurnale și filme documentare agricole, menite să îmbogățească cunoștințele țărănimii muncitoare și să o atragă pe drumul muncii în comun. Ființele prezentate in cadrul Festivalului filmului pentru sate, ce s-a desfășurat în anul 1957—1958, au fost vizionate de un număr de 263-700 țărani muncitori. Aceste succese obținute dovedesc tot mai mult setea de cultură a oamenilor muncii din regiunea noastră-