Zori Noi, august 1959 (Anul 12, nr. 3625-3649)
1959-08-01 / nr. 3625
ANUL XIII — NR. 3625 SÎMBĂTĂ 1 AUGUST 1959 4 PAGINI — 20 BANI Predau statului cerealele contractate DARABANI {De la subredacția voluntară a ziaruluinostru ). Concomitent cu munca însuflețită pe care o depun pentru treieratul păioaselor, colectiviștii din raionul Darabani predau statului cantitățile de cereale contractate. Colectiviștii din comuna Darabani au predat pină zilele trecute•10.000 kg. griu, întreaga cantitate pe care au avut-o contractată și 10.107 kg. griu pentru plata muncilor B.M.Z. La predarea cerealelor un aport deosebit l-au adus tovarășă Rișcanu N., Bejenaru P.P., Avărvaru F. și Axinte Aurica, care au transportat continuu giiul de la combina la baza de recepție. La fel au procedat și colectiviștii din comuna Păltiniș. Ei au predat statului 4600 kg. orz din cantitatea ce o au contractată, primind primul buletin de analiză pe raion la orz. Printre primii țărani muncitori cu gospodări individuale din comuna Oroftiana, care au predat orzul contractat au fost și lacob V. Petru cu 792 kg.; lacob Gavril și Palamaru Haralambie. L. NICORICI -------------♦ [UNK] [UNK] [UNK]--------- La treieri ș in raionul Suceava treierișul trebuie grăbit în raionul Suceava seceratul păioaselor se apropie de sfîrșit. Cu toate acestea, în multe comune, treierișul de abia a început sau se desfășoară într-un ritm neîngăduit de încet. Astfel s-a creat un mare decalaj între suprafața treierată, secerată și recolta Deși s-au secerat peste 15.000 ha. — până în prezent s-au treierat doar aproximativ 2.000 ha. Cum se explică această situație ? Au fost oare cauze obiective, așa cum încearcă să motiveze unii tehnicieni de la secția agricolă a raionului Suceava ? Să răspundem la aceste întrebări vizitînd cîteva comune. Munca politică și organizatorică — chezășia succeselor Despre țăranii muncitori din comuna Verești, nu poți să spui decit cuvinte de laudă. Și cum să nu faci aceasta cînd în comuna Verești s-a secerat și transportat pe aici recolta de pe întreaga suprafață cultivată cu cereale păioase — 966 ha. — și în același timp griul de pe 340 ha. a și fost treierat. Imediat după începerea secerișului, organizațiile de partid din satele Verești și Buru Siuceni, sfatul popular comunal (președinte Dumitriu Ioan) au mobilizat toți comuniștii și deputații, care au desfășurat o intensă muncă politică, pe circumscripții, explicînd țăranilor muncitori de ce e necesar să înceapă neîntîrziat beietrișul. Ia scurt timp, majoritatea ariilor din comună erau de stoguri bine clădite, pline iar la 21 iulie toate cele 5 batoze au început să treiere din plin. Ariile din comuna Verești sunt un model de organizare a muncii în campania de treieriș. Iată spre exemplu aria nr. 10 din satul Bursuceni, al cărei responsabil este Dumitru Gavriliuc. Batoza este deservită în bune condițiuni de către o echipă permanentă compusă din 25 oameni. Munca începe dimineața la ora 4 și continuă pină noaptea tîrziu. Ca rezultat, batoza treieră zilnic cite 21—22 tone griu. In fiecare zi, pe aici se află 4—5 agitatori. Convorbirile ținute de agitatorii Iordăchescu Constantin, Alexandru Teodorescu, Anton Nicolae, Andronic Leon și alții, pe tema ca: „N Necesitatea executării arăturilor de vară imediat după recoltare“, «Importanța predării direct de pe arte a cantităților contractate cu statul“, »15 ani de realizări ale regimului democrat-popular“ și altele au fost urmărite cu viu interes de către țăranii muncitori prezenți pe arie. Și munca agitatorilor n-a fost zadarnică. Din primele boabe treierate, fiecare țăran muncitor a predat statului cantitățile de cereale contractate, convinși că prin aceasta contribuie la înfăptuirea măsurilor luate de recenta plenară a CC al PMR. Membrii întovărășirii agricole »7 Noiembrie“ au adunat și ei de pe arie întreaga cantitate de sămînță rece s. BORZA (Continuare în pag- 3-a) s-saas rwszsi ! Țărranii muncitori din comuna Dorohoi, Ibănești, raionul sînt cunoscuți ca buni gospodari. Ei știu că buna organizare a muncii pe aici contribuie la folosirea din plin a capacității de lucru a batozei. Datorită acestui fapt, batoza de pe aria nr. 2 din satul Ibănești își depășește zilnic norma stabilită. * % ■vi: Muncitori, ingineri și tehnicieni din transporturi și telecomunicații ! Efectuați transporturile la timp și în bune condițiuni! Reduceți costul transporturilor! Luptați pentru ieftinirea fiecărui km. de drum construit ! întăriți disciplina și îmbunătățiți organizarea muncii! (Din chemările C.C. ai P.M.R- cu prilejul celei de a XV-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist). La T.I.L. Cîmpulung—1.034 m.c. cherestea pe om în 8 ore Antrenați în întrecerea socialistă ce o desfășoară cu avînt în cinstea zilei de 23 August, muncitorii, tehnicienii și inginerii din cadrul unităților TIL Cîmpulung au reușit în cursul lunii iunie a.c. să realizeze o productivitate fizică medie de 1.034 m.c. cherestea pe om în 8 ore. Frumoasele rezultate înregistrate pe luna iunie au fost obținute datorită organizării temeinice a locurilor de muncă și introducerii micilor mecanizări. La unitățile TIL Cîmpulung au fost montate un număr important de transportoare de rumeguș» elevatoare pentru încărcarea mecanică a cherestelei în vagoane CFR etc. Cele mai frumoase rezultate le-au obținut combinatul Bernat Andrei“ din Vatra Dornei care a atins o productivitate fizica de 1,204 m.c. pe om în 8 ore. Urmează apoi UIL Frasin cu 1,119 m.c. cherestea om în 8 ore și USL Moldovița — cu 1.026 USC. O productivitate fizică de peste 1 m.c. pe om în 8 ore au reușit să obțină și labaie de cherestea din Sadova, Dorna Foresta și Poprița, înainte de termen BOTOȘANI (De la subredacția voluntară a ziarului nostru), însuflețiți de recenta Hotărire a plenarei CC ai PMR din 13—14 iulie a.c., harnicii muncitori ai uzinelor textile ,,Moldova“ din Botoșani obțin în cinstea zilei de 23 August noi succese în producție. Incepînd din ziua de 29 iulie sectorul filatură lucrează în contul lunii august, iar sectorul țesătorie lucrează în contul aceleiași luni din ziua de 30 iulie. Cu 5 zile înainte de termen și-a realizat planul de producție pe luna iulie și secția vopsitorie. In cursul lunii iulie filatoarele au reușit să producă pe site planul de producție al secției 2516 kg. fire, rezultat la care și-au adus din plin contribuția și fruntașele în producție Maria Rășcanu, Lucreția Andrieș, Aspazia Gîngă, Virginia Dorohonceanu și altele. J. WEXLER Angajamentele prind viață col motivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la U.I.S. Putna se avîntă cu elan sporit în întrecerea socialistă, pentru a da peste plan, în cinstea marii sărbători a eliberării patriei noastre, cît mai multă cherestea și de bună calitate, îndrumat îndeaproape de organizația de partid, el a reușit de la începutul anului și pînă la 15 iulie, să dea peste sarcinile de plan, L430 m. c- cherestea rășinoase, 516 m.c. cherestea de fag, să atingă un randament tehnic de 66,02 la sută, față de 65,4 la sută cît a fost planificat. Pînă la 15 iulie, prin sporirea randamentului tehnic la cherestea și prin valorificarea la maximum a masei lemnoase, colectivul de muncitori a economisit 490 m.c. bușteni rășinoase. In această perioadă, s-a obținut o productivitate fizică de 1,002 m.c. pe om în 8 ore, iar de la începutul anului, s-au realizat economii, prin reducerea prețului de cost, în valoare de 295.000 lei, însuflețiți de Hotărîrea plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c., privind îmbunătățirea nivelului de trai al oamenilor muncii, colectivul de muncitori de la U.I.L. Putna și-a exprimat hotărîrea să studieze și să descopere noi rezerve interne, să-și depășească angajamentele luate. însemnate succese în îndeplinirea angajamentelor au obținut muncitorii Vasile Georgescu și Iosif Balan din depozitul de bușteni, Gheorghe Horodnic, din hala gatere, Gavril Marinescu, Arcadia Gheorghiță și alții. Coresp. A. ȘANDRU în organizațiile de bază Dezbaterea documentelor plenarei C. C. al P.M.R. din 13-14 iulie a. c. BOTOȘANI (De la subredacția voluntară a ziarului nostru). In organizațiile de bază din orașul Botoșani, au loc în aceste zile adunări generale în care se dezbat documentele plenarei C.C. al P.M.R din 13—14 iulie a.c. Organizațiile de bază din întreprinderi, cooperative de producție meșteșugărească, comerțul de stat, analizează realizările obținute pînă în prezent și posibilitățile de valorificare a rezervelor interne, în scopul obținerii unor însemnate economii peste angajamentele luate anterior de colectivele de muncă respective. In cuvîntul lor, membrii și candidații de partid arată entuziasmul și bucuria cu care oamenii muncii din orașul Botoșani au primit prezentele măsuri adoptate de partid, privind creșterea nivelului de trai material și cultural al poporului muncitor. Ei arată în același timp că hotărîrile recentei plenare a CC. al P.M.R. au dus la stimularea eforturilor muncitorilor și tehnicienilor, la dezvoltarea inițiativei lor în vederea obținerii de noi succese în muncă. Aceasta reiese și din avîntul pe care l-a luat întrecerea socialistă în întîmpinarea zilei de 23 August. La adunarea generală a organizației de bază de la centrala electrică au luat cuvîntul 17 membri și candidați de partid. In urma studierii posibilităților existente în întreprindere, s-a ajuns la concluzia că se pot realiza pînă la sfîrșitul anului, economii peste plan de 80 000 lei. Mulți comuniști, printre care tovarășii Boris Ludovic (secretarul organizației de bază), P. Munteanu, P.J Hamburdă, și-au luat angajamente concrete, privind măsuri pentru reducerea prețului de cost și obținerea de cît mai multe economii. De pildă, tovarășul T. Ghilian și-a luat angajamentul ca să termine reparațiile necesare la grupul 5 cu mult înainte de termenul stabilit, iar Gh. I Purice și Alexandru Iureaj din echipa de exploatare s-au angajat ca printr-o mai bună îngrijire a mașinilor, să mărească intervalul între reparații. Adunări generale în care s-au dezbătut documentele recentei plenare a C.C. al P.M.R. au avut loc și în organizațiile de bază de la întreprinderea de gospodărie orășenească Botoșani,, oficiul P.T.T.R., O.C-L. Alimentara etc. I. GAVRIL Foto: S. DOBRE! In ultima vreme în majoritatea fabricilor de cherestea din regiunea noastră au fost introduse utilaje și mașini de înaltă productivitate. Printre unitățile de industrializare a lemnului, dotate cu utilaje moderne, se numără și USL Moldovița. In clișeu, retestrea buștenilor la această fabrică se face cu ajutorul ferăstraielor electrice. ALTADATA ȘI ACUM (I) AL DOILEA TABLOU Călătorul care, nu mai departe decit cu 15 ani in urmă, a trecut printr-o anume așezare — Suita — de prin părțile Botoșanilor a rămas in minte cu imaginea Mini*tră a unui tablou de Octav Băncilă, mai precis a acelui tablou ce înfățișează un țăran îmbrăcat în zdrențe, desculț, cu fața scofîlcită, stînd cu ltbîinile întinse, într-o poziție ce sugerează culmea disperării, o suferință de nedescris. Colectivistul Ion Lăbușcă și Ilie Dediu sînt supraviețuitori ai celor care s-au răsculat la 1907. S-au ridicat și ei atunci împotriva moșierilor, pentru ca să scape de zdrențe, de foame, de exploatarea sîngeroasă a lui Sturza, Comănescu, Grigore Alevrea, Moghi Fischer, lancu Segal și... tot neamul lor. Au cerut pămînt cu 25 iei falcea. Dar au primit in schimb doar bătăi, schingiuiri, gloanțe. De altfel, despre acest „răspuns“ al stăpînirii grăiește clar o telegramă a prefectului Văsescu către ministrul de Interne de atunci: „Revolta este generală in județ. Sulița a fost devastată, Bucecea asemenea, la Burduijeni, cîteva mii de oameni au secătuit totul, curțile Stăuceni și Fîntînele, Bănești, Băilușeni au fost devastate. Se așteaptă pe mîine mai mare răzvrătire... Rog dați ordine de a trimite cele două regimente de cavalarie ce v-am cerut”... După înăbușirea în singe a răscoalei din 1907 grumazul țăranului a fost ros și mai adinc de jugul boieresc, din nou, foamea, mizeria, durerea l-au însoțit, ani de-a rîndul, pe scormonitorul pămîntului, pe acel care, cu palmele sale bătătorite, plămădea „plinea cea de toate zilele", dar nu avea ce să mănînce. Ca peste tot In satele României burghezo-moșierești, și aici la Sulița a fost la fel: nimeni nu se interesa de viața omului de rînd, de culturalizarea lui, de soarta copiilor acestuia. Impozitele și taxele, amenzile îi luau țăranului și ultimul bănuț din pungă, la fel muncea și răbda, sperînd că va veni o zi bună și pentru dînsul ...Ziua mult visată a venit. Zorii ei s-au arătat atunci, la 23 August 1944, odată cu eliberarea patriei de sub călciul fascismului. După această dată memorabilă, pentru cei din Sulița, ca pentru toți oamenii muncii din Romînia eliberată, a Început o nouă viață: pămîntul mult rîvnit le-a fost împărțit lor, să-i stăpînească, să-l muncească și să se bucure de rodul muncii; apoi, statul democrat popular le-a venit în ajutor cu mașini și alte mijloace, le-a creat posibilitatea de a scăpa de sărăcie și incultură, i-a îndrumat pe calea bunăstării. Astfel că, treptat, treptat, tabloul Suliței s-a schimbat fundamental. Analfabetismul — rușinoasă moștenire a trecutului — a fost lichidat. Fii ai țăranilor muncitori s-au îndreptat către școlile medii și institutele de învățămînt superior. Astăzi, un număr de 40 tineri din comună învață în școli medii iar alți 12 sunt la diferite facultăți. Printre aceștia se numără și trei copii ai lui moș Ion Lăspușcă și doi băieți — unul student și altul elev, — ai lui moș Gheorghe Bulboacă, unul dintre sutele de foști argați din Sulița. In anii regimului democrat-popular, din Sulița s-au ridicat numeroase cadre cu calificare medie sau superioară. E suficient să amintim numai despre cei douăzeci fii de țărani muncitori care au devenit ingineri, profesori, asistenți universitari în anii puterii populare. Acum, sulițenii sunt mîndri de ei și de copiii lor. Moș Lăbușea, răzvrătitul de la 1907, e și el acum mindru, — fiul său Ion este asistent universitar la Iași. La îndemnul comuniștilor, în 1950 au luat ființă aici la Sulița două gospodării colective — una în centrul de comună și alta în satul Dracșani. .În primăvara anului acesta, cele două gospodării colective s-au unificat într-o unitate mare și puternică. Foștii argați și-au unit pămîntul, puterile și priceperea spre a-și făuri un trai îndestulat, așa cum și - au dorit. Și pămîntul lucrat laolaltă și cu ajutorul mijloacelor mecanizate rodit mai bine. Colectiviștii au primit, an de an, tot mai multe produse și bani, statornicindu-și belșugul în casele lor. Dar, venind vorba despre case, trebuie să amintim că numai colectiviștii și-au construit in acești ani aproape 150 locuințe, mari, luminoase, acoperite cu tablă sau țiglă, fără să mai vorbim de cele ale intovărășiților. Acum, oamenii din Sulița nu mai umblă în zdrențe, nu mai sînt flămînzi, îngrijorați de ziua de miine. In zilele de sărbătoare, ei se distrează la căminul cultural, unde pot viziona și filme. In curînd, in cinstea zilei de 23 August, un nou cămin cultural se va inaugura. Scena lui va răsuna de cîntecul și jocul artiștilor amatori colectiviști și Întovărășiți. Deci, călătorul care a trecut acum 15 ani prin Sulița și care, acum, trece din nou, o arlă complet schimbată. El găsește aici, am putea spune, cel de al doilea tablou al Suliței, tablou ce poartă denumirea „După Eliberare“. D. TURTA STRĂBĂTÎND SATELE REGIUNII Ansamblul Armatei la Suceava Intr-un scurt turneu prim regiunea Suceava, Ansamblul Armatei din București, decorat cu Ordinul Munciiclasa I-a, a sosit ieri la Fălticeni. Ansamblul, compus din 200 persoane, (cor și balet) e dirijat de colonelul Dinu Stelian, artist emerit și laureat al Premiului de Stat- Corpul de balet al ansamblului e sub conducerea maeștrilor de balet Gh. Baciu, artist emerit și laureat al Premiului de Stat și Vladimir Bedea — laureat al Festivalului de la Moscova. Ansamblul prezintă azi la Fălticeni un spectacol artistic coregrafic. In cursul zilei de mîine, Ansamblul Armatei sosește la Suceava, unde va da un spectacol pe Stadionul „Tineretului“. Luni. Ansamblul Armatei își va încheia turneul în regiunea noastră, cu un spectacol în orașul Botoșani,