Zori Noi, decembrie 1959 (Anul 12, nr. 3727-3754)

1959-12-01 / nr. 3727

Pagina 2-a Kt) EXISTA C­IILISTA A­L­VATATURII Bunicule, de ce, atunci, pe vre­­amuri, poporul, condus de Tudor­­ Vladimirescu, s-a răsculat?­­ Ca să-i pedepsească pe bo­ieri, nepoate. Boierii stăpîneau pe atunci în țară și furau pîinea țâ­țânilor, că boierii nu munceau, îi asupreau pe cei săraci. Nepotul scrie, rezemîndu-și ripușorul blond pe umărul drept; bunicul, cu ochelarii cu ramă groasă pe nas, citește dintr-un caiet. Nepotul e elev în ciclul I; bunicul Vasile Ciubotaru­ e mun­citor la Combinatul forestier „A 1-a aniversare a R.P.R.“ din Făl­ticeni și cursant la universitatea populară din întreprindere. E zi de odihnă și, afară, ploa­ia subțire de toamnă se învîrtejește la paie lichide, izbindu-se de trun­­chiurile pomilor. In casă e cald și, amîndoi, „își fac lecțiile“. De fapt, „nepotul“ e un copil al unui vecin, venit să ceară o povață, dar părul alb al lui Vasile Ciu­t­­aru îi dă dreptul să răspundă numele de „bunicul“. Și iată-i pe amîndoi studiind. Copilul auzit la școală despre Tudor Vla­ a­dim­irescu, bunicul a ascultat la „universitate“ o expunere despre răscoala poporului din anul 1821. Și, așa, povestind copilului despre lupta dusă atunci de popor, gin­­durile îi fug pe nesimțite, unde­va, într-o vreme mai apropiată, dar tot atît de neagră. Vasile Gubotaru era unul dintre mulții ciubotăreni ce au robit ani de-a cindul pe moșia colonelului Ju­­rjescu, care stăpînea părțile Spă­ Aiceștilor. Erau 8 copii la părinți. Ca ulce­lele, unul și unul. Părinții, sărmani lipiți pămîntului, trudeau din zi în ■oapte pe moșie. Nu știau carte­a nici ei, copiii, nu puteau des­­și o slovă. De altfel, rar om ii spătărești, care să-și fi putut citi măcar actul de naștere. După Ju­tasai, stăpîn la moșie a venit unul Virnav. Și ăsta era militar, căpi­tan, om subțire la trup și rău de­­iama focului. Nici pomeneală să învețe copiii săracilor de pe mo­șia lui, ceva carte. ... Așa au trecut anii, copilăria. Muncă istovitoare, foame, ne­știință. S-au risipit apoi, toți ai caisei, care pe unde. El a ajuns tăbăcar într-o fabrică. Mura piei. Tot mizerie și aici. La oraș însă, pe furate, a prins rostul slovelor. A învățat să citească singur. De folos, însă, că mai departe de­­aici n-a pășit. Munca l-a gîrbo­­vit înainte de vreme, anii au tre­cut mereu unul după altul și a ve­nit războiul... Dar a venit vremea de s-au răs­turnat toate rînduielile cele vechi,­ ÎNSEMNĂRI nedrepte, și a simțit și el că a de­venit om. Cu altă bucurie, a intrat încă din 1946, în rîndurile parti­dului comuniștilor care porneau să schimbe din temelii totul. Și, moș Ciubotaru a venit să ajute aici cu toată priceperea și înțe­lepciunea ce-o dobîndise în viața lui grea și atît de încercată. Va­sile Ciubotaru a devenit muncitor la combinat. Fabrica, atît de dra­gă lui, l-a ajutat să învețe atîtea lucruri, cit n-a învățat el ju­mătate de veac. Cu dra­goste s-a înscris la învățămîn­­tul politic și a început să studieze mult, să citească literatură politi­că și beletristică, cărți tehnice despre industrializarea lemnului și multe altele. Și iată, cu doi ani în urmă, în combinat s-au deschis cursurile universității populare. S-a înscris printre primii, iar anul acesta s-a înscris iar. Și, cu în­țelepciunea lui bătrînească, și-a zis că, pentru a putea învăța așa cum se cuvine, trebuie să frecven­teze cu regularitate cursurile. Și s-a ținut de cuvînt. Prin exemplul lui, a contribuit la îmbunătățirea frecvenței participanților la cursuri. Aici, la universitatea muncitoreas­că, a învățat el multe lucruri des­pre lupta eroică dusă de clasa muncitoare sub conducerea partidu­lui, pentru înlăturarea exploatării. Aici a cunoscut și îndrăgit mi­nunatele figuri de luptători din trecutul poporului nostru. ...Răsfoiește caietul de notițe, îndreptând cu grijă foile. Ochii l-au oprit asupra unui titlu:­ „Greva generală din 1920“. Sînt aici descrise evenimente de care își aduce bine aminte. Era flăcău pe atunci, cînd muncitorii au lăsat lucrul, cerînd condiții mai bune de muncă și viață. Grele vremuri erau... Copilul scrie liniștit, mulțu­mit de explicațiile primite. Acum­ știe cine a fost Tudor Vladimi­­rescu și parcă-l vede în fruntea poporului, pedepsindu-i pe boieri. Bătrînul muncitor citește mai de­parte. Săptămîna aceasta are ia­răși curs și studiază cu atenție fiecare expunere audiată, ca să nu­ î lipsească nici o verigă din acest minunat lanț de cunoștințe. Dese­ori, la combinat, moș Gubotaru stă de vorbă cu unii muncitori mai tineri, discută despre o carte, sau i­ mustră părintește dacă lip­sesc de la cursuri. Iată, în concluzie, putem spune că nu există o vîrstă a învățăturii. PLATON PARDAU ■ Noi unități ale cooperației meșteșugărești în­ ultima perioadă, în o­­rașul Dorohoi, pe lîngă coo­perativa meșteșugărească «SPORUL“ au luat ființă noi unități meșteșugărești. Prin­tre acestea se numără o sec­ție cojocărie, o secție foto și o secție radio. Toate a­­ceste secții au fost dotate și amenajate cu întreg uti­lajul necesar bunei desfășu­rări a procesului de produc­ție. Pentru viitorul apropiat se preconizează înființarea unei noi secții de frizerie și a unui studio foto, precum și lărgirea secțiilor de îm­brăcăminte și încălțăminte de comandă. Elevii la­ lecțiile practice Elevii de la secția strungărie a Școlii de me­serii din Sucea­­va, primesc un prețios ajutor de la muncitorul Ilie Winkilbaum, care, zi de zi, este în mijlocul lor, la un clișeu. Cîți­­elevi din anul nr. C. as­cultă atenți ex­plicațiile pe care muncitorul Win­­kilbaui­ le dă a­­supra funcționă­­rii unei mașini Foto, D. V. ZORI N­O­l pe?*«Ni*. 6726 MUNȚII ..ADAM și EVA“ de lângă Pojorîta Realizări însemnate în acțiunea de economisire a banilor prin C. E. C. in zilele «Săptămînii e­­conomiei“, lucrătorii Ca­sei de Economii și Con­­semnatiuni din Fălticeni, ai unităților poștale, pre­­­­cum și activul obștesc, au­­ obținut rezultate deose­­­bite. Astfel, numărul de­­­­punătorilor In­na economiei" a «Săptămî­i crescut­­ cu 588, pe întreaga lu­­­­nă noiembrie, ajungind la >. 1.170 — cu 512 depu­­­­nători mai mult față de­­ aceeași perioadă a anului­­ trecut. De remarcat este­­ creșterea șoldului, care în­­ luna noiembrie, reprezintă­­ o depășire cu 25 la sută.­­ Astfel, planul trimestrial a fost realizat în propor­­­­ție de 12 la sută. I Volumul depunerilor­ prin ghișeele din între­­­­prinderi și instituții a cui 50 la sută mai mare fa­­­ță de luna octombrie a­­ anului acesta. f Fruntașe In acțiunea­­ de atragere a cît mai­­ mulți depunători s­î­n­t­­ comisiile de spri­­­jin de la Filatura de * in și cînepă Fălticeni, de la fabrica „I. C. Frimu“, de la spitalul de stat, de la școlile elementarei nr. 1 și 2 din orașul Făl­­­ticeni, J •^-1 Difuzarea cărții politice Recent, s-au împlinit 15 ani de la înființarea Editurii poli­­tice. In scopul popularizării și difuzării cărții politice in rinăul oamenilor muncii din orașele și satele regiunii noas­tre, C.LD.C. Suceava desfă­­șoară o bogată activitate. In această acțiune, pină in pre­zent, s-au difuzat peste 500 de seturi din operele clasici­lor marxism-leninismului, pre­­cum și alte lucrări și publi­cații politice. In total, prin li­­brăriile raionale și cooperati­vele sătești s-au difuzat pes­te 11.000 de volume. Cere mm bnne rezultate In acțiunea de popularizare și difuzare a cărții politice, au fost obținute în raioanele Si­ret și Dorohoi, unde prin uni­tățile raionale ,,Librăria noas­tră”, au fost vîndute un în­­semnat număr de cărți și pu­blicații politice. Acțiunea pri­­vind popularizarea și difuza­rea cărții politice continuă. ADUNARI DE PARI DE SEAMA ȘI ALEGERI Au neglijat problemele vieții interne de partid Atît în darea de seamă, cit și în discuțiile purtate, au fost scoase în evidență rea­lizările însemnate obținute în producție de către munci­torii din cadrul Complexului C.F.R. Suceava - Nord. La scopul C.F.R., de pildă, pre­țul de cost a fost redus în primele trei trimestre ale anului cu 4,60 la sută, iar productivitatea muncii crescut cu 1,17 la sută, rea­­­­lizîndu-se totodată, mii la combustibil și econo­mate­riale în valoare de peste 000.000 lei. Pe aceeași pe­rioadă de timp, la stația C.F.R. Suceava - Nord și secția L. 5, prevederile pla­nului de producție au fost, de asemenea, îndeplinite și depășite. Ca răsplată a re­zultatelor deosebite obținute, în cadrul complexului au fost acordate numeroase di­plome de unitate fruntașă pe țară și în cadrul Regionalei C.F.R. Iași. Succesele se datoresc, în primul rînd, muncii politice desfășurate de organizațiile­­ de partid, activității neobo­site a comuniștilor. In în­trecerea socialistă au fost cuprinși aproape 800 de muncitori. S-a înregistrat un mare număr de propu­neri de inovații și raționali­zări. Numai în cadrul de­poului, s-au aplicat în acest an, 25 propuneri de inovații și de bună organizare a muncii. Din inițiativa unui grup de mecanici, în frunte cu comunistul Gh. Bîrzu, s-a introdus un turnul co­mun la trenurile de călă­tori, compus din 9 echipe la trei locomotive, turnul care a dus la îmbunătățirea sim­țitoare a muncii. Merită e­­vidențiată și inovația lui Gh. Iftimie de la uzina de impregnat traverse care re­duce cu 80 la sută timpul de descărcare a mate­rialelor din vagoane. Bune rezultate a adus aplicarea pe scară largă și a unor metode sovietice de muncă printre care : Lunin, Papavin, Elinov, Osanova Orșa și altele. Prin apli­area metodei Osanova Orșa, de pildă, a crescut comercială a mărfurilor viteza și s-a asigurat regularitatea în mersul trenurilor de călători și marfă. In fruntea aces­tor acțiuni au fost comuniștii, printre care Gheorghe și Va­sile Bîrzu, Otto Mihăescu, Ion Iacob, Mihai Paiu, Con­stantin Oniceanu, Sava Si­­mionesei și mulți alții. Participanții la adunare au apreciat că dacă comite­­­tul de partid și organizațiile de bază s-au preocupat satis­făcător de problemele produc­ției, ele au neglijat în mod nejustificat problemele vieții interne de partid, ceea ce a dus la slăbirea disciplinei de partid. Comuniștii Ștefan Stabu și Mîndru Mihai, de pildă, au arătat în cuvîntul lor că în ultima vreme au apărut ma­nifestări de încălcare a discipli­ni­i de partid. Un exemplu grăi­tor în această privință constituie slaba frecvență la în adunările de partid. In orga­nizațiile de partid de la de^cu și de la mișcare, prezența me­die în adunările de partid este de 60—70 la sută. La a­­ceste organizații, unele adu­nări generale au fost amînate, pentru că lipseau mulți to­varăși. Insăși adunarea de dare de seamă și alegeri pe întregul complex a trebuit să fie amînată pentru că nu întrunea un număr satisfă­cător de membri și candi­dați de partid. Chiar și a­­tunci cînd a avut totuși loc, de la adunare au lipsit ne­motivat un mare număr de membri și candidați de partid. Unii comuniști, printre care Vasile Lacrman, Vasile Par­totea, Vasile Straton și alții, au participat într-un an de zile la numai două, trei a­­dunări de partid, fără a fi luate în această privință mă­suri corespunzătoare, potri­­vit normelor statutare. Participanții la discuții au arătat, de asemenea, că nu s-a făcut totul pentru res­pectarea democrației interne de partid și îndeosebi pen­tru stimularea criticii de jos. In organizațiile de par­tid de la depou și secția L. 5, spre exemplu, unii mem­bri ai birourilor organizații­lor de bază respective nu țineau seama de observațiile făcute de comuniști, nesoco­tind în acest fel critica. In asemenea condiții, unele a­­dunări generale nu s-au ridi­cat la nivelul sarcinilor, nu au putut să constituie o a­­devărată școală de educație comunistă a membrilor și candidaților de partid. Foarte just a arătat, in cuvîntul său, tov. Teo­dor Mazarache că lipsurile în ce privește viața de par­tid a complexului, se datoresc, în cea mai mare parte, defi­ciențelor care s-au manifestat­­ în activitatea comitetului de partid de aici. In ca­drul comitetului nu s-a mun­cit colectiv, de rezolvarea a­­numitor sarcini ocupîndu-se, de obicei, numai cîțiva mem­bri ai acestuia. Unele ma­teriale, prezentate în ședin­țele plenare ale comitetului, au fost întocmite superficial, fă­r un studiu și o analiză te­meinică a problemelor puse în discuție. Nu de puține ori, ședințele plenare ale comi­tetului de partid se înrh­e­­iau fară adoptarea unor h­o­­tărîri concrete, iar în alte cazuri, cu toate că se adop­tau hotărîri, nu se organi­za, ulterior, controlul înde­plinirii lor. Unii membri ai comitetului printre care O. Irimescu și M. Cristescu nu participau la dezbateri sau lipseau de la ședințe. Un alt membru al comitetului, Al- Unverdorben vorbea ne­cuviincios cu subalternii săi la serviciu, pretinzînd să i se spună «don șef“. Nici secretarul comi­tetului de partid, tov­ Jacob Jeger, nu a reușit să or­ganizeze munca în cadrul comitetului și să fie intran­sigent fată de lipsuri. Hotărîrea adoptată de a­­dunare reflectă dorința co­muniștilor de la Complexul C­ F.R. Suceava - Nord de a depune toate eforturile pen­tru îmbunătățirea muncii de partid, pentru ridicarea a­­cesteia la nivelul sarcinilor ce stau în fața ce­riștilor. Ei sunt convinși că reali­zările în domeniul produc­ției vor fi și mai mari, că organizația de partid își va întări mai mult rolul său, dacă se va acorda în viitor atenția cuvenită îmbunătăți­rii vieții interne de partid. Secretar al noului comitet a fost ales tovarășul Wil­helm Buruian. D. SIMICIUC Noi plase la Muzeul „George Enescu“ din Dorohoi­ ­ vi. De curind, Muzeul memo­rial „George Enescu“ din­ Dorohoi și-a îmbogățit inven­tarul cu noi obiecte. Printre­­ piesele recent primite de la­ București se află un tablou , reprezentînd un vas cu flori,­ executat de un pictor sovie­tic în anul 1944. Tabloul a­­mintit a fost oferit In dar: maestrului Enescu in anul 1 1946, cu prilejul unui concert si dat de acesta la Moscova. A­­­­mintim, de asemenea, portre­­is­tul semnat de pictorul ioanid,­­ înfățișîndu-l pe George Enes­­c­u eu interpretind la vioară­­ ,­Poemul“ de Chausson. Inventarul camerei în care a trăit și a lucrat maestrul se întregește astăzi cu o a doua vioară. Este vorba de vioara l’ierre Helle Lille“, una din cele șapte viori la care a cin­tat George Enescu. De asemenea, au fost adu­se și alte obiecte ca: un me­dalion (bronz) reprezentînd chipul maestrului, una din baghetele cu care a dirijat, tablouri etc. E. CERN­ELE­AN­U (de la subredacția voluntară a ziarului nostru) Campionatul regional de fotbal „UNIREA" GURA HUMO­RULUI—„MINERUL” CIMPU­­LUNG 2—1 (2—0) Rezultatul cu care a luat sfîrșit acest meci constituie, desigur, surpriza ultimei eta­pe a campionatului regional de fotbal. Analizînd însă acest meci prin prizma com­portării ambelor echipe, re­zultatul de 2—1 este perfect echitabil. Gazdele au domi­nat majoritatea timpului și au ciștigat, e drept nesperat, in fața unui adversar care a activat anul trecut in catego­ria C­ de fotbal. „GLORIA” DOROHOI — ,,MINERUL" VATRA DOR­­NEI 6—3 (4—0). După ce cu o etapă Înainte, pierduse la un scor conclu­dent la Dorohoi l­a Botoșani, „Gloria** reabilitat oare­cum, intrecînd în meciul derbi al etapei, echipa minerilor dorneni. Meciul a fost bun, cu goluri multe. Arbitrajul a dezavantajat echipa oaspe. Pentru marcat „Gloria” Dorohoi , Teodoriu, Pirvu și Cohn, iar pentru „Minerul” Vatra Dornei — Anghel, Ma­­nafu. „STEAGUL ROȘU” C.F.R. SUCEAVA — „FILATURA” FAL­TICENI 1-6 (0-5) Cu această victorie, echipa făltceneană și-a consolidat local ^­ia campionatului Sfîrșitul turului regional pe fctuții. Meciul in sine nu a a­­vut nici un istoric. Mai buni, fălti Cenemi reușesc încă din prima repriză să înscrie de 5 ori, păstrând in continuare și în repriza secundă, avan­tajul luat. Echipa gazdă a jucat inexplicabil de slab. „TEXTILA” BOTOȘANI — „S.R.A. 10” SIRET 4—0 (4—0) Desfășurat pe stadionul ..1 Mai" Botoșani, meciul dintre ,,Textila" Botoșani și „I.R.A. 10’’ Siret nu s-a ridicat la un nivel tehnic corespunzător. Propriu zis, meciul s-a jucat numai in prima repriză, deoa­rece în cea de a doua parte a jocului, ambele echipe, mul­țumite parcă de rezultat, nu au mai insistat de loc, com­­plăcîndu­se într-un joc de uzu­ră, lipsit de spectaculozitate. Pentru „Textila” Botoșani a marcat Manafu n (2), Locî și Ciornei. Arbitrajul mulțumi­­­tor. „CONSTRUCTORUL” VA­­TRA DORNEI __ „DINAMO** BOTOȘANI 0-4 (0-3) Această ultimă partidă din turul campionatului regional de fotbal a fost o simplă for­malitate pentru echipa „Di­­namo” Botoșani care a obți­nut cea de a 12-a victorie în campio­nat. Formația botoșăneană putea cîștiga acest meci la un scor mai mare, însă, pe de o parte, terenul alunecos, iar, pe de altă parte,­ impre­cizia în șuturi a înaintașil­or, au făcut ca scorul să fie nu­mai d­e 4—0. Formația dor­­neană, considerîndu-se de la început o victimă sigură, nu a insistat de­loc. „ENERGIA" MOLDOVIȚA — „METALUL” 2-0 (1-0). RADAUTI A fost un meci de slabă factură tehnică, în care gre­șelile au abundat la ambele echipe. Propriu zis, victoria a revenit formației care a prestat un joc mai ofensiv. Arbitrajul bun nu a putut scoate î­să din anonimat a­­ceastă partidă. Pentru echi­pa gazdă a marcat Manola­­che și Dumitrescu. „FULGERUL" SUCEAVA — „AVINTUL” FRASIN 3—0 (1—0). Echipa suceveană, în reve­­nire de formă, a obținut o victorie, care, față de desfă­­șurarea m­eciului, a meritat-o cu prisosință. Din păcate în­­să, arbitrajul necorespunză­tor, a umbri desfășurarea meciului, deoarece în minutul 65 arbitrul a întrerupt jocul,, in urma unei greșeli discuta­­­bile a echipei frăsinene. La cinematograful „Tineretului din Suceava intre 2 și 6 decembrie „Pentru 100.000 de mărci" o­­ producție a studioului „Bielorusfilm“ Mica Senocika, a cărei ma­mă a fost ucisă în timpul u­­nui bombardament al avia­­­iei fasciste, ajunge într-o că­­suță din mijlocul unei pă­duri. Cine și-ar putea închi­pui că poliția și comanda­mentul armatei hitleriste din orașul Zapolsk se vor ocupa de urmărirea unei fetițe cu cosițe blonde și ochișori șireți. Ei Întreprind aceasta cu scopul de a-l atrage în cap­ pană pe tatăl Senocikăi, co­mandantul unui detașament de partizani, care dădea lo­vituri grele fasciștilor. In apărarea fetiței se ridi­­că însă mulți oameni sovie­­tici, precum și curajosul bă­iat, Janka. Tonul emoționant al poves­­tirii, expresivitatea laconică a secvențelor, abundența a­­mănuntelor artistice fac din filmul „Pentru 100.000 de mărci”, o realizare tot atît de interesantă pentru spectato­rul tînăr­, ca și pentru cel matur. »£­»

Next