Zori Noi, decembrie 1959 (Anul 12, nr. 3727-3754)
1959-12-01 / nr. 3727
Pagina 2-a Kt) EXISTA CIILISTA ALVATATURII Bunicule, de ce, atunci, pe vreamuri, poporul, condus de Tudor Vladimirescu, s-a răsculat? Ca să-i pedepsească pe boieri, nepoate. Boierii stăpîneau pe atunci în țară și furau pîinea țâțânilor, că boierii nu munceau, îi asupreau pe cei săraci. Nepotul scrie, rezemîndu-și ripușorul blond pe umărul drept; bunicul, cu ochelarii cu ramă groasă pe nas, citește dintr-un caiet. Nepotul e elev în ciclul I; bunicul Vasile Ciubotaru e muncitor la Combinatul forestier „A 1-a aniversare a R.P.R.“ din Fălticeni și cursant la universitatea populară din întreprindere. E zi de odihnă și, afară, ploaia subțire de toamnă se învîrtejește la paie lichide, izbindu-se de trunchiurile pomilor. In casă e cald și, amîndoi, „își fac lecțiile“. De fapt, „nepotul“ e un copil al unui vecin, venit să ceară o povață, dar părul alb al lui Vasile Ciutaru îi dă dreptul să răspundă numele de „bunicul“. Și iată-i pe amîndoi studiind. Copilul auzit la școală despre Tudor Vla adimirescu, bunicul a ascultat la „universitate“ o expunere despre răscoala poporului din anul 1821. Și, așa, povestind copilului despre lupta dusă atunci de popor, gindurile îi fug pe nesimțite, undeva, într-o vreme mai apropiată, dar tot atît de neagră. Vasile Gubotaru era unul dintre mulții ciubotăreni ce au robit ani de-a cindul pe moșia colonelului Jurjescu, care stăpînea părțile Spă Aiceștilor. Erau 8 copii la părinți. Ca ulcelele, unul și unul. Părinții, sărmani lipiți pămîntului, trudeau din zi în ■oapte pe moșie. Nu știau cartea nici ei, copiii, nu puteau desși o slovă. De altfel, rar om ii spătărești, care să-și fi putut citi măcar actul de naștere. După Jutasai, stăpîn la moșie a venit unul Virnav. Și ăsta era militar, căpitan, om subțire la trup și rău deiama focului. Nici pomeneală să învețe copiii săracilor de pe moșia lui, ceva carte. ... Așa au trecut anii, copilăria. Muncă istovitoare, foame, neștiință. S-au risipit apoi, toți ai caisei, care pe unde. El a ajuns tăbăcar într-o fabrică. Mura piei. Tot mizerie și aici. La oraș însă, pe furate, a prins rostul slovelor. A învățat să citească singur. De folos, însă, că mai departe deaici n-a pășit. Munca l-a gîrbovit înainte de vreme, anii au trecut mereu unul după altul și a venit războiul... Dar a venit vremea de s-au răsturnat toate rînduielile cele vechi, ÎNSEMNĂRI nedrepte, și a simțit și el că a devenit om. Cu altă bucurie, a intrat încă din 1946, în rîndurile partidului comuniștilor care porneau să schimbe din temelii totul. Și, moș Ciubotaru a venit să ajute aici cu toată priceperea și înțelepciunea ce-o dobîndise în viața lui grea și atît de încercată. Vasile Ciubotaru a devenit muncitor la combinat. Fabrica, atît de dragă lui, l-a ajutat să învețe atîtea lucruri, cit n-a învățat el jumătate de veac. Cu dragoste s-a înscris la învățămîntul politic și a început să studieze mult, să citească literatură politică și beletristică, cărți tehnice despre industrializarea lemnului și multe altele. Și iată, cu doi ani în urmă, în combinat s-au deschis cursurile universității populare. S-a înscris printre primii, iar anul acesta s-a înscris iar. Și, cu înțelepciunea lui bătrînească, și-a zis că, pentru a putea învăța așa cum se cuvine, trebuie să frecventeze cu regularitate cursurile. Și s-a ținut de cuvînt. Prin exemplul lui, a contribuit la îmbunătățirea frecvenței participanților la cursuri. Aici, la universitatea muncitorească, a învățat el multe lucruri despre lupta eroică dusă de clasa muncitoare sub conducerea partidului, pentru înlăturarea exploatării. Aici a cunoscut și îndrăgit minunatele figuri de luptători din trecutul poporului nostru. ...Răsfoiește caietul de notițe, îndreptând cu grijă foile. Ochii l-au oprit asupra unui titlu: „Greva generală din 1920“. Sînt aici descrise evenimente de care își aduce bine aminte. Era flăcău pe atunci, cînd muncitorii au lăsat lucrul, cerînd condiții mai bune de muncă și viață. Grele vremuri erau... Copilul scrie liniștit, mulțumit de explicațiile primite. Acum știe cine a fost Tudor Vladimirescu și parcă-l vede în fruntea poporului, pedepsindu-i pe boieri. Bătrînul muncitor citește mai departe. Săptămîna aceasta are iarăși curs și studiază cu atenție fiecare expunere audiată, ca să nu î lipsească nici o verigă din acest minunat lanț de cunoștințe. Deseori, la combinat, moș Gubotaru stă de vorbă cu unii muncitori mai tineri, discută despre o carte, sau i mustră părintește dacă lipsesc de la cursuri. Iată, în concluzie, putem spune că nu există o vîrstă a învățăturii. PLATON PARDAU ■ Noi unități ale cooperației meșteșugărești în ultima perioadă, în orașul Dorohoi, pe lîngă cooperativa meșteșugărească «SPORUL“ au luat ființă noi unități meșteșugărești. Printre acestea se numără o secție cojocărie, o secție foto și o secție radio. Toate aceste secții au fost dotate și amenajate cu întreg utilajul necesar bunei desfășurări a procesului de producție. Pentru viitorul apropiat se preconizează înființarea unei noi secții de frizerie și a unui studio foto, precum și lărgirea secțiilor de îmbrăcăminte și încălțăminte de comandă. Elevii la lecțiile practice Elevii de la secția strungărie a Școlii de meserii din Suceava, primesc un prețios ajutor de la muncitorul Ilie Winkilbaum, care, zi de zi, este în mijlocul lor, la un clișeu. Cîțielevi din anul nr. C. ascultă atenți explicațiile pe care muncitorul Winkilbaui le dă asupra funcționării unei mașini Foto, D. V. ZORI NOl pe?*«Ni*. 6726 MUNȚII ..ADAM și EVA“ de lângă Pojorîta Realizări însemnate în acțiunea de economisire a banilor prin C. E. C. in zilele «Săptămînii economiei“, lucrătorii Casei de Economii și Consemnatiuni din Fălticeni, ai unităților poștale, precum și activul obștesc, au obținut rezultate deosebite. Astfel, numărul depunătorilor Inna economiei" a «Săptămîi crescut cu 588, pe întreaga lună noiembrie, ajungind la >. 1.170 — cu 512 depunători mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. De remarcat este creșterea șoldului, care în luna noiembrie, reprezintă o depășire cu 25 la sută. Astfel, planul trimestrial a fost realizat în proporție de 12 la sută. I Volumul depunerilor prin ghișeele din întreprinderi și instituții a cui 50 la sută mai mare față de luna octombrie a anului acesta. f Fruntașe In acțiunea de atragere a cît mai mulți depunători sînt comisiile de sprijin de la Filatura de * in și cînepă Fălticeni, de la fabrica „I. C. Frimu“, de la spitalul de stat, de la școlile elementarei nr. 1 și 2 din orașul Fălticeni, J •^-1 Difuzarea cărții politice Recent, s-au împlinit 15 ani de la înființarea Editurii politice. In scopul popularizării și difuzării cărții politice in rinăul oamenilor muncii din orașele și satele regiunii noastre, C.LD.C. Suceava desfășoară o bogată activitate. In această acțiune, pină in prezent, s-au difuzat peste 500 de seturi din operele clasicilor marxism-leninismului, precum și alte lucrări și publicații politice. In total, prin librăriile raionale și cooperativele sătești s-au difuzat peste 11.000 de volume. Cere mm bnne rezultate In acțiunea de popularizare și difuzare a cărții politice, au fost obținute în raioanele Siret și Dorohoi, unde prin unitățile raionale ,,Librăria noastră”, au fost vîndute un însemnat număr de cărți și publicații politice. Acțiunea privind popularizarea și difuzarea cărții politice continuă. ADUNARI DE PARI DE SEAMA ȘI ALEGERI Au neglijat problemele vieții interne de partid Atît în darea de seamă, cit și în discuțiile purtate, au fost scoase în evidență realizările însemnate obținute în producție de către muncitorii din cadrul Complexului C.F.R. Suceava - Nord. La scopul C.F.R., de pildă, prețul de cost a fost redus în primele trei trimestre ale anului cu 4,60 la sută, iar productivitatea muncii crescut cu 1,17 la sută, realizîndu-se totodată, mii la combustibil și economateriale în valoare de peste 000.000 lei. Pe aceeași perioadă de timp, la stația C.F.R. Suceava - Nord și secția L. 5, prevederile planului de producție au fost, de asemenea, îndeplinite și depășite. Ca răsplată a rezultatelor deosebite obținute, în cadrul complexului au fost acordate numeroase diplome de unitate fruntașă pe țară și în cadrul Regionalei C.F.R. Iași. Succesele se datoresc, în primul rînd, muncii politice desfășurate de organizațiile de partid, activității neobosite a comuniștilor. In întrecerea socialistă au fost cuprinși aproape 800 de muncitori. S-a înregistrat un mare număr de propuneri de inovații și raționalizări. Numai în cadrul depoului, s-au aplicat în acest an, 25 propuneri de inovații și de bună organizare a muncii. Din inițiativa unui grup de mecanici, în frunte cu comunistul Gh. Bîrzu, s-a introdus un turnul comun la trenurile de călători, compus din 9 echipe la trei locomotive, turnul care a dus la îmbunătățirea simțitoare a muncii. Merită evidențiată și inovația lui Gh. Iftimie de la uzina de impregnat traverse care reduce cu 80 la sută timpul de descărcare a materialelor din vagoane. Bune rezultate a adus aplicarea pe scară largă și a unor metode sovietice de muncă printre care : Lunin, Papavin, Elinov, Osanova Orșa și altele. Prin apliarea metodei Osanova Orșa, de pildă, a crescut comercială a mărfurilor viteza și s-a asigurat regularitatea în mersul trenurilor de călători și marfă. In fruntea acestor acțiuni au fost comuniștii, printre care Gheorghe și Vasile Bîrzu, Otto Mihăescu, Ion Iacob, Mihai Paiu, Constantin Oniceanu, Sava Simionesei și mulți alții. Participanții la adunare au apreciat că dacă comitetul de partid și organizațiile de bază s-au preocupat satisfăcător de problemele producției, ele au neglijat în mod nejustificat problemele vieții interne de partid, ceea ce a dus la slăbirea disciplinei de partid. Comuniștii Ștefan Stabu și Mîndru Mihai, de pildă, au arătat în cuvîntul lor că în ultima vreme au apărut manifestări de încălcare a disciplinii de partid. Un exemplu grăitor în această privință constituie slaba frecvență la în adunările de partid. In organizațiile de partid de la de^cu și de la mișcare, prezența medie în adunările de partid este de 60—70 la sută. La aceste organizații, unele adunări generale au fost amînate, pentru că lipseau mulți tovarăși. Insăși adunarea de dare de seamă și alegeri pe întregul complex a trebuit să fie amînată pentru că nu întrunea un număr satisfăcător de membri și candidați de partid. Chiar și atunci cînd a avut totuși loc, de la adunare au lipsit nemotivat un mare număr de membri și candidați de partid. Unii comuniști, printre care Vasile Lacrman, Vasile Partotea, Vasile Straton și alții, au participat într-un an de zile la numai două, trei adunări de partid, fără a fi luate în această privință măsuri corespunzătoare, potrivit normelor statutare. Participanții la discuții au arătat, de asemenea, că nu s-a făcut totul pentru respectarea democrației interne de partid și îndeosebi pentru stimularea criticii de jos. In organizațiile de partid de la depou și secția L. 5, spre exemplu, unii membri ai birourilor organizațiilor de bază respective nu țineau seama de observațiile făcute de comuniști, nesocotind în acest fel critica. In asemenea condiții, unele adunări generale nu s-au ridicat la nivelul sarcinilor, nu au putut să constituie o adevărată școală de educație comunistă a membrilor și candidaților de partid. Foarte just a arătat, in cuvîntul său, tov. Teodor Mazarache că lipsurile în ce privește viața de partid a complexului, se datoresc, în cea mai mare parte, deficiențelor care s-au manifestat în activitatea comitetului de partid de aici. In cadrul comitetului nu s-a muncit colectiv, de rezolvarea anumitor sarcini ocupîndu-se, de obicei, numai cîțiva membri ai acestuia. Unele materiale, prezentate în ședințele plenare ale comitetului, au fost întocmite superficial, făr un studiu și o analiză temeinică a problemelor puse în discuție. Nu de puține ori, ședințele plenare ale comitetului de partid se înrheiau fară adoptarea unor hotărîri concrete, iar în alte cazuri, cu toate că se adoptau hotărîri, nu se organiza, ulterior, controlul îndeplinirii lor. Unii membri ai comitetului printre care O. Irimescu și M. Cristescu nu participau la dezbateri sau lipseau de la ședințe. Un alt membru al comitetului, Al- Unverdorben vorbea necuviincios cu subalternii săi la serviciu, pretinzînd să i se spună «don șef“. Nici secretarul comitetului de partid, tov Jacob Jeger, nu a reușit să organizeze munca în cadrul comitetului și să fie intransigent fată de lipsuri. Hotărîrea adoptată de adunare reflectă dorința comuniștilor de la Complexul C F.R. Suceava - Nord de a depune toate eforturile pentru îmbunătățirea muncii de partid, pentru ridicarea acesteia la nivelul sarcinilor ce stau în fața ceriștilor. Ei sunt convinși că realizările în domeniul producției vor fi și mai mari, că organizația de partid își va întări mai mult rolul său, dacă se va acorda în viitor atenția cuvenită îmbunătățirii vieții interne de partid. Secretar al noului comitet a fost ales tovarășul Wilhelm Buruian. D. SIMICIUC Noi plase la Muzeul „George Enescu“ din Dorohoi vi. De curind, Muzeul memorial „George Enescu“ din Dorohoi și-a îmbogățit inventarul cu noi obiecte. Printre piesele recent primite de la București se află un tablou , reprezentînd un vas cu flori, executat de un pictor sovietic în anul 1944. Tabloul amintit a fost oferit In dar: maestrului Enescu in anul 1 1946, cu prilejul unui concert si dat de acesta la Moscova. Amintim, de asemenea, portreistul semnat de pictorul ioanid, înfățișîndu-l pe George Enescu eu interpretind la vioară ,Poemul“ de Chausson. Inventarul camerei în care a trăit și a lucrat maestrul se întregește astăzi cu o a doua vioară. Este vorba de vioara l’ierre Helle Lille“, una din cele șapte viori la care a cintat George Enescu. De asemenea, au fost aduse și alte obiecte ca: un medalion (bronz) reprezentînd chipul maestrului, una din baghetele cu care a dirijat, tablouri etc. E. CERNELEANU (de la subredacția voluntară a ziarului nostru) Campionatul regional de fotbal „UNIREA" GURA HUMORULUI—„MINERUL” CIMPULUNG 2—1 (2—0) Rezultatul cu care a luat sfîrșit acest meci constituie, desigur, surpriza ultimei etape a campionatului regional de fotbal. Analizînd însă acest meci prin prizma comportării ambelor echipe, rezultatul de 2—1 este perfect echitabil. Gazdele au dominat majoritatea timpului și au ciștigat, e drept nesperat, in fața unui adversar care a activat anul trecut in categoria C de fotbal. „GLORIA” DOROHOI — ,,MINERUL" VATRA DORNEI 6—3 (4—0). După ce cu o etapă Înainte, pierduse la un scor concludent la Dorohoi la Botoșani, „Gloria** reabilitat oarecum, intrecînd în meciul derbi al etapei, echipa minerilor dorneni. Meciul a fost bun, cu goluri multe. Arbitrajul a dezavantajat echipa oaspe. Pentru marcat „Gloria” Dorohoi , Teodoriu, Pirvu și Cohn, iar pentru „Minerul” Vatra Dornei — Anghel, Manafu. „STEAGUL ROȘU” C.F.R. SUCEAVA — „FILATURA” FALTICENI 1-6 (0-5) Cu această victorie, echipa făltceneană și-a consolidat local ^ia campionatului Sfîrșitul turului regional pe fctuții. Meciul in sine nu a avut nici un istoric. Mai buni, fălti Cenemi reușesc încă din prima repriză să înscrie de 5 ori, păstrând in continuare și în repriza secundă, avantajul luat. Echipa gazdă a jucat inexplicabil de slab. „TEXTILA” BOTOȘANI — „S.R.A. 10” SIRET 4—0 (4—0) Desfășurat pe stadionul ..1 Mai" Botoșani, meciul dintre ,,Textila" Botoșani și „I.R.A. 10’’ Siret nu s-a ridicat la un nivel tehnic corespunzător. Propriu zis, meciul s-a jucat numai in prima repriză, deoarece în cea de a doua parte a jocului, ambele echipe, mulțumite parcă de rezultat, nu au mai insistat de loc, complăcînduse într-un joc de uzură, lipsit de spectaculozitate. Pentru „Textila” Botoșani a marcat Manafu n (2), Locî și Ciornei. Arbitrajul mulțumitor. „CONSTRUCTORUL” VATRA DORNEI __ „DINAMO** BOTOȘANI 0-4 (0-3) Această ultimă partidă din turul campionatului regional de fotbal a fost o simplă formalitate pentru echipa „Dinamo” Botoșani care a obținut cea de a 12-a victorie în campionat. Formația botoșăneană putea cîștiga acest meci la un scor mai mare, însă, pe de o parte, terenul alunecos, iar, pe de altă parte, imprecizia în șuturi a înaintașilor, au făcut ca scorul să fie numai de 4—0. Formația dorneană, considerîndu-se de la început o victimă sigură, nu a insistat deloc. „ENERGIA" MOLDOVIȚA — „METALUL” 2-0 (1-0). RADAUTI A fost un meci de slabă factură tehnică, în care greșelile au abundat la ambele echipe. Propriu zis, victoria a revenit formației care a prestat un joc mai ofensiv. Arbitrajul bun nu a putut scoate îsă din anonimat această partidă. Pentru echipa gazdă a marcat Manolache și Dumitrescu. „FULGERUL" SUCEAVA — „AVINTUL” FRASIN 3—0 (1—0). Echipa suceveană, în revenire de formă, a obținut o victorie, care, față de desfășurarea meciului, a meritat-o cu prisosință. Din păcate însă, arbitrajul necorespunzător, a umbri desfășurarea meciului, deoarece în minutul 65 arbitrul a întrerupt jocul,, in urma unei greșeli discutabile a echipei frăsinene. La cinematograful „Tineretului din Suceava intre 2 și 6 decembrie „Pentru 100.000 de mărci" o producție a studioului „Bielorusfilm“ Mica Senocika, a cărei mamă a fost ucisă în timpul unui bombardament al aviaiei fasciste, ajunge într-o căsuță din mijlocul unei păduri. Cine și-ar putea închipui că poliția și comandamentul armatei hitleriste din orașul Zapolsk se vor ocupa de urmărirea unei fetițe cu cosițe blonde și ochișori șireți. Ei Întreprind aceasta cu scopul de a-l atrage în cap pană pe tatăl Senocikăi, comandantul unui detașament de partizani, care dădea lovituri grele fasciștilor. In apărarea fetiței se ridică însă mulți oameni sovietici, precum și curajosul băiat, Janka. Tonul emoționant al povestirii, expresivitatea laconică a secvențelor, abundența amănuntelor artistice fac din filmul „Pentru 100.000 de mărci”, o realizare tot atît de interesantă pentru spectatorul tînăr, ca și pentru cel matur. »£»