Zori Noi, octombrie 1962 (Anul 15, nr. 4609-4633)
1962-10-10 / nr. 4615
Proletari din toate tările .unimul ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SUCEAVA ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL j Deschiderea „Lunii prieteniei romîno-sovietice SUCEAVA Mării după amiază a avut loc, din sala cinematografului „23 August“ din Suceava, adunarea consacrată deschiderii „Lunii prieteniei româno - sovietice“. Au luat parte membri ai biroului comitetului regional P.M.R., conducători ai instituțiilor, întreprinderilor și organizațiilor obștești, muncitori, oameni de știință, artă și cultură din orașul Suceava. A mai participat, de asemenea, tovarășul N.D. Maslinkov, prim-secretar al Ambasadei U.R.S.S. din București. Despre însemnătatea relațiilor de prietenie romîno-sovietice a conferențiat tovarășul Constantin Răfoi, președintele Consiliului regional AR.S.U.S. A luat apoi cuvintul tovarășul N. D. Meslnikov, prim-secretar al Ambasadei U.R.S.S. din București. Cuvîntările au fost subliniate cu vii aplauze de participanți, care au manifestat pentru prietenia de nezdruncinat dintre poporul român și popoarele sovietice. In continuare, a rulat un film sovietic. DOROHOI Peste 400 oameni ai muncii s-au adunat în sala de festivități a școlii medii nr. 1, pentru a participa la adunarea festivă închinată deschiderii „Lunii prieteniei romîno-sovietice”1. Despre semnificația acestei festivități a vorbit tovarășul Gheorghe Severincu, președintele Consiliului raional A.R.L.U.S. din Dorohoi, care s-a referit pe larg la succesele oamenilor sovietici în construirea desfășurată a comunismului. In încheiere, formații artistice orășenești și ansamblul de cântece și dansuri „Albăstrița” au prezentat un bogat program artistic. Coresp. M. SIMION GURA HUMORULUI La casa raională de cultură „Ciprian Porumbescu“ din Gura Humorului a luat cuvintul: In fața unui numeros public, tovarășul Dumitru Mirăuță, secretarul comitetului orășenesc de partid, care a vorbit despre indestructibila și veșnica prietenie ce leagă poporul nostru de popoarele Uniunii Sovietice. In încheierea adunării a fost prezentat un frumos program artistic. Coresp. CORNELIU BELEI VEȘTI DIN ÎNTREPRINDERI peste angajamentul anual Răspunzând chemării partidului, colectivul de muncă de la fabrica de cărămizi din Dorohoi și-a luat angajamente mobilizatoare în întrecerea socialistă, pentru a căror înfăptuire au depus zi de zi eforturi susținute. Acum muncitorii dorohoieni raportează realizări care le fac cinste. La 9 septembrie ei au îndeplinit sarcinile de plan ce le-au avut în campania de producție pe anul 1962, iar la 17 septembrie și-au realizat și angajamentul anual, dînd peste producția planificată 500.000 bucăți cărămizi presate. La inițiativa organizației de partid, muncitorii de aici s-au angajat ca pînă la sfîrșitul campaniei să dea șantierelor de construcții din regiunea noastră, peste plan, 2.000.000 cărămizi de bună calitate. La obținerea acestor succese au contribuit muncitorii fruntași Petru Ferbei, Ioan Hora, Constantin Casian, Leon Petroschi, Dumitru D. Hij, Gh. I. Dohotaru și Alexandru Iacob. Coresp. A, CRIHAft Indici tehnico-economici sporiți Depunind o muncă Însuflețită pentru realizarea obiectivelor stabilite in Întrecerea socialistă, minerii de la Arșița — raionul Vatra Dornei au încheiat cel de-al IlI-lea trisimestru al anului curent cu frumoase rezultate în producție. In perioada menționată, planul de extracție la oxizi a fost realizat în proporție de 108,07 la sută, în oxizi superiori — 111,25 la sută, la carbonat prăjit — 100,02 la sută. Procentul de steril a fost redus de la 2 la sută admis la 1,5 la sută. O contribuție prețioasă la obținerea acestor succese au adus-o muncitorii Petriuc Nechifor, Aurelia Știrbu, Mitral Vatamanu, Mirela Petreșeniuc, Dumitra Șutea și alții. .Coresp I. HQȘMAJâ Anul XVII nr. 4615 4 pagini H. Galecacs, de la uzinele textile ,Moldova, Botoșani, alături de piesa confecționată de el. Protecția muncii - factor esențial în realizarea sarcinilor de plan In țara noastră, protecția muncii este o problemă de stat, care stă în centrul preocupărilor organelor sindicale și conducerilor administrative ale întreprinderilor. Statul învestește mari sume de bani pentru ușurarea eforturilor fizice ale muncitorilor, pentru lucrări de tehnica securității care au drept scop să asigure desfășurarea proceselor tehnologice fără pericol de accidentare sau Îmbolnăviri profesionale. Importanța ce se acordă problemelor de protecție a muncii și tehnica securității o demonstrează și schimbul de experiență organizat pe această temă, din Inițiativa Ministerului Economiei Forestiere, la I.F. Vatra Dornei. Materialele prezentate cu acest prilej cât și discuțiile purtate au relevat faptul că in ultimii ani protecția muncii a cunoscut o îmbunătățire substanțială. Dacă în urmă cu cîțiva ani nu se cheltuiau în întregime sumele prevăzute pentru protecția muncii și tehnica securității, datorită mitului că nu se întocmeau planuri de lucrări fizice și valorice pa teme și structură de lucrări, în ultima vreme sumele destinate în acest scop sunt cu mult depășite. Astfel, numai în anul 1961 și prima jumătate a anului curent, pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă a lucrătorlor forestieri din regiunea noastră a fost cheltuită suma de peste 3.000.000 lei. Plus de aceasta constatîndu-se că mai sînt necesare o seamă de lucrări de mică mecanizare, conducerea D.R.E.F.-ului a mai aprobat întreprinderilor forestiere, suma de 330.000 lei. Felul cum au fost folosite fondurile destinate pentru lucrări de protecția muncii și tehnica securității și eficacitatea acestora în producție au fost arătate pe larg la I. F. Vatra Dornei. In materialul prezentat de către conducerea întreprinderii se subliniază măsurile luate pentru mecanizarea lucrărilor grele, cu mare volum de muncă, perfecționările aduse proceselor tehnologice, lucrările executate în vederea ușurării efortului fizic al muncitorilor și înlăturarea pericolului de accidentare. Din analiza făcută în această privință rezultă că sumele prevăzute Pe marginea schimbului de experiență de la C. F. Vatra Dornei să se cheltuiască pe linie de protecția muncii au fost depășite la toate pozițiile. In vederea înlăturării pericolului de accidentare a muncitorilor care lucrează la faza de fasonare a arborilor, în actele de punere în valoare și în devizele de parchete au fost incluse operațiuni ca : ancorarea arborilor dezrădăcinați, dezarmnarea arborilor agățați, scoaterea pescarilor și arborilor putregăioși etc. Asemenea măsuri au fost luate și la fasonarea doborâturilor de vânt și produse accidentale, fază la care s-au prevăzut operațiuni ca : ancorarea și încătușarea atît a răgăliilor, cit și a buștenilor aflați pe coaste cu pante mari care prezentau pericol de rostogolire. Prin aplicarea măsurilor tehnico - sanitare și de protecție s-au îmbunătățit condițiile de muncă în sectoarele de producție. Astfel, în secțiile de prelucrare, cît și în subsolul halelor de gatere de la cele două unități de industrializare ,s-a introdus iluminatul artificial, prin sistemul lămpilor fluorescente, fiind mărită, totodată, și capacitatea de încălzire. Muncitorilor forestieri li s-a repartizat echipament de protecție și uzură cum sunt: burtiere de cauciuc, capișoane lînă, căști de protecție, diferite cizme de cauciuc, scurte impermeabile cu slavură, veste vătuite, pantaloni doc, pieptar, salopete de doc și altele. Toate aceste măsuri au făcut să scadă considerabil numărul accidentelor și îmbolnăvirilor. După cum se știe, activitatea pe linie de protecția muncii este strîns legată de sistemul de organizare a muncii. Un rol deosebit de important în respectarea normelor de tehnica secu- S. DORU (Continuare în pag. a 3-a). 20 bani Miercuri 10 octombrie 1962 Vizita solilor poporului român în Indonezia DJAKARTA 9 (Agerpres). — De la trimișii speciali, T— în . ai wutumaiici vizatei auxum’ nezia, tovarășul Gheorghe Gheorghiu . Dej împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și Cornelii Mănescu au vizitat matti, insula Băii, cunoscută în întreaga lume pentru frumusețile ei naturale, vegetația luxuriantă și măiestria artistică a meșteșugarilor, cîntăreților și dansatorilor populari. De-a lungul celor peste 100 de kilometri parcurși pe insulei, mii și mii de teritoriul oameni și-au exprimat sentimentele de prietenie față de poporul român, cu aceeași însuflețire ca pretutindeni în cursul vizitei prin Indonezia a înalților oaspeți romini. Prinse pe înalte tulpini de bambus, se înșiruiau prin locurile vizitate împletituri artistice cele mai multe de forma soarelui, urare simbolică tradițională, semnificînd dorința ca oaspetele să se bucure de sănătate și prosperitate. In drum, oaspeții s-au oprit pentru puțin timp pe culmea muntelui Batur. Aici, la 1.800 de metri altitudine, este un climat asemănător primăverii de la noi. Cu vezi cu ochii pînă la țărmul lacului Batur, coastele muntelui au fost arse de lava unei erupții vulcanice care s-a produs în anul 1928. Aici, în zona muntoasă a Indoneziei am întîlnit pentru prima oară parcele cultivate cu porumb, dar dominante sunt tot terenurile cultivate cu orez. Țăranii cu pălării de paie sau cu frunze de palmier pe cap, cu picioarele pînă la genunchi în apă, folosind milenarele pluguri de lemn, pregăteau terenurile pentru cultivarea orezului. In timpul opririi pe culmea Batur, președintele Sukarno a explicat că în Indonezia există condiții foarte favorabile pentru cultivarea bumbacului și de aceea, una din insulele arhipelagului va fi afectată acestei culturi. înainte de cotropirea colonială — a spus dr. Sukarno — existau mari terenuri cultivate cu bumbac și o dezvoltată industrie textilă meșteșugărească. Dar colonialiștii erau interesați să vîndă propriile lor produse textile. Industria indoneziana a decăzut și cultivarea bumbacului a dispărut, luîndu-i locul plantele în a căror cultivare erau interesați colonialiștii. In prezent, Indonezia importă 90 la sută din bumbacul și fibrele care se prelucrează în întreprinderile naționale și în afară de aceasta, importă și textile. A fost vizitat apoi satul Kintamani, situat în munții cu același nume. Locuitorii satului Kintamani se aflau cu toții pe șosea pentru a-i saluta pe înalții oaspeți. O orchestră populară a prezentat un scurt program artistic. Conducătorii statului român au plecat apoi la Dem Pasar, orașul de reședință al insulei Bali, renumit centru al turismului internațional. A fost vizitată o expoziție locală de artizanat și pictură. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu - Dej a elogiat realismul și valoarea artistică a multor lucrări. Oaspeții au putut urmări felul în care lucrează în atelierul alăturat expoziției, meșteșugari foarte îndemînatici și dotați cu un simț artistic remarcabil. La Sanut, după ce au vizitat o școală nou construită, oaspeții români și gazdele lor indoneziene au rămas două ore într-un pavilion situat chiar pe plaja Oceanului Indian, asistând cum prind pescarii peștele adus de reflux. Seara, la Tampaksiring, un adevărat centru al cintecului, dansului și portului balinez, a fost prezentat în cinstea oaspeților romîni un spectacol popular, care a cuprins, printre altele dansul Kijak, astfel conceput incit se dansează numai la apusul soarelui. Străbătînd drumurile acestei insule, a cărei frumusețe o face să merite pe deplin denumirea de „Insula Paradisului“, vezi, ca și in alte părți ale Indoneziei, sate vechi de secole, țărani trudind pe ogoare cu unelte din moși, strămoși, și alături școli noi, luminoase construite în ultimii ani. Așa înțelegi mai bine dorința arzătoare a acestor oameni harnici de a lichida greaua moștenire a colonialismului, pentru ca țara lor frumoasă și băgată să pășească mereu înainte. In după - amiaza zilei de marți, la palatul Tampaksiring, reședința oaspeților romîni și a președintelui Sukarno pe insula Bali, au continuat convorbirile oficiale începute la Djakarta. Consfătuire cu redactorii responsabili ai redacțiilor centrelor de radioficare In zilele de 8 și 9 octombrie a.c., la Suceava a avut loc consfătuirea regională cu redactorii responsabili ai redacțiilor centrelor de radioficare. La ședință au participat tovarășii: Constantin Moroșanu, șeful secției de propagandă și agitație a Comitetului regional de partid, Constantin Rățoi, vicepreședinte al comitetului executiv al Sfatului popular regional, Platon Fardau, președintele Comitetului regional de cultură și artă, Tov. Bruno Segal, inspector regional cu radioficarea, a prezentat referatul „Din activitatea comitetelor de redacție ale centrelor de radioficare și sarcinile de viitor ale acestora“. Au fost prezentate, de asemenea, informări privind activitatea centrelor de radioficare din Darabani, Botoșani și Fălticeni. S-au purtat apoi discuții. Din partea Comitetului de Radiodifuziune și Televiziune din R.P.R., a luat cuvîntul tov. Nicolae Dobrițoiu, care s-a referit la unele probleme actuale ce trebuie să stea în atenția redactorilor responsabili ai centrelor de radioficare. In cea de a doua zi a consfătuirii, tovarășii C. Borș și D. Simiciuc, redactori ai ziarului „Zori noi“, au vorbit participanților despre documentarea și redactarea materialului publicistic, după care au urmat audierea unor emisiuni locale, imprimate pe bandă de magnetofon, și discuții pe marginea acestora. In încheierea consfătuirii, luat cuvintul tovarășul Constanatin Rățoi, vicepreședinte al comitetului executiv al Sfatului popular regional Suceava. Clădirea noii policlinici din orașul Dorohoi, Foto : D. VINTILA Săptămîna filatelică Cu prilejul sărbătoririi „Săptămânii mărcii poștale românești“ ce va avea loc intre 15—=30 noiembrie, în orașul și regiunea Suceava, filiala „Asociației filateliștilor“ va organiza în toate raioanele numeroase confer "țe dedicate acestei sărbători precum și expoziții cu mărci poștale romînești, în incinta școlilor și a oficiilor P.T.T.R. din mediul urban. Modificarea orarului TAROM Incepînd cu data de 15 octombrie intră în vigoare noul orar de iarnă al curselor aerine Tarom, la întocmirea căruia s-a ținut seama de propunerile oamenilor muncii, venite din toate raioanele regiunii. Magazin specializat In orașul Suceava s-a deschis, un magazin specializat al AGVPS Suceava. Unitatea este bine aprovizionată cu cartușe de vînătoare de diferite calibre, pulbere, capse etc. Pescarii sportivi vor putea găsi în magazinul specializat cârlige pentru pescuit, de diferite mărimi, atît din producția indigenă cît și din import, lansete, mutinete „Avat“, nailon de diferite grosimi, pelerine de plo»ai>e, cizme de cauciuc lungi etc. Băi de lumină Pe lingă secțiile de hidroterapie și nămoloterapie, date în folosință în cursul acestui an, la dispoziția oamenilor muncii veniți la tratament In Stațiunea balneară Vatra Dornei a mai intrat în funcțiune o secție de băi de lumină unde sunt tratați bolnavii de reumatism. Expoziție agroalimentară Recent s-a deschis la Botoșani o expoziție agroalimentară cu mostre din producțiile realizate în acest an de unitățile agricole socialiste din raionul Botoșani. Se oglindesc aici frumoasele realizări ale colectiviștilor din Roma, Dumbrăveni, Bucecea, Bobulești și ale altora obținute în toate sectoarele de activitate. In prima zi, expoziția a fost vizitată de peste 1500 de oameni ai muncii din agricultură. „După faptă se cunoaște omul" E zi de sărbătoare și moșul Constantin Pasăre, Ion Ilica, Andrei Aionesei și alți cîțiva colectiviști din Vorniceni — Săveni stau la taifas în fața căminului cultural. Au venit mai înante de ora anunțată pentru începerea programului și acum mai discută despre una și despre alta. Le spun glume și oamenii sunt veseli. Nu știu cum aduce cineva vorba și despre Dumitru Rădăcină, gestionarul de la magazinul universal al cooperativei. — Bun băiat, îl apreciază moș Constantin Pasăre. Muncitor, priceput și cuviincios. — D-apoi nu degeaba se menține în această muncă încă din 1957 — adăugă altcineva. "Alții, n-au auzit, se mai încurcă cu banii, sau se ceartă cu oamenii, dar Rădăcină nu-i din aceia. E om cumsecade. — Ei, să vă spun și eu ceva, bre — intră iar in vorbă moș Pasăre. „După faptă se cunoaște omul“. Intru eu intr-o zi în magazin. Cumpăr mai multe lucruri și mai întreb dacă este. .. nu că nu-mi mai aduc aminte ce. Așa cum vă spun din magazin lipsea tocmai ce căutam eu. Dau să plec. „Stai, stai moșule — mă îndeamnă Rădăcină gestionarul. Stai — zice el — să-mi notez, ÎNȚELEPCIUNEA PROVERBULUI aici, în caiet, ce-ai vrut dumneata să cumperi că apoi să nu uit cînd am să fac notă de comandă. Și poate mai propus să mai aducem și altceva“. . . Colectiviștii aflați atunci acolo, la căminul cultural, un timp au mai vorbit elogios la adresa gestionarului Dumitru Rădăcină, după care au trecut la altă problemă „de pe ordinea de zi“. Fapt e că laudele ce i se aduc gestionarului de către membrii cooperatori din comună sunt meritate. Mărturie despre hărnicia lui și despre felul cum sunt deserviți colectiviștii la magazinul universal din localitate stau și cele peste 300000 de lei cu care s-a depășit planul de desfacere al unității pe trimestrul III. Dar Dumitru Rădăcină mai știe că buna deservire a consumatorilor, aprovizionarea cu mărfurile cerute de membrii cooperatori sunt legate și de întărirea cooperativei. Iată de ce el s-a străduit și a reușit ca numai în luna septembrie să înscrie 14 membri noi în cooperativă și să încaseze 480 lei fond social. Comportarea cuviincioasă față de consumatori, grija ce o manifestă pentru buna aprovizionare a unității, deservirea exemplară, toate acestea sunt atribute ale muncii gestionarului Dumitru Rădăcină, care se numără printre cei mai harnici și pricepuți gestionari din raion. Coresp. D. COCERU i INSTANTANEE De la timbre, ia atlas Duminică. Zi de odihnă și in cartierul meu. — Cine-mi dă pentru un „Senegal“ zimțat un „Cosmic“? Din grupul de copii, din strada Mihai Viteazu Aleea C„ nici unul nu găsi că schimbul ar fi. . . bun. — Ei isi dau un vietnamez cu „Gagarin“ pe un „Popovici“ iară zimți, propune un pici blond și cu nă sucul in vînt, manevrind pe sub privirile admiratoare ale celorlalți un timbru frumos colorat. . . .Sínt filatefiștii din cartierul meu. In timpul liber si auzi: „Mi-am completat una cutare“, „De-aș găsi seAfrică centrală“, „Am făcut o ieri rost de trei chineze bronzate. Strașnice timbre !“ Discuțiile se aprind. La apariția unui timbru încă necunoscut, toți tac. Apoi discuția continuă in șoapte și monosilabic. — Un atlas. Cine are un atlas ? Nu are nimeni. Dar cel care stă cel mai aproape dă o „fugă“ pînă acasă și apoi toți stau grămadă urmărind cu ochii colorate ale atlasului. paginile Caută țara a cărei timbru se află In mina. . . norocosului. Discuțiile pornesc de la timbre la economia țării respective, la orașe și apoi mai departe, spre țările vecine. După ce schimbul de rigoare a luat sfârșit, Întregul grup al filateliștilor se Îndreaptă spre case. Dar discuțiile despre geografie, istorie, nu contenesc decit atunci cînd o mamă. . . nefilatelistă iși cheamă copilul la masă. Discuția se întrerupe pentru a începe iarăși mai tîrziu, in același colț al străzii. C. POP Ritm intens lucrărilor agricole! AU TERMINAT INSĂMÎNȚATUL Aseară, prin telefon, ne-a sosit vestea că în cîteva gospodării agricole de stat din regiune, în care s-a organizat mai bine munca în actuala campanie, și au fost folosite din plin mijloacele mecanizate, s-a terminat însămînțatul griului. Acestea sînt: G. A. S. „Progresul“ - Dorohoi, G.A.S. Leorda-Botoșani și G.A.S. Drigeni - Săveni. In ultima gospodărie amintită s-a terminat însămințarea tuturor culturilor păioase de toamnă. RECOLTEAZĂ CULTURILE Strîrsul culturilor de toamnă și insămînțatul griului la G.A.C. „Zorile“ din comuna Durnești, raionul Botoșani, sînt în toi. Pînă la data de 9 septembrie, toată floarea-soarelui a fost recoltată, scuturată și predată in baza de recepție. Din cele 680 ha. cu porumb a fost strînsă în popuri recolta de pe 640 ha., iar din cele 90 ha. cu sfeclă de zahăr 85 au fost săpate, transportîndu-se în bază peste 100 de vagoane. Brigăzile a I-a și a VII-a care s-au evidențiat la strînsul culturilor prășitoare sunt fruntașe și la însămînțatul griului, din care au semănat suprafața de 360 ha. Coresp. VERA MATEI ELIBEREAZĂ TERENUL Eliberarea terenurilor de culturi In vederea executării alătuirilor și Insămințărilor constituie acum. sarcina, principală pentru membrii gospodăriei colective din Plopenii Mari, comuna Ungureni- Săveni. Organizînd bine mu ica, într-un timp scurt ei au recoltat toate cele 140 ha. cu floareasoarelui, precum și cele 332 ha. cu porumb. Eliberarea și pregătirea terenului la vreme a permis colectiviștilor ca pină la data de 9 septembrie să insămînțeze 240 ha, cu grîu, din cele 491 ha. planificate, precum și întreaga suprafață planificată a se semăna cu orz și secară masă verde. Coresp. C. CIORNEI INSĂMINȚEAZA DE ZOR LA G.A.C. „9 Mai“ din satul Tătărășeni, comuna Havîrna — Dorohoi, s-a terminat de recoltat porumbul de pe cele 664 ha. și floarea-soarelui de pe 275 ha. In timp ce unele echipe au transportat de pe cîmp porumbul da pe 259 ha., altele au recoltat și bătut floarea-soarelui, începîndu-se și transportul ei la baza de recepție. Pe mai bine de jumătate din suprafața cultivată este recoltată și sfecla de zahăr. Avînd sămînța și terenul pregătite, colectiviștii de aici dau 20% și cu însămînțările. Pînă la data de 9 septembrie s-au însămințat 325 ha. cu grîu, din care 200 ha, cu grîu din soiul Bezostaia. Atît la recoltări cit și la însămînțări s-au evidențiat brigadierii Gh. Bădărău, Iancu Coțovani, C. Brumă, Gh. Amihăesei și șefii de echipă Gh. Găină, O. FeCioru, Ilie Buga, Alecu Grigoroșcuță și alții, Coresp, GB. FECIORU