Zori Noi, octombrie 1962 (Anul 15, nr. 4609-4633)

1962-10-10 / nr. 4615

Proletari din toate tările .unim­ul ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SUCEAVA ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL j Deschiderea „Lunii prieteniei romîno-sovietice SUCEAVA Mării după amiază a avut­ loc, din sala cinematografului „23 Au­gust“ din Suceava, adunarea consacrată deschiderii „Lunii prieteniei româno - sovietice“. Au luat parte membri ai biroului comitetului regio­nal P.M.­R., conducători ai in­stituțiilor, întreprinderilor și or­ganizațiilor obștești, muncitori, oameni de știință, artă și cultu­ră din orașul Suceava. A mai participat, de aseme­nea, tovarășul N.D. Maslinkov, prim-secretar al Ambasadei U.R.S.S. din București. Despre însemnătatea relațiilor de prietenie romîno-sovietice a conferențiat tovarășul Constan­tin Răfoi, președintele Consiliu­lui regional AR.S.U.S. A luat­ apoi cuvintul tovarășul N. D. Meslnikov, prim-secretar al­­ Am­basadei U.R.S.S. din București. Cuvîntările au fost subliniate cu vii aplauze de­­­ participanți, care au manifestat pentru prie­tenia de nezdruncinat dintre po­porul român și popoarele sovie­tice. In continuare, a rulat un film sovietic. DOROHOI Peste 400 oameni ai muncii s-au adunat în sala de festivi­tăți a școlii medii nr. 1, pentru a participa la adunarea festivă închinată deschiderii „Lunii prie­teniei romîno-sovietice”1. Despre semnificația acestei festivități a vorbit tovarășul Gheorghe Se­verin­cu, președintele Consiliului raional A.R.L.U.S. din Dorohoi, care s-a referit pe larg la suc­cesele oamenilor sovietici în construirea desfășurată a comu­nismului. In încheiere, formații artisti­ce orășenești și ansamblul de cântece și dansuri „Albăstrița” au prezentat un bogat program artistic. Coresp. M. SIMION GURA HUMORULUI La casa raională de cultură „Ciprian Porumbescu“ din Gura Humorului a luat cuvintul: In fa­ța unui numeros public, tova­rășul Dumitru Mirăuță, secretar­ul comitetului orășenesc de partid, care a vorbit despre in­destructibila și veșnica prietenie ce leagă poporul nostru de po­poarele Uniunii Sovietice. In încheierea adunării a fost prezentat un frumos program ar­tistic. Coresp. CORNELIU BELEI VEȘTI DIN ÎNTREPRINDERI peste angajamentul anual Răspunzând che­mării partidului, co­lectivul de muncă de la fabrica de cără­mizi din Dorohoi și-a luat angajamente mobilizatoare în în­trecerea socialistă, pentru a căror înfăp­tuire au depus zi de zi eforturi susținute. Acum muncitorii do­­rohoieni raportează realizări care le fac cinste. La 9 septem­brie ei au îndeplinit sarcinile de plan ce le-au avut în cam­pania de producție pe anul 1962, iar la 17 septembrie și-au realizat și angaja­mentul anual, dînd peste producția pla­nificată 500.000 bu­căți cărămizi presa­te. La inițiativa or­ganizației de partid, muncitorii de aici s-au angajat ca pînă la sfîrșitul campaniei să dea șantierelor de construcții din regiunea noastră, pes­te plan, 2.000.000 cărămizi de bună ca­litate. La obținerea aces­tor succese au con­tribuit muncitorii fruntași Petru Fer­­bei, Ioan Hora, Con­stantin Casian, Leon Petroschi, Dumitru D. Hij, Gh. I. Dohotaru și Alexandru Iacob. Coresp. A, CRIHAft Indici tehnico-economici sporiți Depunind o mun­că Însuflețită pen­tru realizarea obiec­tivelor stabilite in Întrecerea socialistă, minerii de la Arșița — raionul Vatra Dor­nei au încheiat cel de-al IlI-lea tri­si­mestru al anului cu­rent cu frumoase re­zultate în producție. In perioada mențio­nată, planul de ex­tracție la oxizi a fost realizat în proporție de 108,07 la sută, în oxizi superiori — 111,25 la sută, la car­bonat prăjit — 100,02 la sută. Procentul de steril a fost redus de la 2 la sută ad­mis la 1,5 la sută. O contribuție pre­țioasă la obținerea acestor succese au adus-o muncitorii Petriuc Nechifor, Au­relia Știrbu, Mitral Vatamanu, Mirela Petreșeniuc, Dumitra Șutea și alții. .Coresp I. HQȘMAJâ Anul XVII nr. 4615 4 pagini H. Galecacs, de la uzinele tex­tile ,Moldova, Botoșani, alături de piesa confecționată de el. Protecția muncii - factor esențial în realizarea sarcinilor de plan In țara noastră, protecția mun­cii este o problemă de stat, care stă în centrul preocupărilor orga­nelor sindicale și conducerilor ad­ministrative ale întreprinderilor. Statul învestește mari sume de bani pentru ușurarea eforturilor fizi­ce ale muncitorilor, pentru lu­crări de tehnica securității care au drept scop să asigure desfă­șurarea proceselor tehnologice fără pericol de accidentare sa­u Îmbolnăviri profesionale. Importanța ce se acordă pro­blemelor de protecție a muncii și tehnica securității o demons­trează și schimbul de experien­ță organizat pe această temă, din Inițiativa Ministerului Economiei Forestiere, la I.F. Vatra Dornei. Materialele prezentate cu acest prilej cât și discuțiile purtate au relevat faptul că in ultimii ani protecția muncii a cunoscut o îmbunătățire substanțială. Dacă în urmă cu cîțiva ani nu se cheltuiau în întregime sumele prevăzute pentru protecția mun­cii și tehnica securității, datorită mitului că nu se întocmeau pla­nuri de lucrări fizice și valorice pa teme și structură de lucrări, în ultima vreme sumele desti­nate în acest scop sunt cu mult depășite. Astfel, numai în anul 1961 și prima jumătate a anu­lui curent, pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă a lucrăto­­rlor forestieri din regiunea noas­tră a fost cheltuită suma de peste 3.000.000 lei. Plus de aceas­ta constatîndu-se că mai sînt necesare o seamă de lucrări de mică mecanizare, conducerea D.R.E.F.-ului a mai aprobat în­treprinderilor forestiere, suma de 330.000 lei. Felul cum au fost folosite fon­durile destinate pentru lucrări de protecția muncii și tehnica securității și eficacitatea acesto­ra în producție au fost arătate pe larg la I. F. Vatra Dornei. In materialul prezentat de către conducerea întreprinderii se sub­liniază măsurile luate pentru me­canizarea lucrărilor grele, cu mare volum de muncă, perfec­ționările aduse proceselor teh­nologice, lucrările executate în vederea ușurării efortului fi­zic al muncitorilor și înlăturarea pericolului de accidentare. Din analiza făcută în această privin­ță rezultă că sumele prevăzute Pe marginea schimbului de experiență de la C. F. Vatra Dornei să se cheltuiască pe linie de pro­tecția muncii au fost depășite la toate pozițiile. In vederea în­­­lăturării pericolului de acciden­tare a muncitorilor care lucrea­ză la faza de fasonare a arbo­rilor, în actele de punere în valoare și în devizele de parche­te au fost incluse operațiuni ca : ancorarea arborilor dezrădăcinați, dezarmnarea arborilor agățați, scoaterea pescarilor și arborilor putregăioși etc. Asemenea mă­suri au fost luate și la fasona­rea doborâturilor de vânt și­­ pro­duse accidentale, fază la care s-au prevăzut operațiuni ca : an­corarea și încătușarea atît a ră­­găliilor, cit și a buștenilor aflați pe coaste cu pante mari care prezentau pericol de rostogolire. Prin aplicarea măsurilor teh­nico - sanitare și de protecție s-au îmbunătățit condițiile de muncă în sectoarele de produc­ție. Astfel, în secțiile de prelu­crare, cît și în subsolul halelor de gatere de la cele două uni­tăți de industrializare ,s-a in­trodus iluminatul artificial, prin sistemul lămpilor fluorescente, fiind mărită, totodată, și capaci­tatea de încălzire. Muncitorilor forestieri li s-a repartizat echi­pament de protecție și uzură cum sunt: burtiere de cauciuc, capi­­șoane lînă, căști de protecție, diferite cizme de cauciuc, scurte impermeabile cu slavură, veste vătuite, pantaloni doc, pieptar, salopete de doc și­­ altele. Toate aceste măsuri au făcut să scadă considerabil numărul accidentelor și îmbolnăvirilor. După cum se știe, activitatea pe linie de protecția muncii este strîns legată de sistemul de or­ganizare a muncii. Un rol deo­sebit de important în respecta­rea normelor de tehnica secu- S. DORU (Continuare în pag. a 3-a). 20 bani Miercuri 10 octombrie 1962 Vizita solilor poporului român în Indonezia DJAKARTA 9 (Agerpres). — De la trimișii speciali, T— în . ai­ wutumaiici vizatei au­xum­’ nezia, tovarășul Gheorghe Gheor­­ghiu . Dej împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și Corne­lii­ Mănescu au vizitat matti, insula Băii, cunoscută în întrea­ga lume pentru frumusețile ei naturale, vegetația luxuriantă și măiestria artistică a meșteșugari­­lor, cîntăreților și dansatorilor populari. De-a lungul celor peste 100 de kilometri parcurși pe insulei, mii și mii de teritoriul oameni și-au exprimat sentimentele de prietenie față de poporul român, cu aceeași însuflețire ca pretu­tindeni în cursul vizitei prin Indonezia a înalților oaspeți ro­m­ini. Prinse pe înalte tulpini de bambus, se înșiruiau prin locu­rile vizitate împletituri artistice cele mai multe de forma soare­lui, urare simbolică tradițională, semnificînd dorința ca o­aspetele să se bucure de sănătate și pros­peritate. In drum, oaspeții s-au oprit pentru puțin timp pe culmea muntelui Batur. Aici, la 1.800 de metri altitudine, este un cli­mat­ asemănător primăverii de la noi. Cu­ vezi cu ochii pînă la țăr­mul lacului Batur, coastele mun­telui au fost arse de lava unei erupții vulcanice care s-a produs în anul 1928. Aici, în zona mun­toasă a Indoneziei am întîlnit pentru prima oară parcele culti­vate cu porumb, dar dominante sunt tot terenurile cultivate cu orez. Țăranii cu pălării de paie sau cu frunze de palmier pe cap, cu picioarele pînă la genunchi în apă, folosind milenarele pluguri de lemn, pregăteau terenurile pentru cultivarea orezului. In timpul opririi pe culmea Batur, președintele Sukarno a ex­plicat că în Indonezia există condiții foarte favorabile pentru cultivarea bumbacului și de a­­ceea, una din insulele arhipela­gului va fi afectată acestei cul­turi. înainte de cotropirea colo­nială — a spus dr. Sukarno —­ existau mari terenuri cultivate cu bumbac și o dezvoltată in­dustrie textilă meșteșugărească. Dar colonialiștii erau interesați să vîndă propriile lor produse textile. Industria indoneziana a decăzut și cultivarea bumbacului a dispărut, luîndu-i locul plante­le în a căror cultivare erau in­teresați colonialiștii. In prezent, Indonezia importă 90 la sută din bumbacul și fibrele care se pre­lucrează în întreprinderile națio­nale și în afară de aceasta, im­portă și textile. A fost vizitat apoi satul Kintamani, situat în munții cu același nume. Locuitorii satului Kintamani se aflau cu toții pe șosea pentru a-i saluta pe înalții oaspeți. O or­chestră populară a prezentat un scurt program artistic. Conducătorii statului român au plecat apoi la Dem Pasar, orașul de reședință al insulei Bali, re­numit centru al turismului inter­național. A fost vizitată o expo­ziție locală de artizanat și pic­tură. Tovarășul Gheorghe Gheor­ghiu - Dej a elogiat realismul și valoarea artistică a multor lu­­­crări. Oaspeții au putut urmări felul în care lucrează în atelierul alăturat expoziției, meșteșugari foarte îndemînatici și dotați cu un simț artistic remarcabil. La Sanut, după ce au vizitat o școală nou construită, oaspeții români și gazdele lor indoneziene au rămas două ore într-un pavi­lion situat­­ chiar pe plaja Ocea­nului Indian, asistând cum prind pescarii peștele adus de reflux. Seara, la Tampaksiring, un a­­devărat centru al cintecului, dan­sului și portului balinez, a fost prezentat în cinstea oaspeților ro­mîni un spectacol popular, care a cuprins, printre altele dansul Ki­jak, astfel conceput incit se dansează numai la apusul soare­lui. Străbătînd drumurile acestei insule, a cărei frumusețe o face să merite pe deplin denumirea de „Insula Paradisului“, vezi, ca și in alte părți ale Indoneziei, sate vechi de secole, țărani tru­dind pe ogoare cu unelte din moși, strămoși, și alături școli noi, luminoase construite în ul­timii ani. Așa înțelegi mai bine dorința arzătoare a acestor oa­meni harnici de a lichida greaua moștenire a colonialismului, pen­tru ca țara lor frumoasă și bă­gată să pășească mereu înainte. In după - amiaza zilei de marți, la palatul Tampaksiring, reședin­ța oaspeților romîni și a preșe­dintelui Sukarno pe insula Bali, au continuat convorbirile oficiale începute la Djakarta. Consfătuire cu redactorii responsabili ai redacțiilor centrelor de radioficare In zilele de 8 și 9 octombrie a.c., la Suceava a avut loc con­sfătuirea regională cu redactorii responsabili ai redacțiilor centre­lor de radioficare. La ședință au participat tovarășii: Constantin Moroșanu, șeful secției de pro­pagandă și agitație a Comitetului regional de partid, Constantin Rățoi, vicepreședinte al comite­tului executiv al Sfatului popu­lar regional, Platon Fardau, pre­ședintele Comitetului regional de cultură și artă, Tov. Bruno Segal, inspector regional cu radioficarea, a pre­zentat referatul „Din activitatea comitetelor de redacție ale centre­lor de radioficare și sarcinile de viitor ale acestora“. Au fost pre­zentate, de asemenea, informări privind activitatea centrelor de radioficare din Darabani, Boto­șani și Fălticeni. S-au purtat a­poi discuții. Din partea Comite­tului de Radiodifuziune și Tele­viziune din R.P.R., a luat cuvîn­­tul tov. Nicolae Dobrițoiu, care s-a referit la unele probleme ac­tuale ce trebuie să stea în aten­ția redactorilor responsabili ai centrelor de radioficare. In cea de a doua zi a consfă­tuirii, tovarășii C. Borș și D. Si­­miciuc, redactori ai ziarului „Zori noi“, au vorbit participanților despre documentarea și redacta­rea materialului publicistic, du­pă care au urmat audierea unor emisiuni locale, imprimate pe bandă de magnetofon, și discuții pe marginea acestora. In încheierea consfătuirii, luat cuvintul tovarășul Constan­a­tin Rățoi, vicepreședinte al co­mitetului executiv al Sfatului popular regional Suceava. Clădirea noii policlinici din orașul Dorohoi, Foto : D. VINTILA Săptămîna filatelică Cu prilejul sărbătoririi „Săp­tămânii mărcii poștale românești“ ce va avea loc intre 15—=30 no­iembrie, în orașul și regiunea Su­ceava, filiala „Asociației filateliș­­tilor“ va organiza în toate raioa­nele numeroase confer "țe dedica­te acestei sărbători precum și expoziții cu mărci poștale romî­­nești, în incinta școlilor și a ofi­ciilor P.T.T.R. din mediul urban. Modificarea orarului TAROM Incepînd cu data de 15 octom­brie intră în vigoare noul orar de iarnă al curselor aerine Tarom, la întocmirea căruia s-a ținut seama de propunerile oamenilor muncii, venite din toate raioanele regiunii. Magazin specializat In orașul Suceava s-a deschis, un magazin specializat al AGVPS Suceava. Unitatea este bine apro­vizionată cu cartușe de vînătoare de diferite calibre, pulbere, cap­se etc. Pescarii sportivi vor pu­tea găsi în magazinul specializat cârlige pentru pescuit, de diferite mărimi, atît din producția indi­genă cît și­­ din import, lansete, mutinete „Avat“, nailon de dife­rite grosimi, pelerine de plo»ai>e, cizme de cauciuc lungi etc. Băi de lumină Pe lingă secțiile de hidrote­­rapie și nămoloterapie, date în fo­losință în cursul acestui an, la dispoziția oamenilor muncii ve­niți la tratament In Stațiunea bal­neară Vatra Dornei a mai intrat în funcțiune o secție de băi de lumină unde sunt tratați bolnavii de reumatism. Expoziție agroalimentară Recent s-a deschis la Botoșani o expoziție agroalimentară cu mostre din producțiile realizate în acest an de unitățile agricole socialiste din raionul Botoșani. Se oglindesc aici frumoasele realizări ale colectiviștilor din Roma, Dumbrăveni, Bucecea, Bo­­bulești și ale altora obținute în toate sectoarele de activitate. In prima zi, expoziția a fost vi­zitată de peste 1500 de oameni ai muncii din agricultură. „După faptă se cunoaște omul" E zi de sărbătoare și moșul Constantin Pasăre, Ion Ilica, An­drei Aionesei și alți cîțiva co­lectiviști din Vorniceni — Să­­veni stau la taifas în fața că­minului cultural. Au venit mai îna­nte de ora anunțată pentru începerea programului și acum mai discută despre una și des­pre alta. Le spun glume și oamenii sunt veseli. Nu știu cum aduce cineva vorba și despre Dumitru Rădă­cină, gestionarul de la magazi­nul universal al cooperativei. — Bun băiat, îl apreciază moș Constantin Pasăre. Muncitor, priceput și cuviincios. — D-apoi nu degeaba se men­ține în această muncă încă din 1957 — adăugă altcineva. "Alții, n-au­ auzit, se mai încurcă cu banii, sau se ceartă cu oame­nii, dar Rădăcină nu-i din aceia. E om cumsecade. — Ei, să vă spun și eu ceva, bre — intră iar in vorbă moș Pasăre. „După faptă se cunoaște omul“. Intru eu intr-o zi în ma­gazin. Cumpăr mai multe lucruri și mai întreb dacă este. .. nu că nu-mi mai aduc aminte ce. Așa cum vă spun din magazin lipsea tocmai ce căutam eu. Dau să plec. „Stai, stai moșule — mă în­deamnă Rădăcină gestionarul. Stai — zice el — să-mi notez, ÎNȚELEPCIUNEA PROVERBULUI aici, în caiet, ce-ai vrut dum­neata să cumperi că apoi să nu uit cînd am să fac notă de co­mandă. Și poate mai propus să mai aducem și altceva“. . . Colectiviștii aflați atunci aco­lo, la căminul cultural, un timp au mai vorbit elogios la adresa gestionarului Dumitru Rădăcină, după care au trecut la altă pro­blemă „de pe ordinea de zi“. Fapt e că laudele ce i se aduc gestionarului de către membrii cooperatori din comună sunt me­ritate. Mărturie despre hărnicia lui și despre felul cum sunt deserviți colectiviștii la magazi­nul universal din localitate stau și cele peste 300000 de lei cu care s-a depășit planul de des­facere al unității pe trimestrul III. Dar Dumitru Rădăcină mai știe că buna deservire a consu­matorilor, aprovizionarea cu mărfurile cerute de membrii coo­peratori sunt legate și de în­tărirea cooperativei. Iată de ce el s-a străduit și a reușit ca nu­mai în luna septembrie să în­scrie 14 membri noi în coope­rativă și să încaseze 480 lei fond social. Comportarea cuviincioasă fa­ță de consumatori, grija ce o manifestă pentru buna aprovi­zionare a unității, deservirea e­­xemplară, toate acestea sunt atri­bute ale muncii gestionarului Dumitru Rădăcină, care se nu­mără printre cei mai harnici și pricepuți gestionari din raion. Coresp. D. COCERU i INSTANTANEE De la timbre,­ ia atlas Duminică. Zi de odihnă și in cartierul meu. — Cine-mi dă pentru un „Senegal“ zimțat un „Cos­mic“? Din grupul de copii, din strada Mihai Viteazu Aleea C„ nici unul nu găsi că schimbul ar fi. . . bun. — Ei isi dau un vietna­mez cu „Gagarin“ pe­ un „Po­­povici“ iară zimți, propune un pici blond și cu nă sucul in vînt, manevrind pe sub privirile admiratoare ale ce­lorlalți un timbru frumos co­lorat. . . .Sínt filatefiștii din car­tierul meu. In timpul liber si auzi: „Mi-am completat una cutare“, „De-aș găsi se­Africă centrală“, „Am făcut o ieri rost de trei chineze bron­zate. Strașnice timbre !“ Dis­cuțiile se aprind. La apa­riția unui timbru încă ne­cunoscut, toți tac. Apoi dis­cuția continuă in șoapte și monosilabic. — Un atlas. Cine are un atlas ? Nu are nimeni. Dar cel care stă cel mai aproa­pe dă o „fugă“ pînă acasă și apoi toți stau grămadă urmărind cu ochii colorate ale atlasului. paginile Caută țara a cărei timbru se află In mina. . . norocosului. Dis­cuțiile pornesc de la timbre la economia țării respective, la orașe și apoi mai depar­te, spre țările vecine. După ce schimbul de rigoare a luat sfârșit, Întregul grup al fila­­teliștilor se Îndreaptă spre case. Dar discuțiile despre geografie, istorie, nu conte­nesc decit atunci cînd o ma­mă. . . nefilatelistă iși chea­mă copilul la masă. Discuția se întrerupe pentru a în­cepe iarăși mai tîrziu, in a­­celași colț al străzii. C. POP Ritm intens lucrărilor agricole! AU TERMINAT INSĂMÎNȚATUL Aseară, prin telefon, ne-a sosit vestea că în cîteva gospodării a­­gricole de stat din regiune,­­ în care s-a organizat mai bine munca în actuala campanie, și au fost folosite din plin mijloa­cele mecanizate, s-a terminat­ în­­sămînțatul griului. Acestea sînt: G. A. S. „Progresul“ - Dorohoi, G.A.S. Leorda-Botoșani și G.A.S. Drigeni - Săveni. In ultima gos­­podărie amintită s-a terminat însămințarea tuturor culturilor păioase de toamnă. RECOLTEAZĂ CULTURILE Strîr­sul culturilor de toamnă și insămînțatul griului la G.A.C. „Zorile“ din comuna Durnești, raionul Botoșani, sînt în toi. Pînă la data de 9 septembrie, toată floarea-soarelui a fost recoltată, scuturată și predată in baza de recepție. Din cele 680 ha. cu po­­rumb a fost strînsă în popuri re­colta de pe 640 ha., iar din cele 90 ha. cu sfeclă de zahăr 85 au fost săpate, transportîndu-se în bază peste 100 de vagoane. Bri­găzile a I-a și a VII-a care s-a­u evidențiat la strînsul culturilor prășitoare sunt fruntașe și la în­­sămînțatul griului, din care au se­mănat suprafața de 360 ha. Coresp. VERA MATEI ELIBEREAZĂ TERENUL Eliberarea terenurilor de cul­turi In vederea executării alătu­i­rilor și Insămințărilor constituie acum. sarcina, principală pentru membrii gospodăriei colective din Plopenii Mari, comuna Ungureni- Săveni. Organizînd bine mu­ ica, într-un timp scurt ei au recoltat toate cele 140 ha. cu floarea­­soarelui, precum și cele 332 ha. cu porumb. Eliberarea și pregătirea tere­­­nului la vreme a permis colecti­viștilor ca pină la data de 9 sep­tembrie să insămînțeze 240 ha, cu grîu, din cele 491 ha. planifi­cate, precum și întreaga suprafață planificată a se semăna cu orz și secară masă verde. Coresp. C. CIORNEI INSĂMINȚEAZA DE ZOR LA G.A.C. „9 Mai“ din satul Tătărășeni, comuna Havîrna — Dorohoi, s-a terminat de recoltat porumbul de pe cele 664 ha. și floarea-soarelui de pe 275 ha. In timp ce unele echipe au trans­portat de pe cîmp porumbul da pe 259 ha., altele au recoltat și bătut floarea-soarelui, începîn­­du-se și transportul ei la baza de­ recepție. Pe mai bine de jumă­tate din suprafața cultivată este recoltată și sfecla de zahăr. Avînd sămînța și terenul pr­egă­tite, colectiviștii de aici dau 20% și cu însămînțările. Pînă la data de 9 septembrie s-au însămințat 325 ha. cu grîu, din care 200 ha, cu grîu din soiul Bezostaia. Atît la recoltări cit și la însămînțări s-au evidențiat brigadierii Gh. Bădărău, Iancu Coțovani, C. Bru­mă, Gh. Amihăesei și șefii de echipă Gh. Găină, O. FeCioru, Ilie Buga, Alecu Grigoroșcuță și alții, Coresp, GB. FECIORU

Next