Zori Noi, februarie 1963 (Anul 16, nr. 4712-4735)

1963-02-14 / nr. 4723

. > Próféta# rfín ható íérife.vnftí-vét f ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M R. SUCEAVA -1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 1 Secție cu preparate proaspete De curînd, la I.R.I.C. Suceava a început să producă noua secție în­ființată aici pentru fabricarea pro­duselor proaspete. In noua secție, care-i bine utilizată, se produc din diferite organe și singe comestibil caltaboși „Muscel" și „Sălaj“, sin­­gerete „Siminic”, tobă roșie, albă, de casă și „Suceava“ etc. De altfel, cu prilejul recentei expoziții cu vînzare de preparate de carne pro­duse de I.R.I.C., organizată în sco­­pu­l studierii cererii de consum, la tinid din magazinele sucevene, mul­ți cetățeni au putut aprecia „pe con­cret“ calitatea noilor­ produse. Expuneri de conferințe . In sala clubului uzinei de reparații Bo­toșani a avut loc ieri după masă o adu­nare închinată lupte­lor muncitorilor cefe­riști și petroliști din februarie 1933. Despre acest important eveni­ment a vorbit munci­torilor, tehnicienilor și inginerilor uzinei tov. NICOLAE STOLERU, secretar al Comitetului regional Suceava P.M.R. Adunări asemă­nl­­ătoare au mai avut loc la G.A.C. Botoșani, G.A.S. Zăicești, TAPL și O.C.L. Alimentara. • în sala de festivi­tăți a atelierului de­­ zonă C.F.R. Burdujeni, în fața unui însemnat număr de muncitori, tov. BERNSTEIN AL­FRED, secretar al Co­mitetului orășenesc de partid Suceava, a vor­bit în după-amiaza zi­lei de ieri despre eroi­cele lupte din februarie 1933 ale ceferiștilor și petroliștilor, organizate și conduse de către P.C.R. Adunări asemănă­toare au mai avut loc la Topitoria de la Iț­­cani și I.P.S.D. • Ieri după masă, în sala de festivități a Combinatului forestier .A V-a aniversare a R.P.R.“ din Fălticeni s-au adunat peste 400 de muncitori, tehnicieni și ingineri. Cu mare a­­tenție ei au ascultat expunerea : -30 de ani de la luptele muncito­rilor ceferiști și petro­liști din 1933“, făcută de tov. CONSTANTIN JUREA, secretar al Co­mitetului raional Făl­ticeni al P.M.R. După adunare, brigada de a­­gitație a combinatului a prezentat un program artistic adt­ivat. Tot ieri după masă s-au ținut expuneri despre eroi­cele lupte ale ceferiști­lor și petroliștilor la Fi­latura de in și cînepă din Fălticeni și la Casa raională de cultură. In fața a 350 de tineri a­­dunați la Casa de cul­tură a vorbit tov. SA­­VEL BĂLĂNUȚĂ, se­cretar al Comitetului orășenesc Fălticeni P.M.R., iar în fața mun­a­­citorilor, inginerilor și tehnicienilor de la fila­tură — tovarășul NI­­CULAE LUPU, secre­tar al Comitetului ra­ional Fălticeni al P.M.R. Anul XVII nr. 4723­4 pagini 20 bani Joi 14 februarie 1903 Agențiile de presă transmit : O Conferința O.N.U. pentru aplicarea științei și tehnicii în interesul regiunilor insuficient dezvoltate. ® Conducători laotieni au sosit în vizită in U. R. S. S. O Semnarea protocolului de colaborare dintre R P. Romi­na și R. P. Polonă. ® Pentru dezvoltarea co­merțului internațional. ­n întîmpinarea aniversării eroicelor lupte din februarie 1933 Realizări deosebite Cea de a 30-a aniversare a eroicelor lupte ale ceferiștilor și petroliștilor este întîmpinată de către întregul personal al secției L> 5 C.F.R. Suceava Nord cu rea­lizări deosebite în muncă. Desfă­­șurînd larg întrecerea socialistă, colectivele de muncă ale celor 10 subunități ale sect­ei au reușit ca în luna ianuarie a.c. să-și înde­plinească planul în proporție de 100,35 la sută, să sporească pro­ductivitatea muncii cu 4,01 la sută și să reducă prețul de cost cu 2,59 la sută. In același timp, ele au executat lucrări de bună calitate. La ultima măsurătoare a liniei, ele au primit calificativul ,foarte bine“ și întrunind un punc­taj mediu pe km. de 21 puncte, s-au situat pe locul 2 în intrece­­cerea ce se desfășoară în cadrul Direcției regionale C.F.R. Iași. O altă realizare constă în aceea că în luna ianuarie lucrătorii sec­ției au colectat și expediat furna­lelor patriei 32 tone fier vechi, în fruntea acestor acțiuni s-au situat: Districtul L. Suceava Nord, condus de pichorul Simion­ Bu­cura și Districtul L. Dornești, con­dus de pichorul Mircea Leontes­ Clî, Coresp. N. MORUZT Economii de combustibil Cele 9 brigăzi de pe locomo­tivele remizei C.F.R. Dornești, raionul Rădăuți, au economisit în luna ianuarie a.c., combustibil în valoare de 18.800 lei. In mod deosebit s-au evidențiat brigada care lucrează pe locomotiva 140.233 formată din comuniștii Nicolae Balan, Mihai Fredorciuc și Petru Popovici, mecanici, și fo­­chiștii lor, aceea de pe locomoti­va 140.253 pe care o conduc me­canicii Ion Munteanu, Petru Ca­­zac și Simion Cazan și brigada de ceferiști care lucrează pe loco­motiva 375.848. Calitatea viitoarelor garnituri de mobilă care vor pleca de la IPROFIL Rădăuți depinde în mare măsură de calitatea fiecărei părți componente. Brigadierul D­u­­mitru Voloșciuc știe acest lucru și urmărește respectarea normelor Stas pe faze de producție. Iată-1, în clișeu, control­ind ca­litatea pieselor executate la ma­șină de către muncitorul Gh. Hu­­țanu. Foto : D. HUȘEANU Strungarul Constantin Circa — Nu găsesc cuvinte pentru a descrie frumusețile locurilor prin care am umblat anul trecut, când în timpul concediului de odihnă am făcut o vizită în Uniunea So­vietică. Am vizitat Kievul, Lenin­­ gradul, Moscova. De la Lenin­ grad păstrez o fotografie făcută pe Crucișătorul „Aurora”... Strungarul Constantin Cîrcu, de la Depoul C.F.R. Suceava Nord, n-ar mai termina de povestit, atî­­tea impresii plăcute păstrează din țara constructorilor comunismului! Vizita făcută este o răsplată a muncii conștiincioase ce o depune zi de zi. Ca strungar, el își aduce o contribuție importantă la execu­tarea reparațiilor la locomotive, la reducerea timpului de imobiliza­re a acestora în depou. Se ivesc cazuri urgente. Uneori, în cursul nopții este nevoie și de contribu­ția lui Cîrcu. El nu se supără da­că este chemat de acasă Este con­vins de importanța ce o are func­ționarea în bune codițiuni a unei locomotive, ieșirea ei la timp din depou. La strung sosesc, pentru execu­ție, fel de fel de piese. Unele, da­torită formei ce o au, nu pot fi centrate în universal. Și totuși, de piesele respective este nevoie. Pen­tru a le putea strunji, Constantin Cîrcu a conceput și executat mai multe dispozitive. Printre acestea se află dispozitivul pentru rectifi­carea filetului la canelele de pur­­sac a cazanului. Dispozitivul îl a­­jută să reducă cu mult operația de re­condiționare a canelelor. Tot­odată, lucrul este de bună calitate. El a mai executat, de curînd, un dispozitiv pentru strunjirea bucce­­selor de la capul de abur al corpului central. Operația se face acuma în jumătate din timpul care era necesar înainte. Se realizează, deci, o productivitate sporită. ' Iată cîteva fapte din activitatea ceferistului Constantin Cîrcu. Sînt fapte obișnuite, ale unui om o­­bișnuit, care muncește cu abnega­ție și se achită cu cinste de sarci­nile ce-i revin. N. GROZA Brigada din depozitul de buș­teni a Combinatului forestier „A V-a aniversare a R.P.R.“ din Făl­ticeni, condusă de Constantin Ni­­țan, este fruntașă în producție. In clișeu: membrii brigăzii­­ la locul de muncă. Foto: D. VINTILA Intensificarea activității pe șantiere Profitînd de creșterea ușoară temperaturii din ultimele zile, mun­­­citorii, inginerii și tehnicienii de pe șantierele aparținînd T.R.C. Suceava și-au intensificat activitatea. La Suceava se lucrează la construcția celor 10 blocuri începute în carti­erul Ana Ipătescu, iar după termi­narea pregătirilor necesare, s-au atacat lucrările de bază pe șantie­rul noului spital. Și la Botoșani, o dată cu încheierea organizării șan­tierului, s-a trecut la efectuarea lu­crărilor de bază la blocul cu 72 de apartamente. De asemenea, au fost atacate lucrările la noile localuri de școală, cu câte 8 săli de clasă, a că­ror construcție a început la Boto­șani și Dorohoi. «CN1CĂ EHCIORAl» intîlniri între candidați ai F.D.P. și alegători G'JSI'A HMM In cursul zilei de 12 februarie la Gura Humorului au avut loc Sntîlniri ale cetățenilor din cir­cumscripțiile electorale nr. 1, 2 și 3 cu candidații F.D.P. propuși de ei in vederea alegerilor de deputați de la 3 martie. Adunarea din circumscripția e­­lectorală nr. 1, unde candidează Vasile Simiganoschi, a fost prezi­dată de tov. Dumitru Mereuță, secretar al comitetului orășenesc de partid, care a luat cuvântul din partea biroului orășenesc al F.D.P. Tov. Mereuță a vorbit, printre altele, despre dezvoltarea pe care a cunoscut-o regiunea Suceava în anii regimului demo­crat - popular și despre perspec­tivele de dezvoltare pe care le au regiunea noastră, precum și o­­rașul Gura Humorului. La această adunare, cît și la celelalte două amintite, au luat cuvîntul, în total, 17 cetățeni. Ei au făcut diferite propuneri ca : amenajarea trotuarului pe strada 23 August, lărgirea unor străzi, executarea unor lucrări de cana­lizare la­­ noile blocuri de locuit date în folosință anii trecuți etc. Candidații s-au angajat să mo­bilizeze cetățenii la acțiunile de înfrumusețare și bună gospodărire a orașului. Coresp. I. STOIAN IPOTEȘTI In anii puterii populare și co­muna Ipotești - Suceava și-a schimbat mult înfățișarea. S-au construit aici un local pentru coo­perativă, un dispensar medical,­­satele au fost radioficate și, par­țial, electrificate ,­ mulți localnici și-au construit case noi. Munca in gospodăria colectivă, participa­rea cetățenilor la activitatea de Înfrumusețare a satelor, la acțiu­nile cultural - educative sunt o dovadă a preocupării lor penitu­ ridicarea nivelului de trai. Despre toate acestea eu vorbit cetă­­țenii din circumscripția electorală comunală nr. 31 Lisaura, împreu­nă cu candidatul F.D.P.­ — tov. Pavel Sîrghie, președintele G.A.G din comuna Ipotești. Ion Petruc, Visarion Curcan și alți cetățeni au făcut o serie de propuneri pentru mai buna gos­podărire a circumscripției lor. Ei au arătat că e necesar să fie construit un pod, să se amenajeze un drum spre sediul G.A.C., să se ia măsuri pentru înlăturarea unor deficiențe privind ilumina­tul public pe ulițele satului. SSMINICEA La întilnirea candidatului FDP Gh. Cernelean cu cetățenii din circumscripția electorală comu­nală nr. 3 Siminicea, raionul Bo­toșani, a luat cuvîntul tov. An­­drici Cozma Ion, din partea bi­roului comunal al F.D.P. El trecut în revistă realizările ob­a­ținute de către oamenii muncii din țara noastră, sub conducerea partidulu­i. Pricopie Tucaliuc, Aristița Fi­­lipescu, Vasile Dăleanu, Constan­tin Răileanu și alți cetățeni au arătat că în comună există po­sibilități pentru noi înfăptuiri. Ei s-au angajat să ajute la ridi­carea construcției, noului local de școală, la lărgirea unui drum în circumscripție și să dea dovadă de exemplu în muncă în gospo­dăria colectivă. Vasile Căleanu a arătat că e necesar să se ia măsuri din timp pentru pregătirea seminței și re­pararea Întregului utilaj agricol, astfel ca din primele zile ale pri­măverii, colectiviștii să poată exe­cuta cu spor lucrările agricole. I Candidatul a dat răspuns la pro­blemele ridicate de cetățeni și le-a promis sprijinul in realiza­rea lor. I Succese ale meșteșugarilor cooperatori în luna ianuarie, meșteșugarii cooperatori din Fălticeni au obți­nut unele succese de seamă. Valoarea pro­ducției globale s-a rea­­lizat în procent de 126,5 la sută, deservirea populației în proporție de 106,6 la sută, iar planul producției marfă a fost înfăptuit în pro­cent de 139,1 la sută. Dintre toate unită­țile cooperativei meș­teșugărești „Zorile“, se evidențiază în mod deo­sebit unitatea de con­fecții pentru bărbați, secțiile de reparații ra­dio, frizerie și coafură etc. A. OFFENBERG In pas cu noile sarcini Creșterea productivității muncii are o importanță hotărîtoare asupra îndeplinirii sarcinilor de producție în general, cît și asupra realizării tuturor celorlalți indicatori. Desigur, productivitatea muncii crește pe mai multe căi. Referindu-mă la propria noastră experiență, mă voi opri însă asupra a două dintre ele. Este vorba, mai întîi, despre ridicarea nivelu­lui tehnic al producției. Măsurile tehnico - organizatorice aplicate în anul 1962 în­ întreprindere au făcut ca planul anual al producției glo­bale să fie realizat în proporții­ de 106.7 la sută, producția de marfă —■ 114.0 la suă, să se obțină economii la prețul de cost în valoare de 691.000 lei, iar productivitatea mun­cii să crească, față de plan, cu 3.1 la sută. Aceasta ne-a mobilizat la întocmirea judicioasă a planului M.T.O. pe anul în curs, la cuprin­derea în el a unor noi măsuri con­crete și eficiente. Una dintre măsuri, legată de creșterea sarcinilor de plan, este mărirea capacității de producție: în cursul trimestrului II a.c., atelierul de mașini-unelte va fi dotat cu încă două strunguri, iar atelierul de construcții metalice cu două aparate de sudură electrică, mașini de găurit verticale etc. Alte măsuri m­nite să contribuie la ridi­carea nivelului tehnic al producției vor fi aplicate cu mijloace proprii. In perioada imediat următoare, la atelierul de construcții metalice se va instala un dispozitiv cu randa­ment sporit de îndoire la rece a țevilor pînă la diametrul de 140 mm. Din fondurile de mică meca­nizare, la depozitul de laminate se va executa un pod rulant care va ușura mult eforturile fizice ale mun­citorilor la descărcarea laminatelor și încărcarea produselor în vagoane C.F.R. Dintre măsurile organizato­rice, menționez redistribuirea spa­țiului de lucru, astfel incit acesta să fie repartizat cît mai apropiat de nevoile procesului de producție. In al doilea rînd, mă voi referi la o altă măsură deosebit de ne­ți­sară și anume, ridicarea nivelului de c­noștințe profesionale ale mun­citorilor, potrivit noilor cerințe ale producției. In anul 1962 s-au ținut în acest scop un număr de 15 lecții tehnice, în special, cu muncitorii de la atelierul de construcții metalice. Ca urmare, muncitorii citesc cu mai multă ușurință desenele tehnice, a­plică cu succes tehnologia de exe­cuție. Muncitori ca C. Dincă, Petru Buzatu, I. Mandaie, Gh. Miron, C. Adomniței și alții, însușindu-și cu perseverență lecțiile predate, au de­ven­t fruntași în lupta pentru în­deplinirea planului și îmbunătățirea can­­ații produselor. Continuînd a­­ceastă importantă acțiune, pentru 1063 ne-am prevăzut un nou ciclu, cuprinzînd 20 de lecții tehnice. O dată cu primele zile ale noului an de muncă, o parte dintre măsurile prevăzute în planul tehnico-orga­­niza­toric au și fost aplicate în prac­tică. Eficiența lor se reflectă pe deplin în realizarea pe luna ianua­rie­ a.c. a planului de producție glo­bală în procent de 117,4 la sută, iar a producți­i de marfă — 101,6 la sută, precum și în succesele ce le obținem pe linia creșterii producti­vității muncii. Suntem­ convinși că și în viitor, rezultatele vor fi mul­țumitoare. ILARION CIANU directorul I.R.U.M. .Vatra Domei. Este cunoscut că orice întreprin­dere își realizează sarcinile de plan cu ajutorul mijloacelor materiale și tehnice puse la îndemînă, cu ajutorul forței de muncă stabilită corespun­zător acestor sarcini, tn articolele altor tovarăși care au răspuns an­chetei întreprinse de ziarul „Zori noi“ s-au spus multe lucruri intere­sante, în special, despre folosirea deplină a mijloacelor materiale și despre importanța introducerii și extinderii tehnicii noi. In cele ce urm­ază, mă voi referi însă la o altă problemă de care depinde creș­terea productivității și anume, folo­sirea rațională a forței de muncă. Pînă nu de mult, la unele ope­rații din cadrul procesului de pro­ducție al întreprinderii noastre se utiliza un volum mare de muncă manuală. Firesc, la operațiile res­pective randamentul era mai scăzut. Așa se întîmpla, de pildă, la opera­țiile legate de procesul umidotermic (călcat) unde munca manuală repre­zenta 15 la sută. Prin introducerea, la operația amintită, a 15 pressin­­guri, situația s-a schimbat, munca manuală reducîndu-se la 7 la sută, în timp ce productivitatea muncii a cr­ecut cu 110 la sută. Practic, înseamnă că aici s-a putut reduce simțitor numărul de muncitori. Cu ei, noi am constituit o nouă brigadă la sectorul de confecții, care reali­zează o productivitate mult sporită față de aceea pe care o obțineau la vechea operație. O situație ase­mănătoare era și la operația de execu­tare a butonierei în butelie. Prin mecanizarea acestei operații, s-a re­dus cu mult volumul de muncă ma­nuală necesar, iar 8 muncitori au putut fi repartizați în alte faze de lucru, unde prezența lor era mai necesară. Tot în scopul folosirii raționale a forței de muncă, noi am dat mare at­eție extinderii sistemului de muncă cu plata în acord, reducînd sistemul de muncă cu plata în regie. Printr-o analiză minuțioasă a necesităților fiecărui sector de ac­tivitate, prin calificarea în sectoarele productive a unor distribuitori ma­nipulați și a altor salariați din per­sonalul auxiliar necalificat, peste 50 de muncitori au fost trecuți de la sistemul de muncă cu plata în regie la sistem­ul de acord. In anul 1962, productivitatea mun­cii s-a realizat în întreprindere în proporție de 101,6 la sută. Față de această realizare, în anul 1963, pro­ductivitatea urmează să crească cu 10 la sută, la care se adaugă și angajamentul de 0,5 la sută luat de colectiv în întrecerea socialistă. Experiența dobîndită în folosirea raț­onală a forței de muncă ne va ajuta să obținem și pe viitor noi succese. Planul de măsuri tehnice­­organizatorice prevede în această privință mecanizarea unor alte o­­perații cu volum mare de muncă manuală, utilizarea mai deplină a timpului de muncă, repartizarea ra­țională a forței de muncă în raport cu cerințele procesului de producție.­­ Ing. I. SCHWARTZBERG Fabrica de confecții „Botoșani“* Folosirea rațională a forței de muncă ANCHETA NOASTRĂ Ce măsuri aplicați­i pentru creșterea productivității muncii ? Traducem un fiald prevederile planului de producție Anul trecut, gospodăria noas­tră colectivă a obținut succese de seamă în consolidarea ei eco­nomico - organizatorică, în dez­voltarea multilaterală a produc­ției. Recoltele bogate realizate de la toate culturile ne-au dove­dit superioritatea marii agricul­turi socialiste, posibilitățile ce le avem ca, prin aplicarea în com­plex a regulilor agrotehnice, să sporim și mai mult rodnicia pă­­mîntului. Am pus bazele dezvol­tării unui puternic sector zvo­rabile și ieftine. Chiar după primul an de mun­că în G.A.C. mulți colectiviști au început să-și clădească , case noi, unii și-au cumpărat mobilă, aparate de radio și aragaze. Planul de producție pe anul a­­cesta are ca obiectiv principal sporirea continuă a avuției ob­ștești, sporirea producției agri­cole vegetale și animale, crea­rea și dezvoltarea a noi ramuri de producție. De pildă, ne-am propus ca la sfîrșitul anului 1963 să avem ca proprietate obșteas­că 108 vaci de lapte, 93 junînci și peste 100 capete tineret tau­rin, apoi un mare număr de porci și de oi. Totodată, vom înființa și o crescătorie cu 1.000 păsări. Gradina de legume va cuprinde 15 ha. fată de­ 7 ha. în 1962. Acum, sub îndrumarea perma­nentă a organizației de partid, consiliul de conducere mobilizea­ză colectiviștii la traducerea in fapte a prevederilor planului de fdl UUUU-Í.IC. F’i­Cab­ bliCjüCÍi ȘI e­chipă are stabilite sarcini precise. Zeci de atelaje sunt mobilizate la transportul gunoiului pe cîmp. Deja, au și fost transportate pe tarlalele cu o fertilitate mai scă­zută peste 1.200 tone de gunoi. La ateliere se lucrează intens la repararea plugurilor, grapelor și semănătoarelor, iar lemnarii confecționează tocurile pen­ru ră­sadnițe. La magazie a început con­diționarea și pregătirea semințe­lor de orz, ovăz porumb, fasole etc. și s-au trimis la laborator Drobe pentru analiză De Agrosem am procurat întreg ne­la­cesarul de semințe pentru grădi­na de legume. Dat fiind că în a­­cest an vom ridica un mare vo­lum de construcții, s-a format o echipă permanentă de construc­tori, căreia i s-au repartizat sar­cinile din planul de producție. Echipa a și trecut la treabă, pro­­curîndu-se pînă acum 23 m.c. lemn rotund, din care 20 m.c. au și fost debitați la gater. Mare atenție acordăm ridicării nivelului de cunoștințe a colec­tiviștilor. La cercurile de învăță­­m­.int agrozootehnic s-au predat pînă acum clte 16 lecții urmate de demonstrații practice. Suntem­ hotărîți să întîmpinăm alegerile de la 3 martie cu noi realizări, să fim pe deplin pregătiți pentru a Începe campania vnsămînțări­­lor de primăvară. SEVERIN BIGA inginer agronom la G.A.G Bălăceana O faptă lăudabilă Í Leiba Ioan, elev in clasa a VlI-a la Școala de 8 ani din Brodina, raionul Rădăuți, pleca , într-una din zile spre casa­­ părintească, in satul Nisipitul. ‘ Că s-o taie mai pe de-a drep­tul, a linut-o tot pe poteca ce se întovărășește cu linia ferată. I Era un ger de ti se întretăia­­ răsuflarea. Leiba loan mergea­­ privind de-a lungul șinelor me­ii salice care păreau că se impre­­j­urează undeva în zare. La un moment dat, insă, se opri nedi­merit, p­rivea și fiu putea să înțeleagă... Cum ? se mira Leiba loan. Șina rup­tă? ! Tot atunci își aduse aminte că n­u mai e mult bînă să vină personalul de Rădăuți. Peri­col... N-a mai stat nici o cli­pă pe gînduri. Memorînd clica la iuțeală, kilometrul 50+,5­­0 înscrisă pe piatra de kilometraj, a tinut-o tot intr-o fugă pînă în gară la Nisipitul. Imedia­t a dat de veste impiegatului de mișcare. N. Tom­a, despre cele văzute. Cum defecțiunea se a­­fla între semnalul de intrare și stafie, impiegatul a închis de îndată semnalul pe care loc-? mai îl deschises» bman intrarea în stafie a personalului de Ră­dăuți. In felul acesta a fost prevenit un accident. De fapt ce se întîmplase? Din cauza temperaturii foarte scăzute, la curbă, o șină a liniei ferate a crăpat și s-a rupt, aceasta pro­babil în momentul trecerii pe acolo a trenului mar­far nr. 5636. Capetele șinei rupte s-au depla­sat... Defecțiunea, neînlăturată înainte de trecerea altui tren, putea duce la o deviere. Datori­tă însă spiritului de inițiativă a elevului Leiba, care a obser­vat îndâuplător avaria, perico­lul a fost înlăturat. Pentru fap­ta sa, elevul Leiba Ioan meri­tă toată lauda. Coresp. D. SANDRU și V. HADEMA 20 de ani de la apariția primului număr al ziarului Romînia liberă“ ?? Miercuri la amiază, în sala de marmură a Casei Scînteii, a avut loc adunarea festivă consacrată îm­plinirii a 20 de ani de la apariția în ilegalitate a primului număr al zia­rului „Romînia liberă”. Au luat parte reprezentanți ai u­­nor instituții centrale, ai Sfatului popular al Capitalei, vechi colabora­tori ai ziarului „Romînia liberă“, cadre conducătoare din presă și edi­turi, numeroși ziariști, corespondenți voluntari, oameni de cultură, acti­viști de partid și de stat. Adunarea a fost deschisă de iov. Gheorghe Pană, secretar al Comite­tului orășenesc București al P.M.R. In cadrul adunării fes­ive au luat cuvîntul tovarășii Mircea Rădulescu, redactor-șef al ziarului „Romînia Liberă“, Theodor Marinescu, redac­tor șef al ziarului „Scînteia”, Geor­ge Ivașcu, redactor-șef al revistei „Contemporanul” și Nestor Ignat, președintele Uniunii Ziariștilor din R.P. Romînă. Adunarea festivă s-a încheiat cu un bogat program artistic. (Agerpres) J

Next