Zori Noi, februarie 1963 (Anul 16, nr. 4712-4735)
1963-02-14 / nr. 4723
. > Próféta# rfín ható íérife.vnftí-vét f ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M R. SUCEAVA -1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 1 Secție cu preparate proaspete De curînd, la I.R.I.C. Suceava a început să producă noua secție înființată aici pentru fabricarea produselor proaspete. In noua secție, care-i bine utilizată, se produc din diferite organe și singe comestibil caltaboși „Muscel" și „Sălaj“, singerete „Siminic”, tobă roșie, albă, de casă și „Suceava“ etc. De altfel, cu prilejul recentei expoziții cu vînzare de preparate de carne produse de I.R.I.C., organizată în scopul studierii cererii de consum, la tinid din magazinele sucevene, mulți cetățeni au putut aprecia „pe concret“ calitatea noilor produse. Expuneri de conferințe . In sala clubului uzinei de reparații Botoșani a avut loc ieri după masă o adunare închinată luptelor muncitorilor ceferiști și petroliști din februarie 1933. Despre acest important eveniment a vorbit muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor uzinei tov. NICOLAE STOLERU, secretar al Comitetului regional Suceava P.M.R. Adunări asemănlătoare au mai avut loc la G.A.C. Botoșani, G.A.S. Zăicești, TAPL și O.C.L. Alimentara. • în sala de festivități a atelierului de zonă C.F.R. Burdujeni, în fața unui însemnat număr de muncitori, tov. BERNSTEIN ALFRED, secretar al Comitetului orășenesc de partid Suceava, a vorbit în după-amiaza zilei de ieri despre eroicele lupte din februarie 1933 ale ceferiștilor și petroliștilor, organizate și conduse de către P.C.R. Adunări asemănătoare au mai avut loc la Topitoria de la Ițcani și I.P.S.D. • Ieri după masă, în sala de festivități a Combinatului forestier .A V-a aniversare a R.P.R.“ din Fălticeni s-au adunat peste 400 de muncitori, tehnicieni și ingineri. Cu mare atenție ei au ascultat expunerea : -30 de ani de la luptele muncitorilor ceferiști și petroliști din 1933“, făcută de tov. CONSTANTIN JUREA, secretar al Comitetului raional Fălticeni al P.M.R. După adunare, brigada de agitație a combinatului a prezentat un program artistic adtivat. Tot ieri după masă s-au ținut expuneri despre eroicele lupte ale ceferiștilor și petroliștilor la Filatura de in și cînepă din Fălticeni și la Casa raională de cultură. In fața a 350 de tineri adunați la Casa de cultură a vorbit tov. SAVEL BĂLĂNUȚĂ, secretar al Comitetului orășenesc Fălticeni P.M.R., iar în fața munacitorilor, inginerilor și tehnicienilor de la filatură — tovarășul NICULAE LUPU, secretar al Comitetului raional Fălticeni al P.M.R. Anul XVII nr. 47234 pagini 20 bani Joi 14 februarie 1903 Agențiile de presă transmit : O Conferința O.N.U. pentru aplicarea științei și tehnicii în interesul regiunilor insuficient dezvoltate. ® Conducători laotieni au sosit în vizită in U. R. S. S. O Semnarea protocolului de colaborare dintre R P. Romina și R. P. Polonă. ® Pentru dezvoltarea comerțului internațional. n întîmpinarea aniversării eroicelor lupte din februarie 1933 Realizări deosebite Cea de a 30-a aniversare a eroicelor lupte ale ceferiștilor și petroliștilor este întîmpinată de către întregul personal al secției L> 5 C.F.R. Suceava Nord cu realizări deosebite în muncă. Desfășurînd larg întrecerea socialistă, colectivele de muncă ale celor 10 subunități ale sectei au reușit ca în luna ianuarie a.c. să-și îndeplinească planul în proporție de 100,35 la sută, să sporească productivitatea muncii cu 4,01 la sută și să reducă prețul de cost cu 2,59 la sută. In același timp, ele au executat lucrări de bună calitate. La ultima măsurătoare a liniei, ele au primit calificativul ,foarte bine“ și întrunind un punctaj mediu pe km. de 21 puncte, s-au situat pe locul 2 în intrececerea ce se desfășoară în cadrul Direcției regionale C.F.R. Iași. O altă realizare constă în aceea că în luna ianuarie lucrătorii secției au colectat și expediat furnalelor patriei 32 tone fier vechi, în fruntea acestor acțiuni s-au situat: Districtul L. Suceava Nord, condus de pichorul Simion Bucura și Districtul L. Dornești, condus de pichorul Mircea Leontes Clî, Coresp. N. MORUZT Economii de combustibil Cele 9 brigăzi de pe locomotivele remizei C.F.R. Dornești, raionul Rădăuți, au economisit în luna ianuarie a.c., combustibil în valoare de 18.800 lei. In mod deosebit s-au evidențiat brigada care lucrează pe locomotiva 140.233 formată din comuniștii Nicolae Balan, Mihai Fredorciuc și Petru Popovici, mecanici, și fochiștii lor, aceea de pe locomotiva 140.253 pe care o conduc mecanicii Ion Munteanu, Petru Cazac și Simion Cazan și brigada de ceferiști care lucrează pe locomotiva 375.848. Calitatea viitoarelor garnituri de mobilă care vor pleca de la IPROFIL Rădăuți depinde în mare măsură de calitatea fiecărei părți componente. Brigadierul Dumitru Voloșciuc știe acest lucru și urmărește respectarea normelor Stas pe faze de producție. Iată-1, în clișeu, controlind calitatea pieselor executate la mașină de către muncitorul Gh. Huțanu. Foto : D. HUȘEANU Strungarul Constantin Circa — Nu găsesc cuvinte pentru a descrie frumusețile locurilor prin care am umblat anul trecut, când în timpul concediului de odihnă am făcut o vizită în Uniunea Sovietică. Am vizitat Kievul, Lenin gradul, Moscova. De la Lenin grad păstrez o fotografie făcută pe Crucișătorul „Aurora”... Strungarul Constantin Cîrcu, de la Depoul C.F.R. Suceava Nord, n-ar mai termina de povestit, atîtea impresii plăcute păstrează din țara constructorilor comunismului! Vizita făcută este o răsplată a muncii conștiincioase ce o depune zi de zi. Ca strungar, el își aduce o contribuție importantă la executarea reparațiilor la locomotive, la reducerea timpului de imobilizare a acestora în depou. Se ivesc cazuri urgente. Uneori, în cursul nopții este nevoie și de contribuția lui Cîrcu. El nu se supără dacă este chemat de acasă Este convins de importanța ce o are funcționarea în bune codițiuni a unei locomotive, ieșirea ei la timp din depou. La strung sosesc, pentru execuție, fel de fel de piese. Unele, datorită formei ce o au, nu pot fi centrate în universal. Și totuși, de piesele respective este nevoie. Pentru a le putea strunji, Constantin Cîrcu a conceput și executat mai multe dispozitive. Printre acestea se află dispozitivul pentru rectificarea filetului la canelele de pursac a cazanului. Dispozitivul îl ajută să reducă cu mult operația de recondiționare a canelelor. Totodată, lucrul este de bună calitate. El a mai executat, de curînd, un dispozitiv pentru strunjirea bucceselor de la capul de abur al corpului central. Operația se face acuma în jumătate din timpul care era necesar înainte. Se realizează, deci, o productivitate sporită. ' Iată cîteva fapte din activitatea ceferistului Constantin Cîrcu. Sînt fapte obișnuite, ale unui om obișnuit, care muncește cu abnegație și se achită cu cinste de sarcinile ce-i revin. N. GROZA Brigada din depozitul de bușteni a Combinatului forestier „A V-a aniversare a R.P.R.“ din Fălticeni, condusă de Constantin Nițan, este fruntașă în producție. In clișeu: membrii brigăzii la locul de muncă. Foto: D. VINTILA Intensificarea activității pe șantiere Profitînd de creșterea ușoară temperaturii din ultimele zile, muncitorii, inginerii și tehnicienii de pe șantierele aparținînd T.R.C. Suceava și-au intensificat activitatea. La Suceava se lucrează la construcția celor 10 blocuri începute în cartierul Ana Ipătescu, iar după terminarea pregătirilor necesare, s-au atacat lucrările de bază pe șantierul noului spital. Și la Botoșani, o dată cu încheierea organizării șantierului, s-a trecut la efectuarea lucrărilor de bază la blocul cu 72 de apartamente. De asemenea, au fost atacate lucrările la noile localuri de școală, cu câte 8 săli de clasă, a căror construcție a început la Botoșani și Dorohoi. «CN1CĂ EHCIORAl» intîlniri între candidați ai F.D.P. și alegători G'JSI'A HMM In cursul zilei de 12 februarie la Gura Humorului au avut loc Sntîlniri ale cetățenilor din circumscripțiile electorale nr. 1, 2 și 3 cu candidații F.D.P. propuși de ei in vederea alegerilor de deputați de la 3 martie. Adunarea din circumscripția electorală nr. 1, unde candidează Vasile Simiganoschi, a fost prezidată de tov. Dumitru Mereuță, secretar al comitetului orășenesc de partid, care a luat cuvântul din partea biroului orășenesc al F.D.P. Tov. Mereuță a vorbit, printre altele, despre dezvoltarea pe care a cunoscut-o regiunea Suceava în anii regimului democrat - popular și despre perspectivele de dezvoltare pe care le au regiunea noastră, precum și orașul Gura Humorului. La această adunare, cît și la celelalte două amintite, au luat cuvîntul, în total, 17 cetățeni. Ei au făcut diferite propuneri ca : amenajarea trotuarului pe strada 23 August, lărgirea unor străzi, executarea unor lucrări de canalizare la noile blocuri de locuit date în folosință anii trecuți etc. Candidații s-au angajat să mobilizeze cetățenii la acțiunile de înfrumusețare și bună gospodărire a orașului. Coresp. I. STOIAN IPOTEȘTI In anii puterii populare și comuna Ipotești - Suceava și-a schimbat mult înfățișarea. S-au construit aici un local pentru cooperativă, un dispensar medical,satele au fost radioficate și, parțial, electrificate , mulți localnici și-au construit case noi. Munca in gospodăria colectivă, participarea cetățenilor la activitatea de Înfrumusețare a satelor, la acțiunile cultural - educative sunt o dovadă a preocupării lor penitu ridicarea nivelului de trai. Despre toate acestea eu vorbit cetățenii din circumscripția electorală comunală nr. 31 Lisaura, împreună cu candidatul F.D.P. — tov. Pavel Sîrghie, președintele G.A.G din comuna Ipotești. Ion Petruc, Visarion Curcan și alți cetățeni au făcut o serie de propuneri pentru mai buna gospodărire a circumscripției lor. Ei au arătat că e necesar să fie construit un pod, să se amenajeze un drum spre sediul G.A.C., să se ia măsuri pentru înlăturarea unor deficiențe privind iluminatul public pe ulițele satului. SSMINICEA La întilnirea candidatului FDP Gh. Cernelean cu cetățenii din circumscripția electorală comunală nr. 3 Siminicea, raionul Botoșani, a luat cuvîntul tov. Andrici Cozma Ion, din partea biroului comunal al F.D.P. El trecut în revistă realizările obaținute de către oamenii muncii din țara noastră, sub conducerea partidului. Pricopie Tucaliuc, Aristița Filipescu, Vasile Dăleanu, Constantin Răileanu și alți cetățeni au arătat că în comună există posibilități pentru noi înfăptuiri. Ei s-au angajat să ajute la ridicarea construcției, noului local de școală, la lărgirea unui drum în circumscripție și să dea dovadă de exemplu în muncă în gospodăria colectivă. Vasile Căleanu a arătat că e necesar să se ia măsuri din timp pentru pregătirea seminței și repararea Întregului utilaj agricol, astfel ca din primele zile ale primăverii, colectiviștii să poată executa cu spor lucrările agricole. I Candidatul a dat răspuns la problemele ridicate de cetățeni și le-a promis sprijinul in realizarea lor. I Succese ale meșteșugarilor cooperatori în luna ianuarie, meșteșugarii cooperatori din Fălticeni au obținut unele succese de seamă. Valoarea producției globale s-a realizat în procent de 126,5 la sută, deservirea populației în proporție de 106,6 la sută, iar planul producției marfă a fost înfăptuit în procent de 139,1 la sută. Dintre toate unitățile cooperativei meșteșugărești „Zorile“, se evidențiază în mod deosebit unitatea de confecții pentru bărbați, secțiile de reparații radio, frizerie și coafură etc. A. OFFENBERG In pas cu noile sarcini Creșterea productivității muncii are o importanță hotărîtoare asupra îndeplinirii sarcinilor de producție în general, cît și asupra realizării tuturor celorlalți indicatori. Desigur, productivitatea muncii crește pe mai multe căi. Referindu-mă la propria noastră experiență, mă voi opri însă asupra a două dintre ele. Este vorba, mai întîi, despre ridicarea nivelului tehnic al producției. Măsurile tehnico - organizatorice aplicate în anul 1962 în întreprindere au făcut ca planul anual al producției globale să fie realizat în proporții de 106.7 la sută, producția de marfă —■ 114.0 la suă, să se obțină economii la prețul de cost în valoare de 691.000 lei, iar productivitatea muncii să crească, față de plan, cu 3.1 la sută. Aceasta ne-a mobilizat la întocmirea judicioasă a planului M.T.O. pe anul în curs, la cuprinderea în el a unor noi măsuri concrete și eficiente. Una dintre măsuri, legată de creșterea sarcinilor de plan, este mărirea capacității de producție: în cursul trimestrului II a.c., atelierul de mașini-unelte va fi dotat cu încă două strunguri, iar atelierul de construcții metalice cu două aparate de sudură electrică, mașini de găurit verticale etc. Alte măsuri mnite să contribuie la ridicarea nivelului tehnic al producției vor fi aplicate cu mijloace proprii. In perioada imediat următoare, la atelierul de construcții metalice se va instala un dispozitiv cu randament sporit de îndoire la rece a țevilor pînă la diametrul de 140 mm. Din fondurile de mică mecanizare, la depozitul de laminate se va executa un pod rulant care va ușura mult eforturile fizice ale muncitorilor la descărcarea laminatelor și încărcarea produselor în vagoane C.F.R. Dintre măsurile organizatorice, menționez redistribuirea spațiului de lucru, astfel incit acesta să fie repartizat cît mai apropiat de nevoile procesului de producție. In al doilea rînd, mă voi referi la o altă măsură deosebit de nețisară și anume, ridicarea nivelului de cnoștințe profesionale ale muncitorilor, potrivit noilor cerințe ale producției. In anul 1962 s-au ținut în acest scop un număr de 15 lecții tehnice, în special, cu muncitorii de la atelierul de construcții metalice. Ca urmare, muncitorii citesc cu mai multă ușurință desenele tehnice, aplică cu succes tehnologia de execuție. Muncitori ca C. Dincă, Petru Buzatu, I. Mandaie, Gh. Miron, C. Adomniței și alții, însușindu-și cu perseverență lecțiile predate, au devent fruntași în lupta pentru îndeplinirea planului și îmbunătățirea canații produselor. Continuînd această importantă acțiune, pentru 1063 ne-am prevăzut un nou ciclu, cuprinzînd 20 de lecții tehnice. O dată cu primele zile ale noului an de muncă, o parte dintre măsurile prevăzute în planul tehnico-organizatoric au și fost aplicate în practică. Eficiența lor se reflectă pe deplin în realizarea pe luna ianuarie a.c. a planului de producție globală în procent de 117,4 la sută, iar a producții de marfă — 101,6 la sută, precum și în succesele ce le obținem pe linia creșterii productivității muncii. Suntem convinși că și în viitor, rezultatele vor fi mulțumitoare. ILARION CIANU directorul I.R.U.M. .Vatra Domei. Este cunoscut că orice întreprindere își realizează sarcinile de plan cu ajutorul mijloacelor materiale și tehnice puse la îndemînă, cu ajutorul forței de muncă stabilită corespunzător acestor sarcini, tn articolele altor tovarăși care au răspuns anchetei întreprinse de ziarul „Zori noi“ s-au spus multe lucruri interesante, în special, despre folosirea deplină a mijloacelor materiale și despre importanța introducerii și extinderii tehnicii noi. In cele ce urmază, mă voi referi însă la o altă problemă de care depinde creșterea productivității și anume, folosirea rațională a forței de muncă. Pînă nu de mult, la unele operații din cadrul procesului de producție al întreprinderii noastre se utiliza un volum mare de muncă manuală. Firesc, la operațiile respective randamentul era mai scăzut. Așa se întîmpla, de pildă, la operațiile legate de procesul umidotermic (călcat) unde munca manuală reprezenta 15 la sută. Prin introducerea, la operația amintită, a 15 pressinguri, situația s-a schimbat, munca manuală reducîndu-se la 7 la sută, în timp ce productivitatea muncii a crecut cu 110 la sută. Practic, înseamnă că aici s-a putut reduce simțitor numărul de muncitori. Cu ei, noi am constituit o nouă brigadă la sectorul de confecții, care realizează o productivitate mult sporită față de aceea pe care o obțineau la vechea operație. O situație asemănătoare era și la operația de executare a butonierei în butelie. Prin mecanizarea acestei operații, s-a redus cu mult volumul de muncă manuală necesar, iar 8 muncitori au putut fi repartizați în alte faze de lucru, unde prezența lor era mai necesară. Tot în scopul folosirii raționale a forței de muncă, noi am dat mare ateție extinderii sistemului de muncă cu plata în acord, reducînd sistemul de muncă cu plata în regie. Printr-o analiză minuțioasă a necesităților fiecărui sector de activitate, prin calificarea în sectoarele productive a unor distribuitori manipulați și a altor salariați din personalul auxiliar necalificat, peste 50 de muncitori au fost trecuți de la sistemul de muncă cu plata în regie la sistemul de acord. In anul 1962, productivitatea muncii s-a realizat în întreprindere în proporție de 101,6 la sută. Față de această realizare, în anul 1963, productivitatea urmează să crească cu 10 la sută, la care se adaugă și angajamentul de 0,5 la sută luat de colectiv în întrecerea socialistă. Experiența dobîndită în folosirea rațonală a forței de muncă ne va ajuta să obținem și pe viitor noi succese. Planul de măsuri tehniceorganizatorice prevede în această privință mecanizarea unor alte operații cu volum mare de muncă manuală, utilizarea mai deplină a timpului de muncă, repartizarea rațională a forței de muncă în raport cu cerințele procesului de producție. Ing. I. SCHWARTZBERG Fabrica de confecții „Botoșani“* Folosirea rațională a forței de muncă ANCHETA NOASTRĂ Ce măsuri aplicații pentru creșterea productivității muncii ? Traducem un fiald prevederile planului de producție Anul trecut, gospodăria noastră colectivă a obținut succese de seamă în consolidarea ei economico - organizatorică, în dezvoltarea multilaterală a producției. Recoltele bogate realizate de la toate culturile ne-au dovedit superioritatea marii agriculturi socialiste, posibilitățile ce le avem ca, prin aplicarea în complex a regulilor agrotehnice, să sporim și mai mult rodnicia pămîntului. Am pus bazele dezvoltării unui puternic sector zvorabile și ieftine. Chiar după primul an de muncă în G.A.C. mulți colectiviști au început să-și clădească , case noi, unii și-au cumpărat mobilă, aparate de radio și aragaze. Planul de producție pe anul acesta are ca obiectiv principal sporirea continuă a avuției obștești, sporirea producției agricole vegetale și animale, crearea și dezvoltarea a noi ramuri de producție. De pildă, ne-am propus ca la sfîrșitul anului 1963 să avem ca proprietate obștească 108 vaci de lapte, 93 junînci și peste 100 capete tineret taurin, apoi un mare număr de porci și de oi. Totodată, vom înființa și o crescătorie cu 1.000 păsări. Gradina de legume va cuprinde 15 ha. fată de 7 ha. în 1962. Acum, sub îndrumarea permanentă a organizației de partid, consiliul de conducere mobilizează colectiviștii la traducerea in fapte a prevederilor planului de fdl UUUU-Í.IC. F’iCab bliCjüCÍi ȘI echipă are stabilite sarcini precise. Zeci de atelaje sunt mobilizate la transportul gunoiului pe cîmp. Deja, au și fost transportate pe tarlalele cu o fertilitate mai scăzută peste 1.200 tone de gunoi. La ateliere se lucrează intens la repararea plugurilor, grapelor și semănătoarelor, iar lemnarii confecționează tocurile penru răsadnițe. La magazie a început condiționarea și pregătirea semințelor de orz, ovăz porumb, fasole etc. și s-au trimis la laborator Drobe pentru analiză De Agrosem am procurat întreg nelacesarul de semințe pentru grădina de legume. Dat fiind că în acest an vom ridica un mare volum de construcții, s-a format o echipă permanentă de constructori, căreia i s-au repartizat sarcinile din planul de producție. Echipa a și trecut la treabă, procurîndu-se pînă acum 23 m.c. lemn rotund, din care 20 m.c. au și fost debitați la gater. Mare atenție acordăm ridicării nivelului de cunoștințe a colectiviștilor. La cercurile de învățăm.int agrozootehnic s-au predat pînă acum clte 16 lecții urmate de demonstrații practice. Suntem hotărîți să întîmpinăm alegerile de la 3 martie cu noi realizări, să fim pe deplin pregătiți pentru a Începe campania vnsămînțărilor de primăvară. SEVERIN BIGA inginer agronom la G.A.G Bălăceana O faptă lăudabilă Í Leiba Ioan, elev in clasa a VlI-a la Școala de 8 ani din Brodina, raionul Rădăuți, pleca , într-una din zile spre casa părintească, in satul Nisipitul. ‘ Că s-o taie mai pe de-a dreptul, a linut-o tot pe poteca ce se întovărășește cu linia ferată. I Era un ger de ti se întretăia răsuflarea. Leiba loan mergea privind de-a lungul șinelor meii salice care păreau că se imprejurează undeva în zare. La un moment dat, insă, se opri nedimerit, privea și fiu putea să înțeleagă... Cum ? se mira Leiba loan. Șina ruptă? ! Tot atunci își aduse aminte că nu mai e mult bînă să vină personalul de Rădăuți. Pericol... N-a mai stat nici o clipă pe gînduri. Memorînd clica la iuțeală, kilometrul 50+,50 înscrisă pe piatra de kilometraj, a tinut-o tot intr-o fugă pînă în gară la Nisipitul. Imediat a dat de veste impiegatului de mișcare. N. Toma, despre cele văzute. Cum defecțiunea se afla între semnalul de intrare și stafie, impiegatul a închis de îndată semnalul pe care loc-? mai îl deschises» bman intrarea în stafie a personalului de Rădăuți. In felul acesta a fost prevenit un accident. De fapt ce se întîmplase? Din cauza temperaturii foarte scăzute, la curbă, o șină a liniei ferate a crăpat și s-a rupt, aceasta probabil în momentul trecerii pe acolo a trenului marfar nr. 5636. Capetele șinei rupte s-au deplasat... Defecțiunea, neînlăturată înainte de trecerea altui tren, putea duce la o deviere. Datorită însă spiritului de inițiativă a elevului Leiba, care a observat îndâuplător avaria, pericolul a fost înlăturat. Pentru fapta sa, elevul Leiba Ioan merită toată lauda. Coresp. D. SANDRU și V. HADEMA 20 de ani de la apariția primului număr al ziarului Romînia liberă“ ?? Miercuri la amiază, în sala de marmură a Casei Scînteii, a avut loc adunarea festivă consacrată împlinirii a 20 de ani de la apariția în ilegalitate a primului număr al ziarului „Romînia liberă”. Au luat parte reprezentanți ai unor instituții centrale, ai Sfatului popular al Capitalei, vechi colaboratori ai ziarului „Romînia liberă“, cadre conducătoare din presă și edituri, numeroși ziariști, corespondenți voluntari, oameni de cultură, activiști de partid și de stat. Adunarea a fost deschisă de iov. Gheorghe Pană, secretar al Comitetului orășenesc București al P.M.R. In cadrul adunării fesive au luat cuvîntul tovarășii Mircea Rădulescu, redactor-șef al ziarului „Romînia Liberă“, Theodor Marinescu, redactor șef al ziarului „Scînteia”, George Ivașcu, redactor-șef al revistei „Contemporanul” și Nestor Ignat, președintele Uniunii Ziariștilor din R.P. Romînă. Adunarea festivă s-a încheiat cu un bogat program artistic. (Agerpres) J