Zori Noi, octombrie 1963 (Anul 16, nr. 4916-4942)
1963-10-19 / nr. 4932
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, MIJI-VRI Organ al Comitetului regional Suceava al P.M.R. și al sfatului popular regional Eforturi sporite pentru grăbirea uiiiiiii[iiiiiiiiiiiiiiiiiiii!niiii:iiiiiiiiiii!]iiii i iiiiiiii!iiiiiipiiiii!!iiiiii;iiiiiii!iiii;iiiiiiiiii ii i!!!iiii!niiiiM lucrărilor agricole de toamnă! lilIIÎIIIllIllIlllIlIllIitlIIIIIlMIHIIIItlIl Pe ultimele hectare ■***>** '’******" l Era după-amiază. Cele patru semănători ce lucrau pe tarlaua Țarina, din fata satului Mileanca - Dorohoi, semănau ultimele hectare, la terminare, brigadierul Ion Comănescu le-a mulțumit harnicilor tractoriști care au executat lucrări de cea mai bună calitate. Brigadierii Dumitru Nisipranu și Ilie Corcea au terminat semănatul printre primii pe gospodărie. In această toamnă la G.A.C. * din Mileanca s-au însămintat in bune condiții 955 ha. cu giiu, 30 ha. cu secară și 25 ha. cu orz. Pe tarlalele Balan I și II. Trei movile și altele plantele au și răsărit, iar densitatea lor e bună. Aceasta e o dovadă că mecanizatorii și colectiviștii au făcut lucrări de bună egalate.*r Brigăzile I-a, a V-a, a VI-a și a VII-a de la G.A.C. , Tătărășeni au terminat zilele trecute însămintatul griului. Brigada a VII-a de la S.M.T. Carattani, condusă de Ion Postolache, ínsamíntează acum griul pe ultimele suprafețe la restul brigăzilor [ de cimp. t Au terminat recoltatul cartofilor îndrumați de organizațiile de partid colectiviștii din raionul Rădăuți, o dată cu alte lucrări, efectuează de zor recoltatul cartofilor. Primii pe raion au terminat această lucrare colectiviștii din Ălăneuți. Și la G A.C. din Calafindești, Negostina și Țibeni, s-a terminat de scos cartofii. Avansate cu recoltatul cartofilor sunt și gospodăriile colective dinn Vicovul de Jos, Dornești, Zamostea,Costișa etc. In ajutorul colectiviștilor în aceste zile de toamnă, cînd este de efectuat un mare volum de lucrări, în ajutorul colectiviștilor din Verești, raionul Botoșani, au venit și unii salariați din comună (de la topitoria de cînepă, de la balastieră etc.), precum și elevi și cadre didactice de la Școala de 8 ani din Verești. Astfel, în numai două zile, elevii au desfăcut 3.000 kg. porumb, evidențiindu-se Cîrjan Fiorin, Ilie Lucia, Gavriliuc Vasila ,și mulți alții. GEORGETA VORNICU (din postul de corespondenți vountari Verești —. Botoșani). Intîrzie eliberarea terenului Resurse de furaje . Gospodării colective ca cele din Rotunda, Liteni, Vorona, Baia și altele din raionul Fălticeni au terminat semănatul păioaselor de toamnă. Aceasta a dat posibilitatea ca un număr mai mare de tractoare să vină în sprijinul mutaților rămase în urmă. Aici însă, tractoarele nu pot fi folosite datorită lipsei de teren eliberat. Tractoarele trimise în sprijin la G.A.C. din Dolhești, de exemplu, au trebuit să plece de acolo pentru faptul că terenul nu era eliberat de porumb. La această gospodărie trebuie să se însămînțeze 480 ha. Terenul pregătit însă este numai pe 255 ha, din care s-au semănat 190 ha. Suprafața ce urmează a fi semănată se află și în prezent ocupată cu cartofi și porumb. Și la G.A.C. Horodniceni, din cele 120 ha. care au mai rămas de pregătit numai 30, sînt eliberate, restul fiind ocupate de asemenea de cartofi și porumb. O situație mai bună nu-i nici la G.A.C. Fălticeni și Rădășen. La Fălticeni mai sunt de eliberat 70 ha. de teren, iar la Rădășeni, mai sunt de eliberat peste 200 ha. teren. E cazul ca consiliul agricol raional și conducerile G.A.C. să ia măsuri urgente. Timpul nu așteaptă ! P. BĂNICA Nici ritm, nici calitate în campania agricolă "din toamna aceasta colectiviștii din lînțești, raionul Dorohoi, au tăiat la timp porumbul și floarea - soarelui, au desfăcut porumbul de pe mai bine de 300 ha. din cele 398 ha. , cu atelajele gospodăriei și cu mașinile de la I.R.T.A. au transportat mari cantități de produse. De asemenea, sfecla de zahăr a fost recoltată de pe aproape 100 ha, din cele 113 ha. cultivate. Toate acestea sunt bune. Păcat însă că ritmul de lucru nu s-a pipns iutit același. Datorită unor deficiențe în organizarea muncii, din 799 ha. planificate s-au însămînțat pînă zilele trecute doar 580 ha. cu grîu. Iată cauzele care au dus la întîrzierea semănatului: consiliul de conducere nu s-a îngrijit sa elibereze operativ de glugi terenul care urma să fie însămînțat. Joi acum pe 37 ha. din tarlalele „Mălăiște" și „Peste Șiret" mai sînt glugi care de mult trebuiau cărate, iar terenul — arat, pregătit și însămînțat. Apoi, gospodăria colectivă nu și-a schimbat încă întreaga cantitate de grîu. Recoltatul cartofului decurge foarte anevoios. Pînă nu de mult erau recoltate abia 42 ha. din iar ha. Mulți colectiviști, un loc sa fie mobilizați la recoltat, scot cioate din lunca Șiretului sau execută alte lucrări care mai pot suferi amînări. i. Nici în privința calității lucrărilor nu se pot spune cuvinte de laudă la adresa colectiviștilor și mecanizatorilor de aici. In tarlaua I.Șes", de la brigada a 7-a a lui Gheorghe Ciobotaru, griul se însămînța într-un teren prost pregătit} mulți bolovani erau neatinși de polidiscuri, deoarece la această lucrare s-au făcut greșuri, iar semănătoarea n-avea toate greutățile puse la brăzdare, ceea ce făcea ca sărmînța să nu fie îngropată uniform. Alai mult decît atît, pe terenurile însămînțate se observă multe greșuri. Astfel, pe tarlaua „Fața satului", sau pe „Mălăiște", sînt greșuri fie de la nereglarea marcatorului, fie de la mers cu semănătoarea în gol. Consiliul gospodăriei (președinte, Petru Alexa) colective, nu a luat însă măsuri de reînsâmînțare a greșurilor. Vinovat este și inginerul agronom care a vegheat la calitatea lucrărilor. . Greșurile sînt frecvente și pentru faptul că aici nu s-au permanentizat mînuuitorii de semănători, aceștia schimbîndu-se zilnic. GNI. COVATARU Situația folosirii mijloacelor I.R.T.A. la transportul produselor agricole In perioada T—15 octombrie un mare număr de autocamioane IRTA au fost puse la dispoziția unităților agricole pentru transportul produselor. Dacă în unele raioane ca Dorohoi și Rădăuți și în raza orașului Suceava există preocupare pentru folosirea din plin a mijloacelor de transport, nu același lucru Ținînd seama de această sîtencție, conducerile autobuzelor și ale unităților beneficiare au datoria ca, prin eforturi comune, să asigure condiții pentru folosirea din plin a tuturor autocanaQaaslQJT «munSii se poate spune despre raioanele balticeni și Săveni, unde aceste mijloace nu sunt întrebuințate la întreaga lor capacitate. Această situație rezultă și din tabelul de mai jos, unde în ordinea realizărilor obținute de autobaze este prezentată productivitatea zilnică în zone parantion,lor, în vederea terminării transportului recoltei în cel mai scurt timp. ?) Ordinea’ în care se situează ’limfobazele după realizările de la ăsta 4t 17. MembriT Autobaza 1—15 octombrie 17 octombrie Productivitatea Distanța’ Productivitatea Distanță tone/camion medie km. tone/camion medie km. Dorohoi 9.8 29 11,3 (V)*) 22 Suceava 9,7 27 11,7 (IV) 20 Rădăuți 7,9 30 : .13,3 (I) 25 Botoșani 7,3 32 9,1 (VI) 24 Gura Hulitorului 7,5 28 12,7 (III) 23 Săveni 8,5 23 9,2 (II) 32 Fălticeni 9,1 ’81 10,3 (VII) 13 ................— Anul XVIII nr. 4932 4 pagini 20 bani Sâmbătă 19 octombrie 1963 nefolosite G.A.C. din Vlăsinești puternic sector zootehnic, are un Pentru asigurarea furajelor necesare animalelor pe timp de iarnă, colectiviștii de aici s-au străduit ca din vreme să depoziteze în apropierea grajdurilor însemnate cantități de fin, coceni, paie, pleavă și altele. Pe lingă acestea, s-a planificat ca în această toamnă să se însilozeze 5.213 tone de felurite nutrețuri. Pînă acum însă, nu s-au însilozat decit 4.552 tone. Aici însilozatul s-a întrerupt de aproape o săptămână, cu toate că pe terenurile gospodăriei mai există însemnate cantități de dovleei, resturi verzi de la grădina de legume și altele. La 16 octombrie se găseau strînse în grămezi resturi de varză și ardei care, nu erau transportate la gropile de siloz. De asemenea, in aceeași zi s-au aruncat la gunoi peste 2 tone de coji de dovleei, deoarece după ce s-a recoltat, sămânța nu iau fost tocate și însilozate imediat. • Pe cîmp mai sînt acum circa 5 tone de dovleei. Organizația de partid și consiliul de conducere trebuie să ■ analizeze această stare de lucruri și sa ia măsurile necesare cit nu-i prea tirziu. T. TOMA Mecanicul Dumitru Crează cu multă atenție Clinici de la Fabrica de spirt Rădăuți tuia mașina de găurit. Foto: D. LERCA' Vizita Minorilor de partid pste stat la hidrocentrala „16 Februarie” de pe Argeș Au trecut aproape trei ani de cînd tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej și alți conducători ai partidului și statului nostru au vizitat valea Argeșului, examinînd amplasamentul și schema de amenajare a hidrocentralei de pe acest rîu. Țara întreagă a aflat atunci că acolo, în inima munților, se va înălța încă una din mărețele construcții ale socialismului. In scurtă vreme, padocurile sălbatice ale cheilor Argeșului a început să se desfășoare activitatea însuflețită caracteristică marilor șantiere. Tot ceea ce au realizat în acest răstimp miile de constructori le dă temei să spună acum „CLIVÂNTUL PARTIDULUI DEVINE FAPTA!“. Nu peste mulți ani, hidrocentrala de pe Argeș își va trimite prețioasa energie electrică economiei noastre în plin avuit. Vineri, 18 octombrie 1963, constructorii au avut din nou oaspeți dragi. Tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Gh. Gaston Marin au făcut o vizită la șantierul hidrocentralei ,.16 Februarie’“ de pe Argeș. Conducătorii de partid și de stat au fost însoțiți de tovarășii Ștefan Matei, prim-secretar al Comitetului regional Argeș al P.M.R., Constantin Sandu, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional, de activiști de partid și de stat. La Corbeni, unde se află conducerea grupului de șantiere, oaspeții au fost întâmpinați de ministrul minelor și energiei electrice, Bujor Almășan, Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului, Adalbert Gilbert, director general al întreprinderii de construcții hidrotehnice, Nicolae Ștefan, șeful grupului de șantiere, Radu Gaurie, inginerșef adjunct, Alexandru Nourescu, inginer-șef al ISPH, Francisc Anton, secretarul comitetului de partid al șantierelor, de ingineri și specialiști. La sediul conducerii șantierelor, tovarășului Gheorghe Gheorghiu- Dej și celorlalți conducători de partid și de stat le-au fost prezentate de către șeful proiectului, ing. Alircea Sipiceanu, soluțiile adoptate pentru construirea acestui important nod hidroenergetic proiectat îi întregime în țara noastră, precum și stadiul actual al lucrărilor. Hidrocentrala de pe rîul Argeș va avea o putere instalată de 220 klw, iar producția ei anuală va fi de 400 milioane kWh. Potențialul hidroenergetic al Argeșului va fi utilizat pe o distanță de 25 km., iar pentru mărirea debitului de apă vor fi captate Topologul, rîul Doamnei, Vîlsanul și alte rîuri de munte ale căror ape vor fi dirijate spre lacul de acumulare, prin albii subterane măsurînd 28 km. Lacul de acumulare, lung de 14 km., va avea un volum de jumătate miliard metri cubi de apă. Specialiștii hidrocentralei au relevat și alte avantaje ale construirii acestui nod hidroenergetic. Se creează astfel posibilitatea irigării a peste 100.000 hectare în bazinul Argeșului, vor fi ferite de inundații importante suprafețe de teren agricol, se va asigura mărirea debitului de apă pentru alimentarea Capitalei. Au fost vizitate apoi principalele obiective ale acestui șantier care se întinde pe o lungime de 25 km. Mașinile urcă spre fabrica de betoane pe șoseaua nouă tăiată în stîncă, străbătând tunete și trecend peste viaducte ridicate cu îndrăzneală și măiestrie de constructori. In aceste locuri, unde în urma cu doi ani nu erau nici poteci, s-a deschis acum accesul pentru autocamioanele de mare tonaj care aprovizionează fabrica de betoane cu agregate și ciment. Încă înainte de definitivarea drumului, constructorii au reușit, învingînd serioase greutăți, să transporte uiirișiere ,complexe ale fabricii de betoane, macaralele funicular. La fabrica de betoane, specialiștii au arătat oaspeților că utilajele moderne, dirijate, prin " comandă' electropneumatică, vor asigura cantitățile mari de beton cerute de construcția barajului. La cota 834, la punctul numit Vidrara, unde s-a amplasat coronamentul barajului, conducători de partid și de stat au discutat cu ing. Radu Prișca, principalul specialist în proiectarea de baraje din I.S.P.H., despre felul cum s-au proiectat și organizat lucrările. Barajul — de tipul în arc cu dublă curbură — cu o înălțime de 165 m, este conceput pe baza celor mai recente realizări ale tehnicii mondiale. Soluția adoptată este cea mai economică în comparație cu alte variante studiate. Conducătorii de partid și de stat au apreciat pozitiv faptul că în soluțiile adoptate proiectanții s-au călăuzit atît de principiul economicității, cît și de cel al obținerii unui grad ridicat de siguranță a construcțiilor hidroenergetice. Aici la baraj, frumusețea sălbatica a cheilor Argeșului a fost sporită de nâna omului cu noi înfăptuiri. Înfruntând natura cățărîndi-se cu îndrăzneală aspră, pas cu pas pe stincile golașe, constructorii au aruncat prima punte peste cheile Argeșului — cablurile de oțel ale macaralelor funicular. Pe aceste cabluri vor face zeci de" mii de drumuri benele "încărcate cu beton, ridicând în calea apelor uriașul scut de 500.000 metri cubi beton al hidrocentralei. Oaspeții coboară apoi în vatra barajului pentru a asista la un eveniment important în istoria șantierului : începerea turnării betonului la baraj. Ing. Gh. Sălăjan, șeful acestui șantier, prezintă organizarea lucrărilor. In jur, suta de constructori așteaptă cu nerăbdare. Din înălțimi, pe cablurile macaralei este coborîta prima bcenă. Cu ea coboară muncitorul benist. Alexandru Ojog, un veteran al marilor șantiere ale socialismului și inginerul mecanic șef Ladislau Rakoși, unul din îndrăzneții constructori care a adus o contribuție de seamă la pregătirea mijloacelor mecanizate pentru atacarea acestei importante lucrări. Ambii au adus aici „școala“ Bicazului, pe care Argeșul le-o îmbogățește necontenit. Lor le-a revenit cinstea de a turna primele cantități de beton, și aplauzele întregii asistențe, „șarja“ este descărcată în corpul barajului. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej felicită pe constructorii șantierului baraj, le urează succes în muncă și îi asigură că partidul și guvernul îi vor sprijini și pe mai departe pentru a realiza în cele mai bune condiții aceasta lucrare de mare proporție, lista vizitat apoi șantierul uzinei propriu-zise. Coliviile poartă pe oaspeți în adîncuri, la peste 100 m. sub albia actuală a Argeșului. Printr-o galerie pătrundem într-o vastă încăpere subterană, săpată în stîncă , este locul unde vor fi instalate turbinele centralei. Inginerii Gheorghe Popescu, șeful șantierului, și Emil Nicolau dau explicații amănunțite. Sute de constructori au muncit cu abnegație, excavînd din inima muntelui zeci de mii de metri cubi de piatră. Echipe ca acelea conduse de minerii Irimuș Traian, Mosnegutu Constantin, Barta Ferencz, Cizmadi Alinai și alții sînt bine cunoscute pentru realizările obținute. Irimuș Traian, aflat acum in schimb, raportează cu mîndrie tovarășului Gheorghiu-Dej stadiul lucrărilor încredințate brigăzii sale. Oaspeții sînt conduși apoi la locul unde se excavează galeria de fugă. Din centrala subterană, pe această galerie apele vor continua cale de 12 km., să străbată adîncurile pentru a reintra în vechea albie. Cînd o înaltă apreciere muncii și realizărilor constructorilor, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej ai subliniat importanța și frumusețea acestei munci, arătînd că pentru proiectanții și constructorii hidrocentralei acest șantier este un prilej de valorificare a priceperii și capacității lor creatoare, de dobândire a unor mari satisfacții. La ieșirea din subteran, ca și pretutindeni în locurile vizitate, miile de constructori au făcut oaspeților o caldă manifestație de dragoste și atașament, ovaționînd îndelung pentru partid și guvern. Vizita conducătorilor de partid și de stat a constituit pentru constructorii hidrocentralei un puternic imbold de a munci cu forțele sporite pentru ridicarea în cele mai bune condiții a acestei mărețe construcții a socialismului. După aceea, oaspeții au vizitat Stațiunea agricola experimentală Ștefănești, unde s-au efectuat importante lucrări de punere în valoare, prin terasari și plantari ,cu viță de vie, a unor terenuri slab productive, însoțiți de Iov. Nicolae Glosan, prim-vicepreședinte al Consiliului Superior al Agriculturii, și de directorul stațiunii, tov. Constantin Budan, conducătorii ca partid și de stat s-au deplasat la terasele Golească și Izvorani. In aceste locuri vor fi valorificate prin terasări încă 2.000 ha. de terenuri. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej a subliniat însemnătatea muncii depuse în stațiune pentru valorificarea superioară a acestor terenuri și a arătat că ea trebuia continuată și dezvoltată. Pretutindeni, pe drumul străbătut în regiunea Argeș — la Pitești, Curtea de Argeș și în numeroase alte localități — populația, aflînd despre vizita conducătorilor de partid și de stat, i-a întîmpinat cu deosebită căldură, mare și salutîndu-i cu puternica oferindu-le flori. Ia Casa agronomului din Ștefanesti a avut loc o masă la care au luat parte conducători de partid și de stat, miniștri, conducători ai organelor locale, cadre de conducere și specialiști, constructori și proiectanți ai hidrocentralei de pat Argeș, specialiști de la Stațiunea agricolă experimentală Ștefanești. (Agerpres). Lipsă de cadre sau nepăsare a cunoscut că ritmul de exeși calitatea construcțiilor de Este cutiepind în mare măsură de gradul de calificare al muncitorilor de pe șantiere. Ținîndu-se seama de aceasta, precum și de faptul că trustul regional de construcții și-a dezvoltat activitatea, au fost înființate și funcționează două școli profesionale — una la Cîmpulung și alta la Suceava — care pregătesc muncitori calificați pentru toate meseriile ce se prestează pe șantiere. Ca urmare, an de an, peșantierele regiunii au sosit noi absolvenți ai școlilor profesionale. Așa, de exemplu, în ultimii, trei ani au fost repartizați pe șantierele regiunii aproximativ 625 absolvenți. Cu toate acestea, atunci cînd sînt criticați pentru întîrzierea unor lucrări sau pentru slaba lor calitate, șefii de lot sau unii tovarăși din conducerea întreprinderilor de construcții pot fi auziți invocînd, printre alte cauze, lipsa de cadre calificate. Care e de fapt situația ? Am pornit pe urmele unei scrisori sosite nu de mult la redacție. Semnatarul ei ne informa că absolvenților de la cele două școli profesionale nu li se asigură pe șantiere condiții optime de lucru, că nu-s repartizați cu grijă în echipe, nu au condiții bune de cazare și că, din aceste motive, unii tineri veniți din școli nu-și respectă contractul încheiat, plecînd în alte părți. Trimisă spre cercetare trustului regional de construcții, sesizarea a ajuns la serviciul de organizare a muncii. După un timp, T.R.C. ne-a răspuns că repartizarea elevilor pe întreprinderi s-a făcut de către școlile respective, conform necesarului stabilit de T.R.C., că, la rîndul lor, întreprinderile de construcții i-au repartizat să lucreze în echipe specifice meseriei în care s-au calificat, ca le-a fost asigurată cazarea. Deci, după părerea T.R.C., situația se prezintă mulțumitor. Spre edificare, am mers la întreprinderi să vedem care-i realitatea. O adresă privind repartizarea elevilor am găsit la întreprinderea 4 construcții din orașul Suceava. Numeric și nominal, întreprinderii i se aduce la cunoștință că i-au fost repartizați. LA REDACȚIE A SOSIT O SCRISOARE din absolvenții acestui an, de la Câmpulung, 20 de zidari, 10 montatori de pardoseli, 10 instalatori sanitariști, 15 instalatori calorifere și 10 mozaicuri faianțari. In total, 65 de muncitori calificați. Adăugind pe cei 36 de absolvenți repartizați întreprinderii de la școala profesională din Suceava, ajungem la o cifră de 101 muncitori calificați. întreprinderii i se enumerau în adresa pomenită o serie de îndatoriri. Se recomanda ca absolvenții să fie repartizați în echipe evidențiate în muncă, pe lângă muncitori cu îndelungată experiență, în meserie. De asemenea, întreprinderea avea obligația să le asigure front de lucru, condiții optime de cazare etc. Odată primită adresa, și cu ea baniiia ca Strudizei, tat și absolvenții, tovarășii de la serviciul organizării muncii al întreprinderii au făcut o oarecare reparație. Spunem „o oarecare“, pentru că o situație cu repartizarea absolvenților pe echipe nu-i de găsit. Tovarășii , afirmă că absolvenții s-au încadrat în echipe, în ritmul de lucru al acestora, în viața lor. Dar afirmația rămîne neîntemeiată, pentru că în realitate situația se prezintă cu totul altfel. Sosiți la lucru, unii absolvenți au fost primiți de șefii echipelor și chiar de membrii acestora cu răceală, cu neîncredere. Drept urmare, aceștia i-au repartizat să presteze lucrări neînsemnate, care nu necesitau calificarea pe care ei o au. Dacă tînărul încerca să protesteze, să arate ca, ajutat, el poate să facă mai mult, era repezit și dat afară din echipă. Lipsiți de sprijin, absolvenții colindau din echipă în echipă iar, în cele din urmă, plecau fără aprobarea nimănui de pe șantier, din întreprindere. Este adevărat că la această situație se ajungea, în unele cazuri, și datorită faptului că o parte din absolvenți au venit pe șantiere cu pretenții de „atotștiutori". Nu acceptau să li se facă observații, să li se dea indicații. Veneau la lucru tîrziu, plecau atunci cînd pofteau, ceea ce stârnea, pe drept cuvînt, nemulțumire. Rezultă deci că organizația U.T.M. din școală a făcut prea puțin pentru educarea viitorilor muncitori, pentru formarea acestora ca oamenii de tip nou, Al. FLOREA Îngiuirim ia tin<. 9 Lin non Vatra Dornei, bloc cu 36 apartamente pe str. Gării din orașul Foto: L. D. De peste hotare . Un purtător de cuvînt al Departamentului de Stat al S.U.A.. a declarat, la 17 octombrie, că guvernul Statelor Unite este bucuros că Adunarea Generală a O.N.U. a adoptat în unanimitate rezoluția care cheamă toate statele lumii să se abțină de a plasa pa orbită în jurul Pămîntului obiecte avînd la bord arma nucleară. • O delegație de experți romîni în domeniul construcțiilor, în frunte cu Traian Ispas, director general în Ministerul industriei construcțiilor, a sosit vineri la Belgrad- Membrii delegației vor pleca la Skoplje pentru a studia condițiile de construire a celor 100 de apartamenti? și a policlinicii donate de guvernul român pentru victimele catastrofe] care a distetis această țoeglitatgj