Zori Noi, octombrie 1963 (Anul 16, nr. 4916-4942)

1963-10-19 / nr. 4932

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, M­IJI-VRI Organ al Comitetului regional Suceava al P.M.R. și al sfatului popular regional Eforturi sporite pentru grăbirea uiiiiiii[iiiiiiiiiiiiiiiiiiii!niiii:iiiiiiiiii­i!]iiii­ i­ iiiiiiii!iiiiiipiiiii!!iiiiii;iiiiiii!­iiii;iiiiiiiiii­ i­i­ i!!!iiii!niiiiM lucrărilor agricole de toamnă! lilIIÎIIIllIllIlllIlIllIitlIIIIIlMIHIIIItlIl Pe ultimele hectare ■***>** '’******" l Era după-amiază. Cele patru­­ semănători ce lucrau pe tarlaua Țarina, din fata sa­tului Mileanca - Dor­oho­i, se­mănau ultimele hectare, l­a terminare, brigadierul Ion Comănescu le-a mulțumit harnicilor tractoriști care au­­ executat lucrări de cea mai bună calitate. Brigadierii Du­mitru Nisipranu și Ilie Cor­cea au terminat semănatul printre primii pe gospodărie.­­ In această toamnă la G.A.C. *­ din Mileanca s-au însămintat­­ in bune condiții 955 ha. cu­­ giiu, 30 ha. cu secară și 25­­ ha. cu orz. Pe tarlalele Ba­lan I și II. Trei movile și altele plantele au și răsărit, iar densitatea lor e bună. Aceasta e o dovadă că me­­­­canizatorii și colectiviștii au făcut lucrări de bună ega­late.­­*r Brigăzile I-a, a V-a, a VI-a și a VII-a de la G.A.C. , Tătărășeni au terminat zile­­­­le trecute însămintatul gri­ului. Brigada a VII-a de la S.M.T. Carattani, condusă de­ Ion Postolach­e, ínsamíntea­­­­ză acum griul pe ultimele­­ suprafețe la restul brigăzilor [ de cimp. t Au terminat recoltatul cartofilor îndrumați de organizațiile de­ partid colectiviștii din raionul Ră­dăuți, o dată cu alte lucrări, e­­fectuează de zor recoltatul carto­­filor. Primii pe raion au terminat această lucrare colectiviștii din Ălăneuți. Și la G­ A.C. din Cala­­findești, Negostina și Țibeni, s-a terminat de scos cartofii. Avansate cu recoltatul cartofilor sunt și gospodăriile colective dinn Vicovul de Jos, Dornești, Zamostea,­­Costișa etc. In ajutorul colectiviștilor în aceste zile de toamnă, cînd este de efectuat un mare volum de lucrări, în ajutorul colectiviștilor din Verești, raionul Botoșani, au venit și unii salariați din comună (de la topitoria de cînepă, de la balastieră etc.), precum și elevi și cadre didactice de la Școala de 8 ani din Verești. Astfel, în numai două zile, elevii au desfăcut 3.000 kg. porumb, evidențiindu-se Cîrjan Fiorin, Ilie Lucia, Gavriliuc Vasila ,și mulți alții. GEORGETA VORNICU (din postul de corespondenți vo­­­untari Verești —. Botoșani). Intîrzie eliberarea terenului Resurse de furaje . Gospodării colective ca cele din Rotunda, Liteni, Vorona, Baia și altele din raionul Fălticeni au ter­­m­inat semănatul păioaselor de toamnă. Aceasta a dat posibili­tatea ca un număr mai mare de tractoare să vină în sprijinul mu­taților rămase în urmă. Aici însă, tractoarele nu pot fi folosite datorită lipsei de teren eliberat. Tractoarele trimise în sprijin la G.A.C. din Dolhești, de exemplu, au trebuit să plece de acolo pentru faptul că terenul nu era eliberat de porumb. La această gospodărie trebuie să se însămînțeze 480 ha. Terenul pre­gătit însă este numai pe 255 ha, din care s-au semănat 190 ha. Su­prafața ce urmează a fi semănată se află și în prezent ocupată cu cartofi și porumb. Și la G.A.C. Horodniceni, din cele 120 ha. care­ au mai rămas de pregătit numai 30, sînt eliberate, restul fiind ocu­pate de asemenea de cartofi și porumb. O situație mai bună nu-i nici la G.A.C. Fălticeni și Rădă­­șen­­. La Fălticeni mai sunt de eli­berat 70 ha. de teren, iar la Ră­­dășeni, mai sunt de eliberat peste 200 ha. teren. E cazul ca consiliul agricol raional și conducerile G.A.C. să ia măsuri urgente. Timpul nu așteaptă ! P. BĂNICA Nici ritm, nici calitate în campania agricolă "din toam­­na aceasta colectiviștii din l­în­­țești, raionul Dorohoi, au tăiat la timp porumbul și floarea - soare­lui, au desfăcut porumbul de pe mai bine de 300 ha. din cele 398 ha. , cu atelajele gospodăriei și cu mașinile de la I.R.T.A. au trans­portat mari cantități de produse. De asemenea, sfecla de zahăr a fost recoltată de pe aproape 100 ha, din cele 113 ha. cultivate. Toate acestea sunt bune. Păcat însă că ritmul­ de lucru nu s-a pipn­­s iutit același. Datorită unor­­ defi­ciențe în organizarea muncii, din 799 ha. planificate s-au însămîn­­țat pînă zilele trecute doar 580 ha. cu grîu. Iată cauzele care au dus la întîrzierea semănatului: consi­liul de conducere nu s-a îngrijit sa elibereze operativ de glugi te­renul care urma să fie însămînțat. Joi acum pe 37 ha. din tarlalele „Mălăiște" și „Peste Șiret" mai sînt glugi care de mult trebuiau cărate, iar terenul — arat, pregătit și însămînțat. Apoi, gospodăria co­lectivă nu și-a schimbat încă întrea­ga cantitate de grîu. Recoltatul cartofului decurge foarte anevoios. Pînă nu de mult erau recoltate abia 42 ha. din iar ha. Mulți colectiviști, un­ loc sa fie mobilizați la recoltat, scot cioate din lunca­­ Șiretului sau execută alte lucrări care mai pot suferi amînări. i. Nici în privința calității lucră­rilor nu se pot spune cuvinte de laudă la adresa colectiviștilor și m­ecanizatorilor de aici. In tarlaua I.Șes", de la brigada a 7-a a lui Gheorghe Ciobotaru, griul se însă­­mînța într-un teren prost pregătit} mulți bolovani erau neatinși de po­­lidiscuri, deoarece la această lu­­­crare s-au făcut greșuri, iar se­mănătoarea n-avea toate greutățile puse la brăzdare, ceea ce făcea ca sărm­înța să nu fie îngropată uniform. Alai mult decît atît, pe terenurile­ însămînțate se observă multe greșuri. Astfel, pe tarlaua „Fața satului", sau pe „Mălăiște", sînt greșuri fie de la nereglarea marcatorului, fie de la mers cu se­mănătoarea în gol. Consiliul gospodăriei (președinte, Petru Alexa) colective, nu a luat însă măsuri de reînsâmînțare a­ greșurilor. Vinovat este și ingi­nerul agronom care a vegheat la calitatea lucrărilor. . Greșurile sînt frecvente și pentru faptul că aici nu s-au permanentizat mînuui­­torii de semănători, aceștia schim­­bîndu-se zilnic. GNI. COVATARU Situația folosirii mijloacelor I.R.T.A. la transportul produselor agricole In perioada T—15 octombrie un mare număr de autocamioane IRTA au fost puse la dispoziția unități­lor agricole pentru transportul pro­duselor. Dacă în unele raioane ca Dorohoi și Rădăuți și în raza orașu­lui Suceava există preocupare pen­tru folosirea din plin a mijloace­­­­lor de transport, nu același lucru Ținînd seama de această sîtenc­ție, conducerile autobuzelor și ale unităților beneficiare au datoria ca, prin eforturi comune, să asigure condiții pentru folosirea din plin a tuturor autocanaQaaslQJT «mun­Sii se poate spune­­ despre raioanele b­alticeni și Săveni, unde aceste mijloace nu sunt întrebuințate la întreaga lor capacitate. Această si­tuație rezultă și din tabelul de mai jos,­ unde în ordinea realizărilor ob­ținute de autobaze este prezentată productivitatea zilnică în zone pa­rantion,­­­lor, în vederea terminării transpor­­­tul­ui recoltei în cel mai scurt­ timp. ?­) Ordinea’ în care se situează ’limfobazele după realizările de la ăsta 4t 17. MembriT­ Autobaza 1—15 octombrie 17 octombrie Productivitatea Distanța’ Productivitatea Distanță tone/camion medie km. tone/camion medie km. Dorohoi 9.8 29 11,3 (V)*) 22 Suceava 9,7 27 11,7 (IV) 20 Rădăuți­ 7,9 30 : .13,3 (I) 25 Botoșani 7,3 32 9,1 (VI) 24 Gura Hulitorului 7,5 28 12,7 (III) 23 Săveni 8,5 23 9,2 (II) 32 Fălticeni 9,1 ’81 10,3 (VII) 13 ................— Anul XVIII nr. 4932 4 pagini 20 bani Sâmbătă 19 octombrie 1963 nefolosite G.A.C. din Vlăsinești puternic sector zootehnic, are un Pentru asigurarea furajelor necesare ani­malelor pe timp de iarnă, colec­tiviștii de aici s-au străduit ca din vreme să depoziteze în apro­pierea grajdurilor însemnate canti­tăți de fin, coceni, paie, pleavă și altele. Pe lingă acestea, s-a pla­nificat ca în această toamnă să se în­silozeze 5.213 tone de felurite nutrețuri. Pînă acum însă, nu s-au însilozat decit 4.552 tone. Aici în­­silozatul s-a întrerupt de aproape o săptămână, cu toate că pe tere­nurile gospodăriei mai există în­semnate cantități de dovleei, res­turi verzi de la grădina de le­gume și altele. La 16 octombrie se găseau strînse în grămezi res­turi de varză și ardei care, nu erau transportate la gropile de siloz. De asemenea, in aceeași zi s-au­ arun­cat la gunoi peste 2 tone de coji de dovleei, deoarece după­­ ce s-a recoltat, sămânța nu iau fost tocate și însilozate imediat. • Pe cîm­p mai sînt acum circa 5­ tone de dovleei. Organizația de­ partid și consiliul de conducere trebuie­­ să ■ analizeze această stare de­­ lucruri și­­ sa ia măsurile necesare cit nu-i prea tir­­ziu.­­ T. TOMA Mecanicul Dumitru Crează cu multă atenție Clinici de la Fabrica de spirt Rădăuți tu­ia mași­na de găurit. Foto: D. LERCA' Vizita Minorilor de partid ps­te stat la hidrocentrala „16 Februarie” de pe Argeș Au trecut aproape trei ani de cînd tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej și alți conducători ai partidu­lui­­ și statului nostru au vizitat valea Argeșului, examinînd ampla­samentul și schema­ de amenajare a hidrocentralei de pe acest rîu. Țara întreagă a aflat atunci că acolo, în inima munților, se va înălța încă una din mărețele con­strucții ale­ socialismului. In scurtă vreme, pa­docurile sălbatice ale chei­lor Argeșului a început să se des­fășoare activitatea­­ însuflețită carac­teristică marilor șantiere. Tot ceea ce au realizat­ în acest răstimp miile de constructori le dă temei să spu­nă acum „CLIVÂNTUL PARTIDU­LUI DEVINE FAPTA!“. Nu peste mulți ani, hidrocentrala de pe Argeș își va trimite prețioasa ener­gie electrică economiei noastre în plin­­ avuit. Vineri, 18 octombrie 1963, construc­torii au avut din nou oaspeți dragi. Tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Gh. Gaston Marin au făcut o vizită la șantierul hidrocentralei ,.16 Februarie’“ de pe Argeș. Con­ducătorii de partid și de stat au fost însoțiți de tovarășii Ștefan Matei, prim-secretar al Comitetului regional Argeș al P.M.R., Constan­tin­­ Sandu, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular re­gional, de activiști de partid și de stat. La Corbeni, unde se află con­ducerea grupului de șantiere, oaspe­ții au fost întâmpinați de minis­trul minelor­­ și­­ energiei electrice, Bujor Almășan, Nicolae Gheorghiu­, adjunct al ministrului, Adalbert Gilbert, director general al între­prinderii de construcții hidrotehni­ce, Nicolae Ștefan, șeful grupului de șantiere, Radu Gaurie, inginer­­șef adjunct, Alexandru Nourescu, inginer-șef al ISPH, Francisc An­ton, secretarul comitetului de partid al șantierelor, de ingineri și spe­cialiști. La sediul conducerii șantierelor, tovarășului Gheorghe Gheorghiu- Dej și celorlalți conducători de partid și de stat le-au fost pre­zentate de către șeful proiectului, ing. Alircea Sipiceanu, soluțiile a­­doptate pentru construirea acestui important nod hidroenergetic pro­iectat îi­ întregime în țara noas­tră, precum și stadiul actual al lucrărilor. Hidrocentrala de pe rîul Argeș va avea o putere instalată de 220 klw, iar producția ei anuală va fi de 400 milioane kWh. Potenția­lul hidroenergetic al Argeșului va fi utilizat pe o distanță de 25 km., iar pentru mărirea debitului de apă vor fi captate Topologul, rîul Doamnei, Vîlsanul și alte rîuri de munte ale căror ape vor fi dirijate spre lacul de acumulare, prin albii subterane măsurînd 28 km. Lacul de acumulare, lung de 14 km., va avea un volum de jumătate mi­liard metri cubi de apă. Specia­liștii hidrocentralei au relevat și alte avantaje ale construirii aces­tui nod hidroenergetic. Se creează astfel posibilitatea irigării a pes­te 100.000 hectare în bazinul Ar­geșului, vor fi ferite de inundații importante suprafețe de teren agri­col, se va asigura mărirea debi­tului de apă pentru alimentarea Capitalei. Au fost vizitate apoi principa­lele obiective ale acestui șantier care se­ întinde pe o lungime de 25 km. Mașinile urcă spre fabrica de betoane pe șoseaua nouă tăiată în stîncă, străbătând tunete și trecend peste viaducte ridicate cu îndrăz­neală și măiestrie de constructori. In­ aceste locuri, unde în urma cu doi­ ani nu erau­ nici poteci, s-a deschis acum accesul pentru auto­camioanele de mare tonaj care a­­provizionează fabrica de betoane cu agregate­ și ciment. Încă înain­te­­ de definitivarea drumului, con­structorii au­­ reușit, învingînd se­rioase greutăți, să transporte uiir­ișiere ,complexe ale fabricii de be­toane, macaralele funicular. La fa­brica de betoane, specialiștii au a­­rătat oaspeților că utilajele moder­ne­,­ dirijate, prin " comandă' electro­­pneumatică, vor asigura cantitățile mari­­ de beton cerute de construc­ția barajului. La cota 834, la punctul numit Vidrara, unde s-a amplasat coro­namentul barajului, conducători­ de partid și de stat au discutat cu ing. Radu Prișca, principalul spe­cialist în proiectarea de baraje din I.S.P.H., despre felul cum s-au proiectat și organizat lucrările. Barajul — de tipul în arc cu dub­lă curbură — cu o înălțime de 165 m­, este conceput pe baza ce­lor mai recente realizări ale teh­nicii mondiale. Soluția adoptată este cea mai economică în com­parație cu alte variante studiate. Conducătorii de partid și de stat au apreciat pozitiv faptul că în soluțiile adoptate proiectanții s-au călăuzit at­ît de principiul e­­c­onomicității, cît și de cel al ob­ținerii unui grad ridicat de sigu­ranță a construcțiilor hidroener­getice. Aici la baraj, frumusețea sălba­tica a cheilor­ Argeșului a fost spo­rită de nâna­ omului cu noi în­făptuiri. Înfruntând natura cățărîndi­-se cu îndrăzneală aspră, pas cu­ pas pe stincile golașe, construc­torii au aruncat prima punte peste cheile Argeșului — cablurile de oțel ale macaralelor funicular. Pe aceste cabluri vor face zeci de" mii de drumuri benele "încărcate cu be­­­­ton, ridicând în­ calea apelor uria­șul scut de 500.000 m­etri cubi be­ton al hidrocentralei. Oaspeții coboară apoi în vatra barajului pentru a asista la un e­­veniment important în istoria șan­tierului : începerea turnării beto­nului la baraj. Ing. Gh. Sălăjan, șeful acestui șantier, prezintă or­ganizarea lucrărilor. In jur, suta de constructori așteaptă cu nerăb­dare. Din înălțimi, pe cablurile macaralei este coborîta prima bcenă. Cu ea coboară muncitorul benist. Alexandru Ojog, un veteran al ma­rilor șantiere ale socialismului și inginerul mecanic șef Ladislau Rak­oși, unul din îndrăzneții con­structori care a adus o contribu­ție de seamă la pregătirea mijloa­­celor mecanizate pentru atacarea acestei importante lucrări. Ambii au adus aici „școala“ Bicazului, pe care Argeșul le-o îmbogățește necontenit. Lor le-a revenit cinstea de a turna primele cantități de beton, și aplauzele întregii asis­tențe, „șarja“ este descărcată în corpul barajului. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej felicită pe­ constructorii șan­tierului baraj, le urează succes în muncă și îi asigură că parti­dul și guvernul îi vor sprijini și pe mai departe pentru a realiza în cele mai bune condiții aceasta lucrare de mare proporție, lista vizitat apoi șantierul uzinei pro­­priu-zise. Coliviile poartă pe oas­­peți în adîncuri, la peste 100 m. sub albia actuală a Argeșului. Printr-o galerie pătrundem în­­­tr-o vastă încăpere subterană, să­pată în stîncă , este locul unde vor­ fi instalate turbinele centralei. In­ginerii Gheorghe Popescu, șeful șantierului, și Emil Nicola­u dau explicații amănunțite. Sute de con­structori au muncit cu abnegație, excavînd din inima muntelui zeci de mii de metri cubi de piatră. Echipe ca acelea conduse de mi­nerii Irimu­ș Traian, Mosnegutu Constantin, Barta Ferencz, Ciz­­m­adi Alin­ai și alții sînt bine cu­noscute pentru realizările obținu­­­te. Irimuș Traian, aflat acum in schimb, raportează cu mîndrie to­varășului Gh­eorghiu-Dej stadiul lucrărilor încredințate brigăzii sale. Oaspeții sînt conduși apoi la lo­cul unde se excavează galeria de fugă. Din centrala subterană, pe această galerie apele vor continua­ cale de 12 km., să străbată adîncu­­rile pentru a reintra în vechea al­bie. Cînd o înaltă apreciere muncii și realizărilor constructorilor, tova­rășul Gheorghe Gheorghiu-Dej ai subliniat­ importanța și frumusețea­­ acestei munci, arătînd că pentru­ proiectanții și constructorii hidro­centralei acest șantier este un pri­lej de valorificare a priceperii și capacității lor creatoare, de dobândi­re a unor mari satisfacții. La ieșirea din subteran, ca și pretutindeni în locurile vizitate, miile de constructori au făcut­ oaspeților o caldă manifestație de dragoste și atașament, ovaționînd­­ îndelung pentru partid și guvern. Vizita conducătorilor de partid și de stat a constituit pentru con­­structorii hidrocentralei un puter­nic imbold de a munci­ cu forțele sporite pentru ridicarea în cele mai bune condiții a acestei mă­rețe construcții a socialismului. După aceea, oaspeții au vizitat Stațiunea agricola experimentală Ștefănești, unde s-au efectuat im­portante lucrări de punere în va­loare, prin terasari și plantari ,cu­ viță de vie, a unor terenuri slab productive, însoțiți de Iov. Nico­la­e­ Glosan, prim-vicepreședinte al Consiliului Superior al Agriculturii, și de directorul stațiunii, tov. Con­stantin Budan, conducătorii c­a partid și de stat s-au deplasat la terasele Golească și Izvorani. In aceste locuri vor fi valorificate prin terasări încă 2.000 ha. de terenuri. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej a subliniat însemnătatea mun­cii depuse în stațiune pentru valo­rificarea superioară a acestor te­renuri și a arătat că ea trebuia­ continuată și dezvoltată. Pretutin­deni, pe drumul străbătut în re­giunea Argeș — la Pitești, Curtea­ de Argeș și în numeroase alte lo­calități — populația, aflînd despre vizita conducătorilor de partid și de stat, i-a întîmpinat cu deosebită căldură, mare și salutîndu-i cu puternica oferindu-le flori. I­a Casa agronomului din Ște­fa­n­est­i a avut loc o masă la care au luat parte conducători de partid și de stat, miniștri, conducători ai organelor locale, cadre de condu­cere și specialiști, constructori și proiectanți ai hidrocentralei de pat Argeș, specialiști de la Stațiunea­ agricolă experimentală Ștefanești. (Agerpres). Lipsă de cadre sau nepăsare a cunoscut că ritmul de exe­­și calitatea construcțiilor de­ Este cutie­pind în mare măsură de gradul de calificare al muncitorilor de pe șan­tiere. Ținîndu-se seama de aceasta, precum și de faptul că trustul regional de construcții și-a dez­voltat activitatea, au fost înființate și funcționează două școli profe­sionale — una la Cîmpu­lung și alta la Suceava — care pregătesc muncitori calificați pentru toate meseriile ce se prestează pe șan­tiere. Ca urmare, an de an, pe­­șantierele regiunii au sosit noi ab­solvenți ai școlilor profesionale. Așa, de exemplu, în ultimii, trei ani au fost repartizați pe șantierele re­giunii aproximativ 625 absolvenți. Cu toate acestea, atunci cînd sînt criticați pentru întîrzierea unor lu­crări sau pentru slaba lor calitate, șefii de lot sau unii tovarăși din con­ducerea întreprinderilor de construc­ții pot fi auziți invocînd, printre alte cauze, lipsa de cadre califi­cate. Care e de fapt situația ? Am pornit pe urmele unei scri­sori sosite nu de mult la redacție. Semnatarul ei ne informa că ab­solvenților de la cele două școli profesionale nu li­ se asigură pe șantiere condiții optime de lucru, că nu-s repartizați cu grijă în e­­chipe, nu au condiții bune de ca­zare și că, din aceste motive, unii tineri veniți din școli nu-și respectă contractul încheiat, plecînd în alte părți. Trimisă spre cercetare trus­tului regional de construcții, sesi­zarea a ajuns la serviciul de­­ or­ganizare a muncii. După un timp, T.R.C. ne-a răspuns că repartiza­rea elevilor pe întreprinderi s-a fă­cut de către școlile respective, con­form necesarului stabilit de T.R.C., că, la rîndul lor, întreprinderile de construcții i-au repartizat să lu­creze în echipe specifice meseriei în care s-au calificat, ca le-a fost asigurată cazarea. Deci, după pă­rerea T.R.C., situația se prezintă mulțumitor. Spre edificare, am mers la întreprinderi să­­ vedem care-i realitatea. O adresă privind repar­tizarea elevilor am găsit la în­treprinderea 4 construcții din o­­ra­șul Suceava. Numeric și nomi­nal, întreprinderii i se aduce la cunoștință că i-au fost repartizați. LA REDACȚIE A SOSIT O SCRISOARE din absolvenții acestui an, de la­ Câmpulung, 20 de zidari, 10 mon­­tatori de pardoseli, 10 instalatori sanitariști, 15 instalatori calorifere și 10 mozaicuri faianțari. In total, 65 de muncitori calificați. Adău­gind pe cei 36 de absolvenți re­partizați întreprinderii de la școala­ profesională din Suceava, ajungem la o cifră de 101 muncitori califi­cați. întreprinderii i se enumerau în­ adresa pomenită o serie de îndatoriri. Se recomanda ca absol­venții să fie repartizați în echipe evidențiate în muncă, pe lângă muncitori cu îndelungată experiență, în meserie. De asemenea, întreprin­derea avea obligația să le asigure front de lucru, condiții optime de cazare etc. Odată primită adresa, și cu ea baniiia ca Stru­d­izei, tat și absolvenții, tovarășii de la serviciul organizării muncii al în­treprinderii au făcut o oarecare re­parație. Spunem „o oarecare“, pen­tru că o situație cu repartizarea absolvenților pe echipe nu-i de gă­sit. Tovarășii , afirmă că absolvenții s-au încadrat în echipe, în ritmul de lucru al acestora, în viața lor. Dar afirmația rămîne neîntemeiată, pentru că în realitate situația se prezintă cu totul altfel. Sosiți la lucru, unii absolvenți au fost primiți de șefii echipelor și chiar de membrii acestora cu răceală, cu neîncredere. Drept ur­mare, aceștia i-au repartizat să presteze lucrări neînsemnate, care nu necesitau calificarea pe care ei o au. Dacă tînărul încerca să protesteze, să arate ca, ajutat, el poate să facă mai mult, era repe­zit și dat afară din echipă. Lipsiți de sprijin, absolvenții colindau din echipă în echipă iar, în cele­­ din urmă, plecau fără aprobarea nimă­nui de pe șantier, din întreprin­dere. Este adevărat că la această situație se ajungea, în unele cazuri, și datorită faptului că o parte din absolvenți au venit pe șantiere cu pretenții­­ de „atotștiutori". Nu ac­ceptau să li se facă observații, să li se dea indicații. Veneau la lucru tîrziu,­ plecau atunci cînd pofteau, ceea ce stârnea, pe drept cuvînt, nemulțumire. Rezultă deci că or­ganizația U.T.M. din școală a fă­cut prea puțin pentru educarea vii­torilor muncitori, pentru formarea acestora ca oameni­i de tip nou, Al. FLOREA Îngiuirim ia tin<. 9 Lin non Vatra Dornei, bloc cu 36 aparta­mente pe str. Gării din orașul Foto: L. D. De peste hotare . Un purtător de cuvînt al Departamentului de Stat al S.U.A.. a declarat, la 17 octombrie, că guvernul Statelor­­ Unite este bu­curos că Adunarea Generală a O.N.U. a adoptat în unanimitate re­zoluția care cheamă toate statele lumii să se abțină de a plasa pa orbită în jurul Pămîntului obiecte avînd la bord arma nucleară. • O delegație de experți romîni în domeniul construcțiilor, în frun­te cu Traian Ispas,­ director general în Ministerul industriei con­­­strucțiilor, a sosit vineri la Belgrad- Membrii delegației vor ple­ca la Skoplje pentru a studia condițiile de construire a celor 100 de apartam­enti? și a policlinicii donate de guvernul român pentru victimele catastrofe] care a distetis această țoeglitatgj

Next