Zori Noi, septembrie 1964 (Anul 17, nr. 5201-5226)
1964-09-12 / nr. 5211
FURAJE PENTRU ÎNDESTULĂTOARE HRANA ANIMALELOR V In trei zile Valorificăm din plin resursele Situată în zona centrală a raionului Dorohoi, gospodăria agricolă colectivă „Scânteia” din comuna Ibănești și-a dezvoltat an de an, pe lingă celelalte ramuri de producție, și sectorul zootehnic. In prezent, gospodăria noastră are în proprietate obștească 513 bovine, 836 ovine,269 porci și 1.036 păsări. Și s-au convins colectiviștii, din proprie experiență, că pentru a obține rezultate bune în dezvoltarea creșterii animalelor este necesar să se asigure în primul rînd o puternică bază furajeră. Pornind de la această necesitate, conducerea gospodăriei, îndrumată de organizația de partid, a acordat și acordă o deosebită atenție producerii, recoltării, conservăriii și depozitării furajelor. Gospodăria are de înfuozat în acest an 1850 tone de nutrețuri diferite. Folosind însă toate resursae, avem garanția că vom depăși prevederile planului cu cel puțin 200—300 tone, astfel nicit să putem intra în iarnă cu peste 2.000 tone de siloz. Pentru buna desfășurare a acțiunii de însilozare am luat din vreme toate măsurile, încă de pe la mijlocul lunii iulie, cele 20 gropi de siloz, avînd fiecare o capacitate cuprinsă între 70 și 90 tone, au fost curățate și dezinfectate. Tocătorile au fost verificate și reparate, iar munca echipei de colectiviști (înființată special pentru a lucra la însilozări) — organizată temeinic. Împreună cu tovarășul Victor Atomei, președintele gospodăriei, și cu Dumitru Dragan, vicepreședinte, am urmărit îndeaproape stadiul de vegetație a porumbului, stabilind care este bun pentru a fi însulozat. Experiența ne-a dovedit că pentru calitate, a obține un nutreț de porumbul trebuie să aibă în momentul însilozării un procent de umiditate de 65—75 la sută. Dacă conține mai multă apă, aceasta influențează negativ procesul de fermentare, obținîndu-se un nutreț, prea acru, cu un conținut prea mare de acid acetic. Pentru a-i mișcora conținutul de apă, noi îi adăugăm la însilozare 10—15 t la sută pleavă sau paie uscate. Insilozarea. o facem tocind foarte mărunt plantele pentru a putea obține un amestec omogen., preîntîmpinînd posibilitatea pătrunderii aerului, și .degradării nutrețului pus la murat. La momentul potrivit vom însiloza și coceni de porumb în amestec cu frunze și mofete de sfeclă, așezînd un strat de coceni tocați,apoi unul ,format din frunze și colete de sfeclă, tocate. Pentru buna conservare a nutrețului în gropi așezăm deasupra silozului colete și frunză de sfeclă netocate intr-un strat de 10—20 cm. Totodată, o bună parte din cocenii uscați îi vom folosi în hrana animalelor și sub formă tocată și saramurată. Vom mai însiloza capitulele de floarea soarelui în amestec cu borhot de sfeclă de zahăr, dovleci furajeri în amestec cu știîleți de porumb, precum și resturi de la grădina de legume. Organizînd temeinic munca, gospodăria noastră a izbutit să însilozeze intr-un timp scurt aproape 600 tone diferite resurse furajere. In această acțiune s-au evidențiat colectiviști ca Gheorighe Tjarnea, Haralambie Dragan, Alexa Carp, Costică Ungureanu și alții. Noi sîntem hotărîți să lucrăm astfel Incit în scurt timp să asigurăm în întregime cantitatea de siloz planificată, ba chiar s-o si' depa Ing. GH. PEHIAN G.A.C. Ibănești — Dorohoi Pentru asigurarea unei baze furajere îndestulătoare și de bună calitate, consiliul G.A.S. Cătămărăști a luat din vreme măsurile corespunzătoare. In prezent, se desfășoară intens însilozarea furajelor. In numai 3 zile de Începerea acestei lucrări, cu ajutatorul a trei combine s-a tocat și însilozat cantitatea de peste Ü00 tone nutreț. . Pintre cei care s-au evidențiat în această muncă sunt mecanizatorii Clement Rusu, Constantin Apetrei, Mihai Asiminice si. Coresp. GH. ȘOCARICI Echipa specială— la lucru La noi, la G.A.C. Pădureni, s-a format o echipă specială care se ocupă de asigurarea furajelor. Și putem spune că aceasta dă rezultate bune. Astfel, s-au cosit și strîns toate fînețele naturale, lucerna și ierburile de pe zonele drumurilor și din diferite piscuri, s-au adunat 70 tone frunzări. Totodată, am însilozat 600 tone nutreț. In continuare vom însiloza și mari cantități de frunze și colete de sfeclă de zahăr, capitule de floarea-soarelui și resturi de la grădina de legume. DINU I. MANDRIC președintele G.A.C. Pădureni — Săveni Acțiune bine organizată La G.A.C. Ștefănești — Stînca, raionul Botoșani, însilozarea nutrețurilor pentru hrana animalelor se desfășoară din plin. Prin grija consiliului de conducere, îndrumat în permanență de organizația de partid, munca colectiviștilor a fost temeinic organizată în acest scop. Ca urmare, în numai două zile, cu ajutorul a două tocători și a unei combine, colectiviștii de aici au însilozat aproape 400 tone nutreț. In această muncă s-au evidențiat mecanizatorii Mircea Burlacu, Mihai Burtă, Gheorghe Onofrei, ca și colectiviștii Lucreția Luță, Ion Gh. Nania, Gică Axinte, Toader Andrianu și alții. P. (din LUCACHI postul de corespondenți voluntari Ștefănești — Botoșani) Asigurarea unei puternice baze furajere pentru animalele gospodăriei face parte din preocupările de seamă ale consiliului de conducere de la G.A.C. Bănești - Săveni. un tată, de altfel, aspect din timpul însilozării or. Foto: T. TOMA Anul XIX nr. 5.2114 pagini 20 bani sîmbătă 12 septembrie 1964 Instruirea propagandiștilor din lnistă,mîtnul politic U.T.M. In organizațiile din raionul Dorohoi, tineretul va studia, în cadrul invățămîntului politic U.T.M., în anul școlar 1964— 1965, la formele: „Statutul U.T.M.”, „Să ne cunoaștem patria noastră socialistă", „Curs politic“ și cercurile „Pe teme de morală socialistă". Comitetul raional Dorohoi al U. T. M., la indicația și cu sprijinul comitetului raional de partid, a organizat la centrul de raion un curs de instruire a propagandiștilor cu o durată de zile. In cadrul programului, propagandiștii prezenți la instruire au audiat expuneri pe teme ca : „Politica P.M.R. de zare socialistă a țării industriale„întărirea economică și noastre“, organizatorică a G.A.C.", „Politica P.M.R. de dezvoltare intensivă și complexă a agriculturii“ ș.a. Coresp. B. CONSTANTIN Cunoscind complicata funcționare a electrostivuitorului, conductorul Ilie Cuseac reușește să deservească în bune condițiuni mașinile din secțiile saci și pungi a C.C.H. Suceava. Foto : I. NEGREA LA I.F. CÎMPULUNG Temeinică organizare a muncii în noul an forestier La I. E. Cîmpulung, pregătirile pentru noul an forestier s-au terminat la vreme și lucrătorii de aici își concentrează eforturile în continuare spre realizarea sarcinilor izvorîte din Directivele Congresului al IlI-lea al P.M.R. și din planul de măsuri elaborat de către plenara comitetului regional de partid din iunie a.c. Lucrîndu-se pe baza planului de măsuri special întocmit, s-au terminat la timp calculele și lucrările pentru denitivarea borderoului tăierilor și stabilirea masei lemnoase date în exploatare pentru anul 1965, atît cantitativ, cit și pe sortimente. Trecîndu-se apoi la întocmirea devizelor pe parchet, și aceste lucrări au fost terminate. O atenție deosebita s-a acordat proceselor tehnologice din parchetele cu produse principale și din noile parchete. In preocuparea conducerii tehnico-administrative a întreprinderii, sprijinită de organele de partid și de stat, a stat pe prim plan mecanizarea lucrărilor grele din sectorul de exploatare. Pentru aceasta, în noul an forestier întreprinderea va mai fi dotată cu 6 noi ferăstraie mecanice, cu trei funiculare tip Wyssen și unul Mîneciu, cu 4 tractoare U.T.B. și cu două instalații de corhănire. Mare grijă s-a acordat lucrărilor de instalare a funicularelor, care trebuiau terminate intr-un timp cit mai scurt. Ca urmare, instalarea unui funicular Wyssen în sectorul Valea Putnei, pe o lungime de 600 m., a durat numai 4 zile. La instalarea și întreținerea funicularelor se remarcă brigada condusă de Victor Crăciunaș. In urma dotării cu noi utilaje, indicii de mecanizare, la diferite faze de lucrări, vor crește, iar masa lemnoasă va fi și mai bine valorificată. Revizuirea utilajului, refacerea drumurilor auto-forestiere și a căilor de apropiat, construcția unor noi cabane și repararea celor existente sunt, de asemenea, pregătiri care s-au efectuat în vederea începerii noului an forestier. Astfel, s-au construit 12,7 km. drumuri auto-forestiere și anume : 10 km. la sectorul Botoșel și 2,7 km. la Hurghiș. S-au construit, de asemenea, noi drumuri de pădure pentru deschiderea parchetelor, însumînd :4,5 km., dintre care 1,2 km. la Moldova Sulița și restul în sectorul Pojorîta. Drumurile, în majoritatea cazurilor, sunt amplasate astfel incit să deservească ,mai multe parchete din mai multe posibilități anuale de exploatare. VICTOR MICU (Continuare in pagina a 3-a). Concert lectură-ghicitoare In sala de lectură a clubului stațiunii balneoclimaterice Vatra Dornei s-a desfășurat, recent, un concert lectură-ghicitoare pe tema „Literatura, izvor de inspirație pentru compozitori“. In cadrul acestui concert, Rodica Bilec și Constantin Țîmpău au citit fragmente din operele celebre de-a lungul veacurilor ale lui Schiller, Pușkin Shakespeare, Goethe, Caragiale, Coșbuc, Fadeev, precum și din „1061 de nopți". — Anul de producție 1964 l-am început sub semnul întrecerii avantate pentru continua îmbunătățire a calității produselor. In ce măsură am reușit noi, lucrătorii secției de tăbăcărie Fabricii de piele și încălțăminte a „Străduința"' Suceava să realizăm acest obiectiv principal, o dovedește bilanțul celor 8 luni de muncă, in această perioadă, am reușit să îndeplinim planul de producție la tăbăcit mineral și vegetal (Căptușeli poate porci) calitatea I-a și a II-a în proporție de 137,45 la sută și, respectiv, 135,90 la sută. Pe primele 8 luni ale anului, tăbăcarii noștri au realizat economii în valoare de 72.000 lei. După ce mă puse ,,în temă“, Constantin Ștefan, șeful brigăzii de tăbăcari, mă invită cu amabilitate să-i cunosc tovarășii de muncă, la adresa cărora nu avea de adus decit cuvinte de laudă. — Pentru ridicarea tuturor muncitorilor la nivelul fruntașilr, 37 dintre ei urmează cu regularitate cursurile de calificări (de 2 ori pe săptămână) organizate in incinta fabricii. Aplicînd în practică cunoștințele însușite la cursuri, muncitorii Veronica Morcov, Vasile Iftode, Vasile Balint și toți ceilalți obțin zi de zi rezultate dintre cele mai bune. „Competența cu care-mi vorbea despre fazele procesului tehnologic al tăbăcirii pieilor, despre fiecare detaliu arătau că tov. Constantin Ștefan are o bogată experiență în această muncă. — Lucrez de 14 ani în ramură tăbăcăritului, de la vîrsta de 19 ani. Imediat după absolvirea Școlii profesionale de pielărie și încălțăminte de la Bacău, Ministerul Industriei Ușoare m-a repartizat în producție aici, la fabrica „Străduința“, care tocmai alunei luase ființă. Am început-o ca muncitor calificat la sectorul de finisaj. Am fost apoi proroceal ca brigadier la secția tăbăcit vegetal, iar după reprofilarea secției (pe căptușeli poale - porci), mi-a fost încredințată răspunderea de brigadier cu tăbăcirea minerală a pieilor. Aici mă străduiesc să fac față cerințelor, adaugă el cu modestie. Își întrerupse firul vorbelor spre a-mi da unele explicații suplimentare în legătură cu pregătirea pieilor pentru prelucrare. — In butoaiele acestea uriașe, pe care le vedeți, sunt introduse pieile, așa cum vin ele de la unitățile noastre furnizoare. După 16 ore de tratare cu o soluție de sulfuri de sodiu și var, pieile ies fără fir de păr. Cei care lucrează aici, Gh. Petruc, Constantin Grumezea și asemenea lor Vasile Hatneanu, Traian Pînzaru — au o bogată experiență in meserie. Pieile trec apoi la instalația Pasting, pentru uscare. Aici, în fața marilor ecrane de sticlă, i-am văzut pe Neculai Pînzaru și Vasile Rungureneu. Cu mare dexteritate, ei proiectau pieile pe ecranele de dirijîndu-le, la sticlă ale ramelor, intervale foarte scurte, către celulele Pasting. Șturuite, vopsite, spițate și polizate, pieile sunt introduse la mașina de călcat unde comunistele Saveta Petruc și Elena Ujică le dau ultima față. Dar procesul de prelucrare nu se oprește aici. Urmează fusarea (la mașina de fusat, unde se face și măsurarea pieilor), și, în cele din urmă, sortarea lor. Am zăbovit puțin la fusare. Operațiunea era condusă de către utemistul Aurel Lupașcu care, în acea clipă, era asistat de inginera chimistă Ligia Amariei. — Se descurcă bine, ne informează inginera. In imediata apropiere a mașinii de fusat, pe un boc, comunistul Nicanor Maximiuc etala pieile pe cele s categorii, pregătindu-le pentru a-și lua drumul către fabricile de încălțăminte „Flacăra roșie“ București și „Banatul“ Timișoara. Bocul întregea cele spuse anterior de către vrednicul șef de brigadă : „Calitatea a IlI-a și a IV-a cedaseră în favoarea calității I-a și a 11-a“. OCTAVIAN TEMNEANU Calitățile I-a și a II-a predomină Solemnitatea luminării Ordinului „Steaua Republicii Populare Romîne“ clasa I academicianului prof.dr. Dezideriu Miskolczy La Palatul Consiliului de Stat al R.P. Romîne a avut loc vineri la amiază solemnitatea înmînării Ordinului „Steaua Republicii Populare Romîne“ clasa I acad. prof. dr. Dezideriu Miskolczy pentru merite deosebite în domeniul științific și didactic. Au participat tovarășii Ștefan Voitec, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Ștefan Balan, ministrul învățămîntului, Voinea Marinescu, ministrul sănătății și prevederilor sociale, Ludovic Takacs, membru al Consiliului de Stat, Gheorghe Pele, adjunct al ministrului afacerilor externe, academicienii Iorgu Iordan și Ștefan Milea, vicepreședinți ai Academiei R.P. Române, Ion Iliescu, adjunctul șefului secției învățămînt și sănătate al C.C. al P.M.R., prof. Tiberiu Andrasofszky, rectorul institutului de medicină și farmacie din Tg. Mureș. A luat parte, de asemenea, Jeno Kuti, ambasadorul R.P. Ungare in R.P. Romînă. Tovarășul Ștefan Voitec a adresat sărbătoritului, din partea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Consiliului de Stat, a Guvernului Republicii Populare Române și a tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej personal, felicitări călduroase pentru conferirea înaltei distincții ca un omagiu adus îndelungatei și rodnicei sale activități pe tărîm științific, didactic și al ocrotirii sănătății poporului, și i-a urat milita sănătate, activitate, spornică și de acum înainte, fericire personala. A răspuns acad. prof. dr. Dezideriu Miskolczy, evocînd momentele importante din viața și activitatea sa. El a exprimat dorința de a se transmite tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej recunoștința sa fierbinte pentru sprijinul și onorurile de care a beneficiat în decursul celor două decenii de muncă, urîndu-i din adîncul inimii sănătate, multă putere de muncă pentru fericirea poporului nostru și pentru pacea în lume. (Agerpres). Fantezia și indrăzneala arhi ca schițele să prindă Galați di Detaliu de construcție în confei ților și constructorilor au făcut ■pensiuni.lui Sucevei. Foto: I. NEGREA Deschiderea celei de-a XXIII-a ediție a Jocurilor Balcanice de atletism Zenți membri ai Comitetului de onoare care patronează Jocurile Balcanice de la București. Au participat, de asemenea, la festivitate, reprezentanți ai misiunilor diplomatice ale țărilor balcanice și alți invitați. Primiți cu puternice aplauze de spectatori, prin fața tribunelor defilează sportivi albanezi, bulgari, greci, iugoslavi, turci și romîni. Timp de trei zile, ei vor concura aici pentru cucerirea titlurilor de campioni balcanici la 35 de probe atletice.In numele tovarășului Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române, președintele Comitetului de onoare Jocurilor Balcanice de la București,în numele comisiei de organizare a celei de-a XXIII-a Balcaniade .de atletism, tovarășul Aurel Duma, președintele Uniunii de Cultură Fizică și Sport, a adresat un călduros salut sportivilor veniți să se întreacă pe stadionul Republicii din Capitala Romîniei. Subliniind faptul că Jocurile Balcanice constituie un folositor schimb de experiență, un mijloc de întărire a colaborării și prieteniei dintre popoarele țărilor balcanice, tovarășul Aurel Duma a arat mult succes tuturor concurenților și a declarat deschisă cea de-a XXIII-a ediție a Balcaniadei de atletism. După prima zi de întreceri, eamentele pe echipe se prezic astfel : masculin :L — R P. Imînă 64 puncte ; 2.— R. S. Iugoslavia 49 puncte 3. — R. Bulgaria 48 puncte ; 4. — Grec 6 puncte ; 5. — R. P.Albania Punct ; 6. — Turcia 0 pune Feminin ; 1. — R. S. Romînă Puncte ; 2. — R.S.F. Iugoslav 18 puncte ; 3. — R. P. Bulgar 17 puncte ; 4. — Grecia 3 pune Agerpres Pe stadionul Republicii din Capitală, în fața a mii de spectatori, s-a deschis vineri cea de-a XXIII-a ediție a Jocurilor Balcanice de atletism, la care participă echipele reprezentative ale R.P. Albania, R.P. Bulgaria, Greciei, R.S.F. Iugoslavia, Turciei și R.P. Romane. În tribuna oficială erau pre