Zori Noi, septembrie 1964 (Anul 17, nr. 5201-5226)

1964-09-12 / nr. 5211

FURAJE PENTRU ÎNDESTULĂTOARE HRANA ANIMALELOR­­ V In trei zile Valorificăm din plin resursele Situată în zona centrală a ra­ionului Dorohoi, gospodăria agri­colă colectivă „Scânteia” din co­muna Ibănești și-a dezvoltat an de an, pe lingă celelalte ramuri de producție, și sectorul zooteh­nic. In prezent, gospodăria noas­tră are în proprietate obștească 513 bovine, 836 ovine,­­269 porci și 1.036 păsări. Și s-au convins colectiviștii, din proprie expe­riență, că pentru a obține re­zultate bune în dezvoltarea creș­terii animalelor este necesar să se asigure în primul rînd o pu­ternică bază furajeră. Pornind de la această necesitate, condu­cerea gospodăriei, îndrumată de organizația de partid, a acordat și acordă o deosebită atenție producerii, recoltării, conservă­­r­iii și depozitării furajelor. Gos­podăria are de înfu­ozat în acest an 1850 tone de nutrețuri dife­rite. Folosind însă toate resur­sa­­e, avem garanția că vom de­păși prevederile planului cu cel puțin 200—300 tone, astfel nicit să putem intra în iarnă cu pes­te 2.000 tone de siloz. Pentru buna desfășurare a ac­țiunii de însilozare am luat din vreme toate măsurile, încă de pe la mijlocul lunii iulie, cele­­ 20 gropi de siloz, avînd fiecare o capacitate cuprinsă între 70 și 90 tone, au fost curățate și dezinfectate. Tocătorile au fost verificate­­ și reparate, iar mun­ca echipei de colectiviști (înfiin­țată special pentru a lucra la însilozări) — organizată temei­nic. Împreună cu tovarășul Vic­tor Atomei, președintele gospo­dăriei, și cu Dumitru Dragan, vicepreședinte, am urmărit în­deaproape stadiul de vegetație a porumbului, stabilind care este bun pentru a fi însulozat. Experiența ne-a dovedit că pentru calitate, a obține un nutreț de porumbul trebuie să aibă în momentul însilozării un procent de umiditate de 65—75 la sută. Dacă conține mai multă apă, aceasta influențează nega­tiv procesul de fermentare, ob­­ținîndu-se un nutreț, prea acru, cu un conținut prea mare de acid acetic. Pentru a-i mișcora conținutul de apă, noi îi adă­ugăm la însilozare 10—15 t la­ sută pleavă sau paie uscate. In­­silozarea. o facem tocind foarte mărunt plantele pentru a putea obține un amestec­ omogen., pre­­întîmpinînd posibilitatea pătrun­derii aerului, și­­ .degradării nu­trețului pus la murat. La­­ mo­mentul potrivit vom însiloza și coceni de porumb în­­ amestec cu frunze și mofete de sfeclă, a­­șezînd un­­ strat de coceni tocați,­­apoi unul ,format din­­ frunze și colete de sfeclă, tocate. Pentru buna conservare a nutrețului în gropi așezăm deasupra silozului colete și frunză de sfeclă neto­cate intr-un strat de 10—20 cm. Totodată, o bună parte din co­cenii uscați îi vom folosi în hrana animalelor și sub formă tocată și saramurată. Vom mai­­ însiloza capitulele de floarea­­­ soarelui în amestec­ cu borhot de sfeclă de zahăr, dovleci fu­rajeri în amestec cu ști­îleți de porumb, precum și resturi de la grădina de legume. Organizînd temeinic munca, gospodăria noastră a izbutit să însilozeze intr-un timp scurt a­­proape 600 tone diferite resurse furajere. In această acțiune s-au evidențiat colectiviști ca Gheor­­ighe Tjarnea, Haralambie Dra­gan, Alexa Carp, Costică Ungu­­­reanu și alții. Noi sîntem ho­­tărîți să lucrăm astfel Incit în scurt timp să asigurăm în în­tregime cantitatea­­ de siloz pla­nific­ată, ba chiar s-o si' depa­ Ing. GH. PEHIAN G.A.C. Ibănești — Dorohoi Pentru asigurarea unei baze furajere îndestulătoare și de bună calitate, consiliul G.A.S. Cătă­­mărăști a luat din vreme măsu­rile corespunzătoare. In prezent, se desfășoară intens însilozarea furajelor. In numai 3 zile de Începerea acestei lucrări, cu aju­ta­torul a trei combine s-a tocat și însilozat cantitatea de peste Ü00 tone nutreț. . Pintre cei care s-au evidențiat în această muncă sunt mecani­zatorii Clement Rusu, Constantin Apetrei, Mihai Asiminice si. Coresp. GH. ȘOCARICI Echipa specială— la lucru La noi, la G.A.C. Pădureni, s-a format o echipă specială c­are se ocupă de asigurarea fu­rajelor. Și putem spune că a­­ceasta dă rezultate bune. Ast­fel, s-au cosit și strîns toate f­î­­nețele naturale, lucerna și ier­burile de pe zonele drumurilor și din diferite piscuri, s-au adu­nat 70 tone frunzări. Totodată, am însilozat 600 tone nutreț. In continuare vom însiloza și mari cantități de frunze și co­­lete de sfeclă de zahăr, capitule de flo­area-soarelui și resturi de la grădina de legume. DINU I. MANDRIC președintele G.A.C. Pădureni — Săveni Acțiune bine organizată La G.A.C. Ștefănești — Stînca, raionul Botoșani, însilozarea nu­trețurilor pentru hrana anima­lelor se­ desfășoară din plin. Prin grija consiliului de conducere, îndrumat în permanență de orga­nizația de partid, munca colecti­viștilor a fost temeinic organi­zată în acest scop. Ca urmare, în numai­­ două zile, cu ajutorul a două tocători și a unei combine, colectiviștii de aici au însilozat aproape 400 tone nutreț. In această muncă s-au evidențiat mecanizatorii Mircea Bur­lacu­, Mihai Bur­tă, Gheorghe O­­nofrei, ca și co­lectiviștii Lu­­creția Luță, Ion Gh. Nania, Gică Axinte, Toader Andrianu și alții. P. (din LUCACHI postul de corespondenți vo­luntari Ștefănești — Botoșani) Asigurarea unei puternice baze furajere pentru anima­lele gospodăriei face parte din preocupările de seamă ale consi­liului de condu­cere de la G.A.C. Bănești - Săveni. un tată, de altfel, aspect din timpul însiloză­rii or. Foto: T. TOMA Anul XIX nr. 5.211­4 pagini 20 bani sîmbătă 12 septembrie 1964 Instruirea propagandiștilor din ln­­istă,mîtn­ul politic U.T.M. In organizațiile din raionul Do­rohoi, tineretul va studia, în ca­drul invățămîntului politic U.T.M., în anul școlar 1964— 1965, la formele: „Statutul U.T.M.”, „Să ne cunoaștem patria noastră socialistă", „Curs politic“ și cercu­rile „Pe teme de morală socia­listă". Comitetul raional Dorohoi al U. T. M., la indicația și cu sprijinul comitetului raional de partid, a organizat la centrul de raion un curs de instruire a pro­pagandiștilor cu o durată de zile. In cadrul programului, pro­­­pagandiștii prezenți la instruire au audiat expuneri pe teme ca : „Politica P.M.R. de zare socialistă a țării industriale­„întărirea economică și noastre“, organi­zatorică a G.A.C.", „Politica P.M.R. de dezvoltare intensivă și complexă a agriculturii“ ș.a. Coresp. B. CONSTANTIN Cunoscind complicata funcționare a electrostivuitorului, conductorul Ilie Cuseac reușește să deservească în bune condițiuni mașinile din secțiile saci și pungi a C.C.H. Suceav­a. Foto : I. NEGREA LA I.F. CÎMPULUNG Temeinică organizare a muncii în noul an forestier La I. E. Cîmpulung, pregătiri­le pentru noul an forestier s-au terminat la vreme și lucrătorii de aici își concentrează efortu­rile în continuare spre realizarea sarcinilor izvorîte din Directive­le Congresului al IlI-lea al P.M.R. și din planul de măsuri elaborat de către plenara comi­tetului regional de partid di­n iunie a.c. Lucrîndu-se pe baza planului de măsuri special în­tocmit, s-au terminat la timp calculele­­ și lucrările pentru de­­­nitivarea borderoului tăierilor­­ și stabilirea masei lemnoase date în exploatare pentru anul 1965,­­ atît cantitativ, cit și pe sorti­mente. Trecîndu-se apoi la întoc­mirea devizelor pe parchet, și aceste lucrări au fost terminate. O atenție deosebita s-a acordat proceselor tehnologice din­ par­chetele cu produse principale și din noile parchete. In preocu­parea conducerii tehnico-admi­­nistrative a întreprinderii, spri­jinită de organele de partid și de stat, a stat pe prim plan me­canizarea lucrărilor grele din sectorul de exploatare. Pentru aceasta, în noul an forestier în­treprinderea va mai fi dotată cu 6 noi ferăstraie mecanice, cu trei funiculare tip Wyssen și unul Mîneciu, cu 4 tractoare U.T.B. și cu două instalații de corhănire. Mare grijă s-a acor­dat lucrărilor de instalare a fu­nicularelor, care trebuiau termi­nate intr-un timp cit mai scurt. Ca urmare, instalarea unui funi­cular Wyssen în sectorul Valea Putnei, pe o lungime de 600 m., a durat numai 4 zile. La insta­larea și întreținerea funicula­­relor se remarcă brigada condu­să de Victor Crăciunaș. In­ urma dotării cu noi utila­je, indicii de mecanizare,­­ la di­ferite faze de lucrări, vor creș­te, iar masa lemnoasă va fi și mai bine valorificată. Revizuirea utilajului, refacerea drumurilor auto-forestiere și a căilor de apropiat, construcția unor noi cabane și repararea ce­lor existente sunt, de asemenea, pregătiri care s-au efectuat în vederea începerii noului an fo­restier. Astfel, s-au construit 12,7 km. drumuri auto-forestiere și anume : 10 km. la sectorul Boto­­șel și 2,7 km. la Hurghiș. S-au construit, de asemenea, noi dru­muri de pădure pentru deschi­derea parchetelor, însumînd :4,5 km., dintre care 1,2 km. la Mol­dova Sulița și restul în sectorul Pojorîta. Drumurile, în majorita­tea cazurilor, sunt amplasate ast­fel incit să deservească ,mai m­ul­te parchete din mai multe posi­bilități anuale de exploatare. VICTOR MICU (Continuare in pagina a 3-a). Concert lectură-ghicitoare In sala de lectură a clubului stațiunii balneoclimaterice Vatra Dornei s-a desfășurat, recent, un concert lectură-ghicitoare pe tem­a „Literatura, izvor de inspi­rație pentru compozitori“. In ca­drul acestui concert, Rodica Bilec și Constantin Țîmpău au citit fragmente din operele ce­lebre de-a lungul veacurilor ale lui Schiller, Pușkin Shakespeare, Goethe,­ Caragiale, Coșbuc,­ Fadeev, precum și din „1061 de nopți". — Anul de producție 1964 l-am început sub semnul întrecerii avantate pentru continua îmbu­nătățire a calității produselor. In ce măsură am reușit noi, lu­crătorii secției de tăbăcărie Fabricii de piele și încălțăminte a „Străduința"' Suceava să reali­zăm acest obiectiv principal, o­­ dovedește bilanțul celor 8 luni de muncă, in această perioadă, am reușit să îndeplinim planul de producție la tăbăcit mine­ral și vegetal (Căptușeli poate porci) calitatea I-a și a II-a în proporție de 137,45 la sută și, respectiv, 135,90 la sută. Pe primele 8 luni ale anului, tăbă­­carii noștri au realizat econo­mii în valoare de 72.000 lei. După ce mă puse ,,în temă“, Constantin Ștefan, șeful brigă­zii de tăbăcari, mă invită cu amabilitate să-i cunosc tovară­șii de muncă, la adresa cărora nu avea de adus decit cuvinte de laudă. — Pentru ridicarea tuturor muncitorilor la nivelul frunta­șil­r, 37 dintre ei urmează cu regularitate cursurile de califi­cări (de 2 ori pe săptămână) or­ganizate in incinta fabricii. A­­plicînd în practică cunoștințele însușite la cursuri, muncitorii Veronica Morcov, Vasile Iftode, Vasile Balint și toți ceilalți ob­țin zi de zi rezultate dintre cele mai bune. „Competența cu care-mi vorbea despre fazele procesului tehnolo­gic al tăbăcirii pieilor, despre fie­care detaliu arătau că tov. Con­stantin Ștefan are o bogată ex­periență în această muncă. — Lucrez de 14 ani în ramu­ră tăbăcăritului, de la vîrsta de 19 ani. Imediat după absolvirea Școlii profesionale de pielărie și încălțăminte de la Bacău, Minis­terul Industriei Ușoare m-a re­partizat în producție aici, la fa­brica „Străduința“, care tocmai alunei luase ființă. Am început-o ca muncitor calificat la sectorul de finisaj. Am fost apoi pro­roceal ca brigadier la secția tă­băcit vegetal, iar după reprofi­larea secției (pe căptușeli poale - porci), mi-a fost încredințată răspunderea de brigadier cu tă­băcirea minerală a pieilor. Aici mă străduiesc să fac față cerin­țelor, adaugă el cu modestie. Își întrerupse firul vorbelor spre a-mi da unele explicații suplimentare în legătură cu pre­gătirea pieilor pentru prelucrare. — In butoaiele acestea uriașe, pe care le vedeți, sunt introdu­se pieile, așa cum vin ele de la unitățile noastre furnizoare. După 16 ore de tratare cu o soluție de sulfuri de sodiu și var, pieile ies fără fir de păr. Cei care lucrează aici, Gh. Pe­­truc, Constantin Grumezea și a­­semenea lor Vasile Hatneanu, Traian Pînzaru — au o bogată experiență in meserie. Pieile trec apoi la instalația Pasting, pentru uscare. Aici, în fața ma­rilor ecrane de sticlă, i-am vă­zut pe Neculai Pînzaru și Va­sile Rungureneu­. Cu mare dex­teritate, ei proiectau pieile pe ecranele de dirijîndu-le, la sticlă ale ramelor, intervale foarte scurte, către celulele Pasting. Șturuite, vopsite, spițate și poli­zate, pieile sunt introduse la ma­șina de călcat unde comunis­tele Saveta Petruc și Elena Uji­­că le dau ultima față. Dar pro­cesul de prelucrare nu se opreș­te aici. Urmează fusarea (la ma­șina de fusat, unde se face și măsurarea pieilor), și, în cele din urmă, sortarea lor. Am zăbovit puțin la fusare. Operațiunea era condusă de că­tre utemistul Aurel Lupașcu care, în acea clipă, era asistat de inginera chimistă Ligia A­­m­ariei. — Se descurcă bine, ne infor­mează inginera. In imediata apropiere a­­ mașinii de fusat, pe un boc, comunistul Nicanor Maximiuc etala pieile pe cele s categorii, pregătindu-le pentru a-și lua drumul către fabricile de încălțăminte „Flacă­ra roșie“ București și „Banatul“ Timișoara. Bocul întregea cele spuse anterior de către vrednicul șef de brigadă : „Calitatea a IlI-a și a IV-a cedaseră în favoarea calității I-a și a 11-a“. OCT­A­VI­AN TEMNEANU Calitățile I-a și a II-a predomină Solemnitatea luminării Ordinului „Steaua Republicii Populare Romîne“ clasa I academicianului prof.dr. Dezideriu Miskolczy La Palatul Consiliului de Stat al R.P. Romîne a avut loc vineri la amiază solemnitatea înmînării Ordinului „Steaua Republicii Populare Romîne“ clasa I acad. prof. dr. Dezideriu Miskolczy pentru merite deosebite în do­meniul științific și didactic. Au participat tovarășii Ștefan Voitec, vicepreședinte al Consi­liului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Ștefan­­­ Balan,­ ministrul învăță­­mîntului, Voinea Marinescu, mi­nistrul sănătății și prevederilor sociale, Ludovic Takacs, membru al Consiliului de Stat, Gheorghe Pele, adjunct al ministrului afa­cerilor externe, academicienii Iorgu Iordan și Ștefan Mil­ea, vi­cepreședinți ai Ac­ademiei R.P. Ro­mâne, Ion Iliescu, adjunctul șefu­lui secției învățămînt și sănătate a­l C.C. al P.M.R., prof. Tiberiu Andrasofszky, rectorul­ institutu­lui de medicină și farmacie din Tg. Mureș. A luat parte, de ase­menea, Jeno Kuti, ambasadorul R.P. Ungare in R.P. Romînă. Tovarășul Ștefan Voitec a adre­­sat sărbătoritului, din partea Co­mitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Consiliului de Stat, a Guvernului Republicii Populare Române și a tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej personal, felicitări călduroase pentru con­ferirea înaltei distincții ca un omagiu adus îndelungatei și rodni­cei sale activități pe tărîm știin­țific, didactic și al­­ ocrotirii sănă­tății poporului, și i-a urat milita sănătate, activitate, spornică și de acum înainte, fericire personala. A răspuns acad. prof. dr. De­zideriu Miskolczy, evocînd mo­mentele importante din viața și activitatea sa. El­­ a exprimat do­rința de a se transmite tovarășu­lui Gheorghe Gheorghiu-Dej recu­noștința sa fierbinte pentru spri­jinul și onorurile de care a bene­ficiat în decursul celor două de­cenii de muncă, urîndu-i din adîncul inimii sănătate, multă putere de muncă pentru fericirea poporului nostru și pentru pacea în lume. (Agerpres). Fantezia și indrăzneala arhi ca schițele să prindă Gala­ți di Detaliu de construcție în con­fei ților și constructorilor au făcut ■pensiuni.­­lui Sucevei. Foto: I. NEGREA Deschiderea celei de-a XXIII-a ediție a Jocurilor Balcanice de atletism Zenți membri ai Comitetului de onoare care patronează Jocurile Balcanice de la București. Au participat, de asemenea, la festivitate, reprezentanți ai mi­siunilor diplomatice ale țărilor­ balcanice și alți invitați. Primiți cu puternice aplauze de spectatori, prin fața tribune­lor defilează sportivi albanezi, bulgari, greci, iugoslavi, turci și romîni. Timp de trei zile, ei vor concura aici­ pentru cucerirea tit­lurilor de campioni balcanici la 35 de­­ probe atletice.­­In numele tovarășului Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului­­ de­ Miniștri al Repu­blicii Populare Române, președin­tele Comitetului de onoare Jocurilor Balcanice de la Bucu­­r­­ești,­­în numele­­ comisiei­ de­ or­ganizare a celei de-a XXIII-a Balcaniade .de atletism, tovarășul Aurel Duma, președintele Uniunii de Cultură Fizică și Sport, a­ a­­dresat un călduros salut sporti­vilor veniți să se întreacă pe stadionul Republicii din Capitala Romîniei. Subliniind faptul că Jocurile Balcanice constituie un folositor schimb de experiență, un mij­loc de întărire a colaborării și prieteniei dintre popoarele țărilor balcanice, tovarășul Aurel Duma a arat mult succes tuturor con­curenților și a declarat deschisă cea de-a XXIII-a ediție a Bal­caniadei de atletism. După prima zi de întreceri, e­­amentele pe echipe se prezic astfel : masculin :L — R P. I­m­înă 64 puncte ; 2.­­— R. S. Iugoslavia 49 puncte 3. — R. Bulgaria 48 puncte ; 4. — Grec 6 puncte ; 5. — R. P.­Albania Punct ; 6. — Turcia 0 pune Feminin ; 1. — R. S. Romînă Puncte ; 2. — R.S.F. Iugoslav 18 puncte ; 3. — R. P. Bulgar 17 puncte ; 4. — Grecia 3 pune­­ Agerpres Pe stadionul Republicii din Ca­pitală, în fața a mii de spectatori, s-a deschis vineri cea de-a XXIII-a ediție a Jocurilor Bal­canice de atletism, la care parti­cipă echipele reprezentative ale R.P. Albania, R.P. Bulgaria­, Gre­ciei, R.S.F. Iugoslavia, Turciei și R.P. Romane. În tribuna oficială erau pre­

Next