Zori Noi, septembrie 1965 (Anul 18, nr. 5511-5536)
1965-09-11 / nr. 5520
Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional In interiorul halei mașinilor de forță de la U.I.S. Fălticeni " ”TM —— —" j —■—in DEZBATEREA CIFRELOR DE PLAN PE 1966 Promptitudine și siguranță Eforturile depuse de colectivele de muncitori, ingineri și tehnicieni din unitățile de transporturi și telecomunicații din regiunea noastră au făcut ca și in acest an să obțină o serie de rezultate bune în realizarea sarcinilor planificate. După cum s-a apreciat în ședința pe ramură, există posibilități ca sarcinile anuale să fie îndeplinite, să se creeze de pe acum condiții în vederea înfăptuirii ritmice a cifrelor de plan ce revin unităților respective în 1966 — primul an al cincinalului. Pentru aceasta însă trebuie eliminate lipsurile ce se manifestă încă, acționînd asupra cauzelor lor. Participanții la ședință au criticat faptul că stațiile de cale ferată n-au asigurat ritmicitate la unele categorii de transporturi. I.R.T.A. și-a realizat coeficientul de folosire a mijloacelor din dotare, înscriind pe primele 7 luni un procent de imobilizare, a parcului de mașini de 30,1 la sută din cauze tehnice. In sectorul poștă și telecomunicații deservirea (îndeosebi la convorbiri telefonice și difuzarea piesei) nu se asigură cu promptitudine. Există încă serioase neajunsuri în activitatea unităților de construcții și întreținere a drumurilor, în cariere și balastiere. Toate acestea impun ca organele și organizațiile de partid, comitetele sindicatelor și organizațiilor U.T.C. să desfășoare o mai susținută muncă de educare a oamenilor, de întărire a disciplinei, încît ea să ducă la buna utilizare și întreținere a tuturor mijloacelor cu care sînt dotate unitățile. Fiecăreia dintre unitățile din regiunea noastră, aparținînd Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor i-au fost stabilite pentru anul 1966 sarcini sporite, care reies din Directivele celui de-al IX-lea Congres al partidului. După cum au apreciat toți vorbitorii, aceste sarcini sînt realizabile, unele urmînd să fie depășite pe baza folosirii rezervelor interne și a capacităților de producție, precum și prin mai buna organizare a muncii. Preocupați de pe acum de sarcinile viitoare, participanții la ședință au făcut numeroase propuneri, dintre care unele se referă la posibilitățile proprii, iar altele vizează măsuri din partea organelor superioare. • In vederea sporirii rulajului vagoanelor vor trebui eliminate lipsurile care au dus la prelungirea duratei de staționare pentru încărcări-descărcări, la blocarea rampelor și, implicit, la plata de penalizări. . De asemenea, trebuie întreprinse noi măsuri pentru mecanizarea lucrărilor de încărcare-descărcare, iar planurile de transport să fie întocmite pe baze reale și depuse din timp de către unitățile beneficiare. • Transporturile rutiere de mărfuri și de călători vor fi îmbunătățite prin dotarea autobazelor cu noi mijloace. Aceasta însă impune măsuri de ridicare a calificării personalului de deservire în raport cu progresul tehnic, de bună organizare a muncii pentru a nu se face risipă de mijloace de transport. Buna folosire a mijloacelor de transport depinde însă și de starea de viabilitate a drumurilor. De aceea, trebuie ca unitățile constructoare și de reparații de drumuri să-și organizeze mai bine munca și să folosească la maximum mecanismele, astfel încît lucrările să fie încadrate în graficele de execuție. Lipsurile manifestate pînă acum în acest sector au dus la întîrziere în executarea lucrărilor de modernizare pe șoselele în lucru, ca de exemplu cea dinspre Botoșani, la amînarea nejustificată a intervențiilor pentru reparațiile de drumuri și poduri, la faptul că în prezent regiunea noastră nu dispune încă de drumuri întreținute pe măsura condițiilor create și a ritmului de dezvoltare economică. • în ședință a fost reliefată necesitatea ca atît întreprinderile de drumuri cit și cele de carieră și balastieră să fie dotate cu noi utilaje, de mai mare randament, să aplice metode de lucru moderne. In curînd încep recoltările de toamnă, pregătirile și aprovizionările pentru iarnă. Unitățile din transporturi trebuie să fie pe deplin pregătite pentru a face față volumului sporit de muncă, astfel ca transporturile să se desfășoare rapid și fără pierderi. Pentru anul ce vine revin sarcini mari și lucrătorilor din domeniul poștei și telecomunicațiilor. Direcția regională va trebui să se îngrijească de crearea unor noi circuite telefonice și stalațiilor la modernizarea minele centrale pentru o promptă și conștiincioasă deservire atît în convorbirile locale și interurbane, cit și în sectoarele difuzării presei, telegramelor etc. Organizațiile de partid, sindicale și de tineret trebuie să mobilizeze colectivele de muncitori, ingineri și tehnicieni la intensificarea eforturilor pentru sporirea producției și productivității muncii, pentru continua îmbunătățire a calității deservirii, astfel ca planul pe anul în curs să fie îndeplinit la toți indicatorii și odată cu aceasta să fie temeinic pregătite condițiile pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor din primul an al viitorului cincinal. E. MOREA x sîmbătă 11 septembrie 1965 Anul XX nr. 5520 4 pagini 25 bani INFORMAȚII Insușindu-și tehnica modernă muncitorii, inginerii și tehnicienii din întreprinderile orașului Suceava reușesc să aducă noi îmbunătățiri tehnice în procesul de producție. In primele opt luni ale anului, la cabinetele tehnice ale unităților sucevene au fost înregistrate 245 de propuneri de inovații din care s-au și aplicat 131, realizîndu-se economii (antecalculate) in valoare de circa 900.000 lei. O activitate rodnică în această privință și-au adus-o cabinetele tehnice de la C.I.L., I.M.S. și I.R.E. Suceava, care au înregistrat cele mai multe inovații. Inspecția de stat pentru igiena și protecția muncii a orașului Suceava organizează în perioada 10—25 septembrie o acțiune de vaccinare și revaccinare antivariolică a populației infantile. Intre 10 și 15 septembrie vor fi vaccinați împotriva variolei toți copiii în vîrstă de 3—15 luni (respectiv, cei născuți intre 11 iunie 1964 și 10 iulie 1965). In perioada 15—25 septembrie se va efectua și o revaccinare antivariolică a copiilor din clasa I a școlilor generale de 8 ani, și a celorlalți copii școlari rămași nerevaccinați din anii precedenți. Revaccinările vor fi făcute în școli. Inspecția de stat pentru igiena și protecția muncii, cât și rețeaua medicală pentru copii au luat măsuri din timp pentru pregătirea personalului mediu sanitar, precum și pentru aprovizionarea cu vaccin. Fabrica de conserve de legume și fructe din Burdujeni, împreună cu secția sa din Fălticeni pregătesc în aceste zile ultimele șarje de conserve, roade ale grădinilor și livezilor de pe întinsul regiunii. Actuala campanie de conservare s-a scontat cu rezultate frumoase : 300 tone compot, 80 tone gem, 250 tone sirop, 15 tone dulceață, 170 tone fasole, 100 tone castraveți murați. Din aceste cantități, pentru export s-au conservat: 170 tone compot, 60 tone castraveți, 25 tone gem. Mărirea cu 50 la sută a capacității de fabricație, la începutul campaniei, introducerea de utilaj nou la secția de la Fălticeni (linii de umplere, mașini de închis, autoclave sterilizatoare) au făcut să se obțină aceste rezultate bune. Ca urmare, în toată perioada campaniei de conservare nu a fost nici un refuz din partea întreprinderilor comerciale în ceea ce privește calitatea. Printre cele mai apreciate sortimente produse aici se remarcă gemurile de zmeură, gutui, prune, siropurile de zmeură și afine și, desigur, compoturile din renumitele pometuri ale livezilor fălticenene. înfăptuirea prevederilor planului de electrificare rurală constituie una din preocupările sfaturilor populare comunale din regiune. De la începutul anului și pînă în prezent au fost electrificate 20 de localități urmînd ca pînă la sfirșitul anului să se mai electrifice 30. Cu acestea numărul localităților rurale electrificate va ajunge la 263. Transmisie directă la Radio și Televiziune de la plecarea din Moscova a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România Posturile noastre de radio și televiziune vor transmite de la Moscova, sîmbătă și septembrie a.c, in jurul orei 9,30, plecarea spre patrie a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România, in frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Vești din industria alimentară Din numeroase întreprinderi ale industriei alimentare sosesc vești despre succesele obținute în realizarea planului de producție și îmbogățirea sortimentului produselor. La fabrica „Refacerea“ din Arad, unde se desfășoară din plin campania de prelucrare a legumelor și fructelor, au fost realizate primele tone din noul sortiment de zacuscă de vinete. A început, de asemenea, să se producă ghiveci în ulei. Pînă acum au fost realizate peste 1.000 tone pastă de tomate, mai mult de 400 tone de roșii în bulion, peste 200 tone de castraveți în oțet și alte produse. 46 Muncitorii, inginerii și tehnicienii binecunoscutei fabrici de conserve de pește din Tulcea au realizat pînă acum cu peste 100 tone mai multe conserve de pește decit prevedea planul. ■k Munca entuziastă a colectivului de la Fabrica de uleiuri vegetale „Argus“ din Constanța se concretizează în îndeplinirea planului de producție pe primele 8 luni ale acestui an înainte de termen. Au fost realizate peste plan mai mult de 200 tone de ulei comestibil. (Agerpres) Vizita în U.R.S.S. a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România Semnarea Comunicatului Comun La 10 septembrie, în Palatul mare al Kremlinului din Moscova a avut loc semnarea Comunicatului cu privire la vizita oficială făcută în Uniunea Sovietică de către delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România. din Comunicatul a fost semnat partea română de tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R , președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România , din partea sovietică de tovarășii Leonid Brejnev, prim - secretar al Comitetului Central al P.C.U.S., și Alexei Kosîghin, membru al Prezidiului C. C. al P.C.U.S., președintele consiliului de Miniștri al U.R.S.S. La semnare au fost de față tovarășii Gheorghe Apostol, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Alexandru Bîrlădeanu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim - vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Manea Mănescu, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Nicolae Gumă, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Republicii Socialiste România in U.R.S.S., precum și Andrei Păcuraru, membru al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R. Din partea sovietică au asistat tovarășii K. T. Mazurov, membru al Prezidiului C. C. al P.C.U.S., primvicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., A. I. Mikoian, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., D. S. Poleanski, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., A. N. Șelepin, membru al Prezidiului și secretar al C.C. al P.C.U.S., G. I. Voronov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniștri al R.S.F.S. Rusă, V. V. Grișin, membru supleant al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului Unional Central al sindicatelor sovietice, P .N. Demicev, membru supleant al Prezidiului și secretar al C.C. al P.C.U.S., I. V. Andropov și A. P. Rudakov, secretari ai C.C. al P.C.U.S., V. E. Dîmșiț, M. A. Leseciko, P. F. Lomako, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., A. A. Gromîko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., I. K. Jegalin, membru al C.C. al P.C.U.S., ambasadorul Uniunii Sovietice în Republica Socialistă România. MITINGUL DE LA MOSCOVA In marea sală a Congreselor din Palatul Kremlin a avut loc la 10 septembrie un miting consacrat prieteniei româno-sovietice. In sala de peste 6.000 de locuri se aflau reprezentanți ai oamenilor muncii din Moscova, muncitori, ingineri, funcționari, oameni de știință și cultură, scriitori, reprezentanți ai forțelor armate ale U.R.S.S. Tribuna, dominată de chipul lui Lenin, era încadrată de drapelele de stat ale Republicii Socialiste România și Uniunii Sovietice. Cei prezenți au întîmpinat cu aplauze prelungite apariția în prezidiu a tovarășilor Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Paul Niculescu- Mizil, Manea Mănescu, Corneliu Mănescu, Nicolae Gumă, a tovarășilor L. I. Brejnev, A. N. Kosîghin, A. I. Mikoian, K. T. Mazurov, D.S. Poleanski, A. N. Șelepin, G. I. Voronov, V. V. Grișin, P. N. Demicev, I. V. Andropov, D. F. Ustinov, a reprezentanților locuitorilor capitalei sovietice. Mitingul a fost deschis de N. G. Egorîcev, primsecretar al Comitetului orășenesc Moscova al P.C.U.S., care în numele locuitorilor Moscovei a salutat cu căldură pe membrii delegației române. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Socialiste România și Uniunii Sovietice. Au luat cuvîntul A. V. Viktorov, șef de brigadă la uzina de rulmenți nr. 1 din Moscova, prof. D. I. Diakonov, decanul facultății de petrol și gaze a Institutului „ Gubkin“, T. P. Volkova, învățătoare la școala nr. 101 „Kosmodemianski“ din Moscova. In aplauzele prelungite ale participanților la miting a luat apoi cuvîntul Leonid Brejnev, primsecretar al C.C. al P.C.U.S. nă Din nou în sală răsun plauze prelungite cînd se dă cuvîntul șefului delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România, tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R. Cuvîntările rostite de tovarășii Leonid Brejnev,, și Nicolae Ceaușescu au fost urmărite cu deosebită atenție și subliniate în repetate rînduri de aplauze. Mitingul a fost o viei manifestare a sentimentelor de prietenie româno-sovietică. Cuvîntarea tovarășului LEONID BREJNEV Dragă tovarășe Ceaușescu, Dragă tovarășe Măurer, Stimați prieteni români, Tovarăși moscoviți, Permiteți-mi ca, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, al guvernului sovietic și al tuturor oamenilor sovietici, să salut cu căldură delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România și, în persoana dv., dragi prieteni, să salut pe fratele și vecinul nostru — întregul popor român harnic, să salut pe toți membrii Partidului Comunist Român. (Aplauze), în urmă cu o lună și jumătate, eu și tovarășii mei, am avut prilejul să asistăm, în calitate de oaspeți, la al IX- lea Congres al Partidului Comunist Român, care va constitui, fără îndoială, o etapă importantă in înaintarea poporului român spre viitorul comunist, întîlnirile cu comuniștii români, cu muncitorii și țăranii ne-au produs o puternică impresie. Am văzut oameni pătrunși de o încredere profundă în partidul lor, oameni care, în lupta lor pentru un viitor luminos, îmbină bine entuziasmul revoluționar autentic cu activitatea concretă și spiritul întreprinzător. Am văzut pretutindeni imensele transformări în viața poporului român. Se dezvoltă cu succes economia și cultura, crește bunăstarea poporului, se schimbă întreaga înfățișare a țării. Și privind tabloul înfloririi noii Românii socialiste, îți pui, fără să vrei, întrebarea : care este secretul acestor succese, unde este izvorul acelor forțe care au adus o țară, înapoiată în trecut, pe calea largă a progresului . Izvorul acesta îl constituie munca plină de abnegație a poporului frate român, condus de Partidul Comunist Român, avantajele sistemului socialist al economiei. Se știe că natura cu bogățiile sale n-a vitregit România. Ea are petrol, gaze, cărbune, păduri, metale neferoase și multe altele. Dar oare sunt puține țări pe lume care dispun de tot atîtea resurse naturale . Să luăm, de exemplu, o serie de state din Orientul Mijlociu și Apropiat sau din America Latină. Unele din ele dispun de surse nesecate de petrol. Totuși, în condițiile capitalismului, aceste bogății naturale, atrăgînd pe rechinii imperialiști, devin adesea un blestem pentru popor. Prădătorii își vîră amîndouă mîinile în buzunarul străin, condamnînd milioane de oameni la mizerie. Numai regimul socialist permite folosirea bogățiilor naturale în interesele poporului, pentru fericirea și înflorirea lui. România este un exemplu grăitor în acest sens. Asistînd la Congres, noi am putut cunoaște temeinic noul plan cincinal de dezvoltare a economiei naționale a României și planul de 10 ani de dezvoltare a energeticii ei. Aceste documente deschid orizonturi noi în fața României socialiste. Nu mai departe decit peste cinci ani în țară se vor produce doar în 24 de zile tot atîtea produse industriale cit producea România antebelică într-un an întreg. Oamenii sovietici se bucură în mod sincer pentru poporul stato român, care acumulează tot mai multe forțe pentru noi și noi victorii. (Aplauze). Uniunea Sovietică și România sînt nu numai vecine, ci și tovarăși. de luptă pentru o cauză comună. Prietenia noastră este întărită de unitatea scopurilor in lupta pentru viitorul comunist, de comunitatea idealurilor comuniste. Această prietenie este o măreață cucerire istorică a popoarelor Uniunii Sovietice și României socialiste. După cum se știe, istoria relațiilor dintre țările noastre nu s-a dezvoltat nici pe departe pe un drum neted. Politica antipopulară, naționalisstă a guvernanților Rusiei țariste și ai României moșierești a dat naștere nu o dată la conflicte, la neîncredere reciprocă. Dar muncitorii și țăranii Rusiei și României au fost totdeauna solidari în lupta împotriva asupririi din partea exploatatorilor ruși și români. Prietenia popoarelor noastre s-a călit și s-a întărit mai mult in ultimele două decenii în lupta împotriva imperialismului și colonialismului, în munca comună pentru socialism și comunism,. Socialismul a deschis drum larg dezvoltării relațiilor noastre pe o temelie cu totul nouă — pe principiile leniniste ale internaționalismului socialist, colaborării frățești, egalității în drepturi, independenței,, neamestecului în treburile celuilalt. Atunci cînd vorbim despre prietenia țărilor noastre, avem în vedere nu numai sentimentele bune, tovărășești pe care le nutresc popoarele noastre unul față de celălalt. Alături de aceste sentimente ,stau fapte reale. Prietenia noastră contribuie la dezvoltarea continuă a colaborării reciproc avantajoase in domeniul politic, economic și cultural. Cu cit mai multe sunt aceste fapte reale, cu atît mai trainice sînt sentimentele frățești care ne unesc. Cu cît este mai strinsă prietenia noastră, cu atît sînt mai largi Continuare în pag. a III-a). Dragă tovarășe Brejnev, Dragă tovarășe Kosîghin, Dragă tovarășe Mikoian, Dragi tovarăși, Mulțumim de la această tribună Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și guvernului sovietic pentru invitația de a vizita Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice, (Aplauze). Folosesc acest prilej pentru a transmite locuitorilor orașului Moscova, întregului popor sovietic, salutul frățesc al poporului român, mesajul său de prietenie și solidaritate internaționalistă. (Aplauze). nă. De mai bine de o săptămâne legația noastră este oaspete al Uniunii Sovietice — patria Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, prima țară a socialismului victorios. Peste tot, în cursul călătoriei prin țara dv. ne-a reținut în mod deosebit atenția entuziasmul și hotărîrea cu care oamenii sovietici înfăptuiesc — prin munca lor creatoare — politica partidului comunist, conducătorul încercat al poporului sovietic în opera de construire a comunismului. (Aplauze). Manifestările de prietenie tovărășească cu care am fost înconjurați pretutindeni exprimă sentimentele frățești pe care oamenii sovietici le poartă poporului român, sunt o expresie a prieteniei dintre popoarele noastre. (Aplauze). Poporul nostru cunoaște și se bucură din toată inima de succesele remarcabile obținute in Uniunea Sovietică în creșterea forțelor de producție și dezvoltarea bazei tehnicomateriale a comunismului, de progresele obținute în domeniul științei și culturii, al ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc. Vizitind uzina de tractoare din Volgograd, hidrocentrala de pe Volga și uzina metalurgică „Congresul al XXII- lea“ din Leningrad am putut aprecia înzestrarea tehnică la un nivel ridicat a întreprinderilor, buna pregătire profesională a muncitorilor și specialiștilor. Forța creatoare a oamenilor muncii conduși de partid a transformat Uniunea Sovietică într-o mare putere industrială care dă o cincime din întreaga producție a lumii. Industria sovietică este una din marile cuceriri ale partidului comunist și popoarelor Uniunii Sovietice. Realizările obținute de poporul sovietic demonstrează marea importanță a industrializării în asigurarea progresului și civilizației țărilor care construiesc noua orînduire. Creșterea în ritm susținut a industriei sovietice a creat condiții pentru înzestrarea tehnică a tuturor ramurilor economiei naționale, ea asigură baza tehnică materială a agriculturii sovietice în vederea înfăptuirii programului de dezvoltare continuă a acesteia. O contribuție importantă în construcția comunismului și la progresul științific mondial aduc strălucitele realizări ale cercetătorilor sovietici în domenii de cea mai mare importanță ale științei și tehnicii contemporane. Comuniștii din România, întregul nostru popor urează comuniștilor sovietici, tuturor oamenilor muncii succese tot mai mari în munca închinată înfloririi continue a patriei sovietice, ridicării ei tot mai sus pe culmile civilizației comuniste. (Aplauze). Vă rog, tovarăși, să-mi permiteți acum să mă refer, pe scurt, la viața și munca poporului român, la preocupările și proiectele sale de viitor. Congresul al IX-lea al partidului nostru, care a avut loc recent, făcând bilanțul victoriilor obținute de oamenii muncii în construcția socialistă, a arătat că sarcinile fundamentale ale planului de dezvoltare a economiei naționale în perioada 1960—1965 sunt îndeplinite cu succes. Forțele de producție ale țării au cunoscut în această perioadă o puternică înflorire. A crescut în ritm impetuos industria socialistă, a progresat economia națională, s-a ridicat nivelul de trai al poporului. Dezvoltîndu-se în anii planului de șase ani într-un ritm anual de 14,4 la sută, producția industrială este în 1965 de 2,24 ori mai mare decit în 1959 și de aproape zece ori decit în 1938 — anul în care producția a atins nivelul cel mai înalt cunoscut de regimul burghezo-moșieresc. • In primii ani ai planului sesenal s-a încheiat cooperativizarea agriculturii, care împreună cu măsurile luate pentru întărirea bazei tehnice - materiale și organizarea producției după metode științifice au creat condiții pentru sporirea producției agricole, pentru creșterea aportului acestei (Continuare Sn paga Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU