Zori Noi, septembrie 1965 (Anul 18, nr. 5511-5536)

1965-09-11 / nr. 5520

Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional In interiorul halei mașinilor de forță de la U.I.S. Fălticeni " ”TM —— —" j —■—in DEZBATEREA CIFRELOR DE PLAN PE 1966 Promptitudine și siguranță Eforturile depuse de colec­tivele de muncitori, ingineri și tehnicieni din unitățile de transporturi și telecomunicații din regiunea noastră au fă­cut ca și in acest an să ob­țină o serie de rezultate bu­ne în realizarea sarcinilor planificate. După cum s-a a­­preciat în ședința pe ramu­ră, există posibilități ca sar­cinile anuale să fie îndepli­nite, să se creeze de pe a­­cum condiții în vederea în­făptuirii ritmice a cifrelor de plan ce revin unităților res­pective în 1966 — primul an al cincinalului. Pentru aceas­ta însă trebuie eliminate lip­surile ce se manifestă încă, acționînd asupra cauzelor lor. Participanții la ședință au cri­ticat faptul că stațiile de cale ferată n-au asigurat ritmici­tate la unele categorii de transporturi. I.R.T.A. și-a rea­lizat coeficientul de folosire a mijloacelor din dotare, înscri­ind pe primele 7 luni un pro­cent de imobilizare, a parcu­lui de mașini de 30,1 la sută din cauze tehnice. In sectorul poștă și telecomunicații de­servirea (îndeosebi la convor­biri telefonice și difuzarea piesei) nu se asigură cu promptitudine. Există încă se­rioase neajunsuri în activita­tea unităților de construcții și întreținere a drumurilor, în ca­riere și balastiere. Toate a­­cestea impun ca organele și organizațiile de partid, comi­tetele sindicatelor și organi­zațiilor U.T.C. să desfășoare o mai susținută muncă de e­­ducare a oamenilor, de întă­rire a disciplinei, încît ea să ducă la buna utilizare și întreținere a tuturor mijloace­lor cu care sînt dotate uni­tățile. Fiecăreia dintre unitățile din regiunea noastră, aparți­­nînd Ministerului Transporturi­lor și Telecomunicațiilor i-au fost stabilite pentru anul 1966 sarcini sporite, care re­ies din Directivele celui de-al IX-lea Congres al partidului. După cum au apreciat toți vorbitorii, aceste sarcini sînt realizabile, unele urmînd să fie depășite pe baza folosirii rezervelor interne și a capa­cităților de producție, precum și prin mai buna organizare a muncii. Preocupați de pe acum de sarcinile viitoare, participanții la ședință au făcut numeroa­se propuneri, dintre care u­­nele se referă la posibilitățile proprii, iar altele vizează mă­suri din partea organelor su­perioare. • In vederea sporirii rula­jului vagoanelor vor trebui e­­liminate lipsurile care au dus la prelungirea duratei de sta­ționare pentru încărcări-des­­cărcări, la blocarea rampelor și, implicit, la plata de pena­lizări. . De asemenea, trebuie întreprinse noi măsuri pentru mecanizarea lucrărilor de în­­cărcare-descărcare, iar planu­rile de transport să fie întoc­mite pe baze reale și depuse din timp de către unitățile beneficiare. • Transporturile rutiere de mărfuri și de călători vor fi îmbunătățite prin dotarea au­tobazelor cu noi mijloace. A­­ceasta însă impune măsuri de ridicare a calificării persona­lului de deservire în raport cu progresul tehnic, de bună organizare a muncii pentru a nu se face risipă de mijloace de transport.­­ Buna folosire a mijloace­lor de transport depinde însă și de starea de viabilitate a drumurilor. De aceea, trebuie ca unitățile constructoare și de reparații de drumuri să-și organizeze mai bine munca și să folosească la maximum mecanismele, astfel încît lu­crările să fie încadrate în graficele de execuție. Lipsu­rile manifestate pînă acum în acest sector au dus la întîr­­ziere în executarea lucrărilor de modernizare pe șoselele în lucru, ca de exemplu cea din­spre Botoșani, la amînarea nejustificată a intervențiilor pentru reparațiile de drumuri și poduri, la faptul că în pre­zent regiunea noastră nu dis­pune încă de drumuri întreți­nute pe măsura condițiilor create și a ritmului de dezvol­tare economică. • în ședință a fost reliefa­tă necesitatea ca atît între­prinderile de drumuri cit și cele de carieră și balastieră să fie dotate cu noi utilaje, de mai mare randament, să aplice metode de lucru mo­derne. In curînd încep recoltările de toamnă, pregătirile și a­­provizionările pentru iarnă. U­­nitățile din transporturi tre­buie să fie pe deplin pregă­tite pentru a face față volu­mului sporit de muncă, ast­fel ca transporturile să se desfășoare rapid și fără pier­deri. Pentru anul ce vine revin sarcini mari și lucrătorilor din domeniul poștei și telecomuni­cațiilor. Direcția regională va trebui să se îngrijească de crearea unor noi circuite te­lefonice și stalațiilor la modernizarea m­­inele centrale pentru o promptă și conștiin­cioasă deservire atît în con­vorbirile locale și interurbane, cit și în sectoarele difuzării presei, telegramelor etc. Organizațiile de partid, sin­dicale și de tineret trebuie să mobilizeze colectivele de mun­citori, ingineri și tehnicieni la intensificarea eforturilor pen­tru sporirea producției și pro­ductivității muncii, pentru continua îmbunătățire a ca­lității deservirii, astfel ca pla­nul pe anul în curs să fie în­deplinit la toți indicatorii și odată cu aceasta să fie te­meinic pregătite condițiile pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor din primul an al viitorului cincinal. E. MOREA x sîmbătă 11 septembrie 1965 Anul XX nr. 5520 4 pagini 25 bani INFORMAȚII Insușindu-și tehnica modernă muncitorii, inginerii și tehni­cienii din întreprinderile ora­șului Suceava reușesc să aducă noi îmbunătățiri tehnice în pro­cesul de producție. In primele opt luni ale anu­lui, la cabinetele tehnice ale unităților sucevene au fost înregistrate 245 de propuneri de inovații din care s-au și aplicat 131, realizîndu-se economii (an­­tecalculate) in valoare de circa 900.000 lei. O activitate rodnică în aceas­tă privință și-au adus-o cabi­netele tehnice de la C.I.L., I.M.S. și I.R.E. Suceava, care au înregistrat cele mai multe ino­vații. Inspecția de stat pentru igie­na și protecția muncii a ora­șului Suceava organizează în perioada 10—25 septembrie o acțiune de vaccinare și re­­vaccinare antivariolică a popu­lației infantile. Intre 10 și 15 septembrie vor fi vaccinați împotriva variolei toți copiii în vîrstă de 3—15 luni (respectiv, cei născuți in­tre 11 iunie 1964 și 10 iulie 1965). In perioada 15—25 septembrie se va efectua și o revaccinare antivariolică a copiilor din cla­sa I a școlilor generale de 8 ani, și a celorlalți copii școlari rămași nerevaccinați din anii precedenți. Revaccinările vor fi făcute în școli. Inspecția de stat pentru igie­na și protecția muncii, cât și rețeaua medicală pentru copii au luat măsuri din timp pen­tru pregătirea personalului me­diu sanitar, precum și pentru aprovizionarea cu vaccin. Fabrica de conserve de le­gume și fructe din Burdujeni, împreună cu secția sa din Fălticeni pregătesc în aceste zile ultimele șarje de conser­ve, roade ale grădinilor și li­vezilor de pe întinsul regiunii. Actuala campanie de conser­vare s-a scontat cu rezultate frumoase : 300 tone compot, 80 tone gem, 250 tone sirop, 15 tone dulceață, 170 tone fa­sole, 100 tone castraveți mu­rați. Din aceste cantități, pen­tru export s-au conservat­: 170 tone compot, 60 tone castra­veți, 25 tone gem. Mărirea cu 50 la sută a capacității de fa­bricație, la începutul campa­niei, introducerea de utilaj nou la secția de la Fălticeni (linii de umplere, mașini de închis, autoclave sterilizatoare) au fă­cut să se obțină aceste rezul­tate bune. Ca urmare, în toată perioada campaniei de conser­vare nu a fost nici un refuz din partea întreprinderilor co­merciale în ceea ce privește calitatea. Printre cele mai apreciate sortimente produse aici se re­marcă gemurile de zmeură, gu­tui, prune, siropurile de zmeu­ră și afine și, desigur, compo­turile din renumitele pometuri ale livezilor fălticenene. înfăptuirea prevederilor pla­nului de electrificare rurală constituie una din preocupările sfaturilor populare comunale din regiune. De la începutul anului și pînă în prezent au fost electrificate 20 de locali­tăți urmînd ca pînă la sfirși­­tul anului să se mai electrifice 30. Cu acestea numărul loca­lităților rurale electrificate va ajunge la 263. Transmisie directă la Radio și Televiziune de la plecarea din Moscova a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România Posturile noastre de radio și televiziune vor transmite de la Moscova, sîmbătă și septembrie a.c­, in jurul orei 9,30, plecarea spre patrie a delegației de partid și guver­namentale a Republicii Socialiste România, in frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comite­tului Central al Partidului Comunist Român. Vești din industria alimentară Din numeroase întreprin­deri ale industriei alimen­tare sosesc vești despre suc­cesele obținute în realizarea planului de producție și îm­bogățirea sortimentului pro­duselor. La fabrica „Refacerea“ din Arad, unde se desfășoară din plin campania de pre­lucrare a legumelor și fruc­telor, au fost realizate pri­mele tone din noul sorti­ment de zacuscă de vinete. A început, de asemenea, să se producă ghiveci în ulei. Pînă acum au fost reali­zate peste 1.000 tone pastă de tomate, mai mult de 400 tone de roșii în bulion, peste 200 tone de castraveți în oțet și alte produse. 46 Muncitorii, inginerii și teh­nicienii binecunoscutei fa­brici de conserve de pește din Tulcea au realizat pînă acum cu peste 100 tone mai multe conserve de pește de­cit prevedea planul. ■k Munca entuziastă a colec­tivului de la Fabrica de uleiuri vegetale „Argus“ din Constanța se concretizează în îndeplinirea planului de producție pe primele 8 luni ale acestui an înainte de termen. Au fost realizate peste plan mai mult de 200 tone de ulei comestibil. (Agerpres) Vizita în U.R.S.S. a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România Semnarea Comunicatului Comun La 10 septembrie, în Pala­tul mare al Kremlinului din Moscova a avut loc semna­rea Comunicatului cu privire la vizita oficială făcută în U­­niunea Sovietică de către de­legația de partid și guverna­mentală a Republicii Socialiste România. din Comunicatul a fost semnat partea română de tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetu­lui Central al Partidului Comu­nist Român și Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R , președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socia­liste România , din par­tea sovietică de tovarășii Leonid Brejnev, prim - secre­tar al Comitetului Central al P.C.U.S., și Alexei Kosîghin, membru al Prezidiului C. C. al P.C.U.S., președintele con­siliului de Miniștri al U.R.S.S. La semnare au fost de față tovarășii Gheorghe Apostol, membru al Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R., prim-vice­­președinte al Consiliului de Miniștri, Alexandru Bîrlădeanu, membru al Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R., prim - vi­cepreședinte al Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Execu­tiv, secretar­ al C.C. al P.C.R. Manea Mănescu, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor ex­terne, Nicolae Gumă, mem­bru al C.C. al P.C.R., amba­sadorul Republicii Socialiste România in U.R.S.S., precum și Andrei Păcuraru, membru al C.C. al P.C.R., șef de sec­ție la C.C. al P.C.R. Din partea sovietică au asistat tovarășii K. T. Mazu­rov, membru al Prezidiu­lui C. C. al P.C.U.S., prim­­vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., A. I. Mikoian, membru al Prezidiu­lui C.C. al P.C.U.S., președin­tele Prezidiului Sovietului Su­prem al U.R.S.S., D. S. Poleanski, membru al Prezi­diului C.C. al P.C.U.S., vice­președinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., A. N. Șelepin, membru al Prezidiu­lui și secretar al C.C. al P.C.U.S., G. I. Voronov, mem­bru al Prezidiului C.C. al­­ P.C.U.S., președintele Consi­liului de Miniștri al R.S.F.S. Rusă, V. V. Grișin, membru supleant al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., președintele Con­siliului Unional Central al sindicatelor sovietice, P .N. Demicev, membru supleant al Prezidiului și secretar al C.C. al P.C.U.S., I. V. Andropov și A. P. Rudakov, secretari ai C.C. al P.C.U.S., V. E. Dîm­­șiț, M. A. Leseciko, P. F. Lomako, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., A. A. Gromîko, mem­bru al­ C.C. al P.C.U.S., mi­nistrul afacerilor externe al U.R.S.S., I. K. Jegalin, mem­bru al C.C. al P.C.U.S., amba­sadorul Uniunii Sovietice în Republica Socialistă România. MITINGUL DE LA MOSCOVA In marea sală a Con­greselor din Palatul Kremlin a avut loc la 10 septembrie un miting consacrat prieteniei ro­­mâno-sovietice. In sala de peste 6.000 de locuri se aflau reprezen­tanți ai oamenilor mun­cii din Moscova, munci­tori, ingineri, funcționari, oameni de știință și cul­tură, scriitori, reprezen­tanți ai forțelor armate ale U.R.S.S. Tribuna, dominată de chipul lui Lenin, era în­cadrată de drapelele de stat ale Republicii So­cialiste România și Uniu­nii Sovietice. Cei prezenți au întîm­­pinat cu aplauze pre­lungite apariția în prezi­diu a tovarășilor Nicolae Ceaușescu, Ion Gheor­ghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîr­lădeanu, Paul Niculescu- Mizil, Manea Mănescu, Corneliu Mănescu, Nico­lae Gum­ă, a tovarășilor L. I. Brejnev, A. N. Kosî­ghin, A. I. Mikoian, K. T. Mazurov, D.S. Poleanski, A. N. Șelepin, G. I. Voro­nov, V. V. Grișin, P. N. Demicev, I. V. Andropov, D. F. Ustinov, a repre­zentanților locuitorilor capitalei sovietice. Mitingul a fost deschis de N. G. Egorîcev, prim­­secretar al Comitetului orășenesc Moscova al P.C.U.S., care în numele locuitorilor Moscovei a salutat cu căldură pe membrii delegației ro­mâne. Au fost intonate imnu­rile de stat ale Republi­cii Socialiste România și Uniunii Sovietice. Au luat cuvîntul A. V. Viktorov, șef de brigadă la uzina de rulmenți nr. 1 din Moscova, prof. D. I. Diakonov, decanul fa­cultății de petrol și gaze a Institutului „ Gubkin“, T. P. Volkova, învățătoa­re la școala nr. 101 „Kosmodemianski“ din Moscova. In aplauzele prelungi­te ale participanților la miting a luat apoi cuvîn­tul Leonid Brejnev, prim­­secretar al C.C. al P.C.U.S. nă Din nou în sală răsu­n plauze prelungite cînd se dă cuvîntul șefu­lui delegației de partid și guvernamentale a Re­publicii Socialiste Româ­­­nia, tovarășului Nico­lae Ceaușescu, secret­­ar general al C.C. al P.C.R. Cuvîntările rostite de tovarășii Leonid Brejnev,, și Nicolae Ceaușescu au fost urmărite cu deo­sebită atenție și subli­niate în repetate rîn­­duri de aplauze. Mitingul a fost o viei manifestare a sentimen­telor de prietenie româ­­­no-sovietică. Cuvîntarea tovarășului LEONID BREJNEV Dragă tovarășe Ceaușescu, Dragă tovarășe Măurer, Stimați prieteni români, Tovarăși moscoviți, Permiteți-mi ca, în numele Comitetului Central al Parti­dului Comunist al Uniunii So­vietice, al guvernului sovietic și al tuturor oamenilor sovie­tici, să salut cu căldură de­legația de partid și guver­namentală a Republicii Socia­liste România și, în persoana dv., dragi prieteni, să salut pe fratele și vecinul nostru — întregul popor român harnic, să salut pe toți membrii Parti­dului Comunist Român. (A­­plauze), în urmă cu o lună și jumă­tate, eu și tovarășii mei, am avut prilejul să asistăm, în calitate de oaspeți, la al IX- lea Congres al Partidului Co­munist Român, care va consti­tui, fără îndoială, o etapă im­portantă in înaintarea po­porului român spre viitorul comunist, întîlnirile cu comuniștii ro­mâni, cu muncitorii și țăranii ne-au produs o puternică im­presie. Am văzut oameni pă­trunși de o încredere profundă în partidul lor, oameni care, în lupta lor pentru un viitor lu­minos, îmbină bine entuzias­mul revoluționar autentic cu activitatea concretă și spiritul întreprinzător. Am văzut pre­tutindeni imensele transformări în viața poporului român. Se dezvoltă cu succes economia și cultura, crește bunăstarea poporului, se schimbă întrea­ga înfățișare a țării. Și pri­vind tabloul înfloririi noii Românii socialiste, îți pui, fără să vrei, întrebarea : care este secretul acestor succese, un­de este izvorul acelor forțe care au adus o țară, înapo­iată în trecut, pe calea largă a progresului . Izvorul acesta îl constituie munca plină de abnegație a poporului frate român, con­dus de Partidul Comunist Ro­mân, avantajele sistemului so­cialist al economiei. Se știe că natura cu bogă­țiile sale n-a vitregit Româ­nia. Ea are petrol, gaze, căr­bune, păduri, metale neferoase și multe altele. Dar oare sunt puține țări pe lume care dis­pun de tot atîtea resurse na­turale . Să luăm, de exemplu, o se­rie de state din Orientul Mij­lociu și Apropiat sau din A­­merica Latină. Unele din ele dispun de surse nesecate de petrol. Totuși, în condițiile ca­pitalismului, aceste bogății naturale, atrăgînd pe rechinii imperialiști, devin adesea un blestem pentru popor. Prădă­torii își vîră amîndouă mîi­­nile în buzunarul străin, con­­damnînd milioane de oameni la mizerie. Numai regimul so­cialist permite folosirea bo­gățiilor naturale în interesele poporului, pentru fericirea și înflorirea lui. România este un exemplu grăitor în acest sens. Asistînd la Congres, noi am putut cunoaște temeinic noul plan cincinal de dezvoltare a economiei naționale a Româ­niei și planul de 10 ani de dezvoltare a energeticii ei. A­­ceste documente deschid ori­zonturi noi în fața României socialiste. Nu mai departe de­cit peste cinci ani în țară se vor produce doar în 24 de zile tot atîtea produse indus­triale cit producea România antebelică într-un an întreg. Oamenii sovietici se bucură în mod sincer pentru poporul stato român, care acumulează tot mai multe forțe pentru noi și noi­ victorii. (Aplauze). U­­niunea Sovietică și România sînt nu numai vecine, ci și tovarăși. de luptă pentru o cauză comună. Prietenia noastră este întă­rită de unitatea scopurilor in lupta pentru viitorul comunist, de comunitatea idealurilor co­muniste. Această­ prietenie este o măreață cucerire isto­rică a popoarelor Uniunii So­vietice și României socialiste. După cum se știe, istoria­ re­­lațiilor dintre țările noastre nu s-a dezvoltat nici pe de­parte pe un drum neted. Po­litica antipopulară, naționaliss­tă a guvernanților Rusiei ța­riste și ai României moșie­rești a dat naștere nu o dată la conflicte, la neîncredere re­ciprocă. Dar muncitorii și ță­ranii Rusiei și României au fost totdeauna solidari în lup­ta împotriva asupririi din par­tea exploatatorilor ruși și ro­mâni. Prietenia popoarelor­ noas­tre s-a călit și s-a întărit­­­ mai mult in ultimele două decenii în lupta împotriva im­perialismului și colonialismu­lui, în munca comună pentru socialism și comunism,. Socia­lismul a deschis drum larg dezvoltării relațiilor noastre pe o temelie cu totul nouă — pe principiile leniniste ale in­ternaționalismului socialist, co­laborării frățești, egalității în drepturi, independenței,, nea­mestecului în treburile celui­­­lalt. Atunci cînd vorbim despre prietenia țărilor noastre, a­­vem în vedere nu numai sen­timentele bune, tovărășești pe care le nutresc popoarele noastre unul față de celălalt. Alături de aceste sentimente ,stau fapte reale. Prietenia noastră contribuie la dezvol­tarea continuă a colaborării reciproc avantajoase in do­meniul politic, economic și cultural. Cu cit mai multe sunt aceste fapte reale, cu atît mai trainice sînt sentimentele frățești care ne unesc. Cu cît este mai strinsă prietenia noastră, cu atît sînt mai largi Continuare în pag. a III-a). Dra­gă tovarășe Brejnev, Dragă tovarășe Kosîghin, Dragă tovarășe Mikoian, Dragi tovarăși, Mulțumim de la această tri­bună Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniu­nii Sovietice și guvernului so­vietic pentru invitația de a vi­zita Uniunea Republicilor So­cialiste Sovietice, (Aplauze). Folosesc acest prilej pentru a transmite locuitorilor orașului Moscova, întregului popor so­vietic, salutul frățesc al po­porului român, mesajul său de prietenie și solidaritate in­­ternaționalistă. (Aplauze). nă. De mai bine de o săptămâ­ne legația noastră este oaspete al Uniunii Sovietice — patria Marii Revoluții Socia­liste din Octombrie, prima ța­ră a socialismului victorios. Peste tot, în cursul călătoriei prin țara dv. ne-a reținut în mod deosebit atenția entuzias­mul și hotărîrea cu care oa­menii sovietici înfăptuiesc — prin munca lor creatoare — politica partidului comunist, conducătorul încercat al po­porului sovietic în opera de construire a comunismului. (A­­plauze). Manifestările de prie­tenie tovărășească cu care am fost înconjurați pretutin­deni exprimă sentimentele fră­țești pe care oamenii sovie­tici le poartă poporului ro­mân, sunt o expresie a prie­teniei dintre popoarele noas­tre. (Aplauze). Poporul nostru cunoaște și se bucură din toată inima de succesele remarcabile obținute in Uniunea Sovietică în creș­terea forțelor de producție și dezvoltarea bazei tehnico­­materiale a comunismului, de progresele obținute în dome­niul științei și culturii, al ridi­cării nivelului de trai al celor ce muncesc. Vizitind uzina de tractoare din Volgograd, hidrocentrala de pe Volga și uzina meta­lurgică „Congresul al XXII- lea“ din Leningrad am putut aprecia înzestrarea tehnică la un nivel ridicat a întreprinde­rilor, buna pregătire profesio­nală a muncitorilor și specia­liștilor. Forța creatoare a oameni­lor muncii conduși de partid a transformat Uniunea Sovieti­că într-o mare putere indus­trială care dă o cincime din întreaga producție a lumii. In­dustria sovietică este una din marile cuceriri ale partidului comunist și popoarelor Uniu­nii Sovietice. Realizările obți­nute de poporul sovietic de­monstrează marea importanță a industrializării în asigurarea progresului și civilizației ță­rilor care construiesc noua o­­rînduire. Creșterea în ritm susținut a industriei sovietice a creat con­diții pentru înzestrarea tehni­că a tuturor ramurilor econo­miei naționale, ea asigură ba­za tehnică­­ materială a agri­culturii sovietice în vederea înfăptuirii programului de dez­­voltare continuă a acesteia. O contribuție importantă în construcția comunismului și la progresul științific mondial a­­duc strălucitele realizări ale cercetătorilor sovietici în do­­­menii de cea mai mare im­portanță ale științei și teh­­­nicii contemporane. Comuniștii din România, în­tregul nostru popor urează comuniștilor sovietici, tuturor oamenilor muncii succese tot mai mari în munca închinată înfloririi continue a patriei so­vietice, ridicării ei tot mai sus pe culmile civilizației comu­niste. (Aplauze). Vă rog, tovarăși, să-mi per­miteți acum să mă refer, pe scurt, la viața și munca po­porului român, la preocupă­rile și proiectele sale de vii­tor. Congresul al IX-lea al partidului nostru, care a avut loc recent, făcând bilanțul victoriilor obținute de oame­nii muncii în construcția socia­listă, a arătat că sarcinile fundamentale ale planului de dezvoltare a economiei națio­nale în perioada 1960—1965 sunt îndeplinite cu succes. For­țele de producție ale țării au cunoscut în această perioadă o puternică înflorire. A cres­cut în ritm impetuos industria socialistă, a progresat eco­nomia națională, s-a ridicat nivelul de trai al poporului. Dezvoltîndu-se în anii planu­lui de șase ani într-un ritm anual de 14,4 la sută, produc­ția industrială este în 1965 de 2,24 ori mai mare decit în 1959 și de aproape zece ori decit în 1938 — anul în care producția a atins nivelul cel mai înalt cunoscut de regi­mul burghezo-moșieresc. • In primii ani ai planului sese­­nal s-a încheiat cooperativiza­rea agriculturii, care împreu­nă cu măsurile luate pentru întărirea bazei tehnice - ma­teriale și organizarea produc­ției după metode științifice au creat condiții pentru sporirea producției agricole, pentru creșterea aportului acestei (Continuare Sn pag­­a Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU

Next