Zori Noi, octombrie 1965 (Anul 18, nr. 5537-5563)
1965-10-19 / nr. 5552
Anul XX nr 55524 pagini 25 bani marți 19 octombrie 1965 Oron al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional ARIA MARE A MICII MECANIZĂRI în ansamblul de măsuri menite să ducă la promovarea progresului tehnic în toate domeniile de activitate, la extinderea mecanizării și automatizării — sarcină de bază pusă în fața economiei prin Directivele celui de-al IX-lea Congres al partidului — un rol de seamă revine micii mecanizări. Deși, ca pondere, această cale de mecanizare a proceselor de producție se situează mult în urma sursei principale — fondurile de investiții — totuși folosirea ei prezintă avantaje multiple, în primul rînd, executarea lucrărilor de mică mecanizare se efectuează fără a necesita fonduri suplimentare de la buget. în al doilea rînd, este o cale foarte operativă, care presupune documentații simple și prin mijlocirea căreia se poate interveni oricînd, în orice loc de muncă al activității productive, pentru a se realiza o creștere a productivității muncii, eliminarea unor locuri înguste, completarea cu utilaje, ușurarea muncii fizice. Aceste foloase au fost sesizate de către majoritatea colectivelor de muncă din întreprinderi. Așa se explică interesul crescând manifestat pentru executarea unor astfel de lucrări. în cele 9 luni ale anului în curs s-au executat în întreprinderile din regiune 207 lucrări de mică mecanizare pentru care au fost aprobate credite de către bancă, însumînd 10,3 milioane lei. Dintre acestea, peste 70 la sută au și fost puse în funcțiune. Suma acordată depășește cu 4,5 la sută valoarea lucrărilor executate în anul 1963 și este egală cu aproape 85 la sută din valoarea lucrărilor efectuate în anul 1964. Pe seama lucrărilor aprobate pînă în prezent se prevede realizarea unor economii, în decurs de un an, de peste 9 milioane lei. Această sumă asigură rambursarea creditelor acordate într-o perioadă ceva mai mare de un an. Faptul demonstrează că atenția întreprinderilor este îndreptată, cu prioritate către mecanizări de mare eficiență economică (aceasta fiind de altfel și una din condițiile principale ale aprobării creditelor de către bancă). In mod deosebit se relevă interesul pentru realizarea unor astfel de lucrări de către unități din ramura industriei ușoare (I.I.S. „Străduința“ și „Fuiorul“ Suceava), unitățile din ramura transporturilor, toate gospodăriile agricole de stat și unele unități din economia forestieră (C.I.L. Suceava, I.F. Frasin și I.F. Vatra Dornei). In cadrul acestor rezultate — care pe ansamblu pot fi apreciate ca favorabile — se constată totuși că preocuparea manifestată de la o unitate la alta și de la o ramură la alta nu este uniforme. Astfel, în comparație cu situația din anii precedenți, volumul lucrărilor de mică mecanizare realizate prin credite bancare a scăzut în unitățile economiei forestiere. Și tocmai în această ramură, îndeosebi în exploatările forestiere și unele secții ale unităților de industrializare a lemnului, gradul de mecanizare a unor lucrări este mai scăzut, existînd încă un număr mare de operațiuni grele care se execută manual, locuri de muncă F. LUNGOCI director adjunct al filialei regionale a Băncii Naționale a Republicii Socialiste România (Continuare in pag. a îl-a). ÎNSEMNĂRI Magistrala subterană Face legătura pe sub muntele Aluniș, pe o distanță metri, de peste șase kileîntre Ostra și Leșu Ursului. In urmă cu ceva mai bine de un an, aici lucrau, la străpungerea celui mai lung tunel din țară, brigăzile conduse de Crișan și Flutur. Acum circulă, zilnic, zeci de trenuri. Ele transportă, spre stația de flotare de la Tarnița, minereul complex care se exploatează din mina situată pe versantul sting al muntelui, pe la poalele căruia curge Bistrița. Mecanicul Vasile Man pornește într-o Motonouă cursă. A doua din această zi. La semnalul „impiegatului", apasă pe Trenul pornește lin manetă. Troseul locomotivei își începe fuga pe rețeaua de cupru, aflată sub o tensiune de aproape 600 de volți. Incepînd cu luna septembrie, prin tunel s-a introdus transportul cu locomotivele electrice. Ele sunt mai puternice. Transportă, într-o singură cursă, pînă la 150 de tone de minereu. La instalarea firului de troleu, lucrare care, s-a terminat cu aproape 15 zile mai devreme, au lucrat maiștrii Mihai Cobziuc și Teodor Raia, lăcătușul Gavril Cotlarciuc și alți muncitori. Ei au acordat o mare atenție calității. De cînd a intrat în funcțiune, rețeaua se comportă bine. In față se zăresc niște lumini. Trenul ajunge la locul numit „2000“. înseamnă că s-a parcurs o treime din drumul subteran. Aici se află o linie dublă. Trenurile cu vagoane goale se întîlnesc cu cele încărcate care vin de la Leșu Ursului. Pînă nu demult, cînd trenul se înscria în curbă, două — trei vagoane cădeau de pe linie. Ridicarea dura cite o oră. Uneori chiar mai mult, întreaga circulație era oprită. Trebuiau analizate cauzele și înlăturată defecțiunea. Acest lucru l-a făcut maistrul Mircea Moroșan, de la sectorul transporturi. A constatat că ecartamentul era sub nivel. Vagoanele cînd intrau în curbă nu aveau toleranța necesară. Din această cauză deraiau: împreună cu brigada de la întreținere, maistrul Moroșan a înlăturat defecțiunea. Trenul își continuă cursa pe drumul de fier din subteran. La un moment dat, se aud explozii. Curentul produs stinge lămpile minerilor aflați în vagonul de persoane, din spatele garniturii. Ce s-a întîmplat? Explicațiile le dă maistrul Dumitru Coca. La „4000“, adică la două treimi din drumul făcut dinspre Ostra, o echipă de mineri, condusă de maistrul Petre Antonesei, lucrează la o galerie de ocol. Un nou loc de întâlnire a trenurilor. Asta înseamnă reducerea timpului de staționare, o intensificare a transportului. Minerii solicită un volum mare de materiale. Pe magistrală, deocamdată, după programul obișnuit de lucru, nu se poate asigura o aprovizionare ritmică. Mai sunt încă unele treburi de pus la punct. Maistrul Mircea Moroșan a venit cu o propunere. Duminica, zi in care nu se transportă minereu, un tren, sau două, după necesități, să ducă materialele la mină. Propunerea se aplică și aprovizionarea e pe cale de îmbunătățire. Trenul oprește la Leșu Ursului. Aici alte garnituri, încărcate cu minereu, sunt gata să pornească în cursă, pe magistrala subterană. N. GROZA 4 Tibăncii — I. F. Iacobeni.La rampa de încărcat bușteni în autoremorci Foto : I. NEGREA Secția mecanică a I.M.I.L. Rădăuți. Ilie Marciuc și Ioan Hij se numără printre evidențiații în întrecerea socialistă Foto iu. VINTILÃ INFORMAȚII Artiștii amatori din regiunea Suceava, selecționați din cadrul formațiilor sindicale, se pregătesc zilele acestea pentru un adevărat examen scenic. La 21 octombrie a.c., în sala C.C.S. din București, vor reprezenta activitatea artistică a sindicatelor din regiune în spectacolul reunit, cu formațiile sindicale din regiunea Brașov. Numerele cele mai reușite din spectacol fiind radiotelevizate, cât și exigența publicului spectator impun o pregătire intensă. In această lună au fost terminate și date în folosință 4 noi dispensare veterinare in comunele Păltiniș și Corlăteni din raionul Dorohoi, Ungureni — Săveni și Gorbănești — Botoșani. Noile unități veterinare cuprind laboratoare de diagnosticarea bolilor, săli pentru tratamentul animalelor, depozite de medicamente și material biologic, locuințe pentru personalul sanitar. Toate acestea, alături de aparatajul medical cu care sînt dotate noile dispensare, asigură condiții optime de tratare a animalelor bolnave, și de prevenire a ghaladiilor. Pînă la constructorii sfîrșitul anului, Grupului de șantiere nr. 1 din Botoșani, vor mai da în folosință un dispensar veterinar în Mihălășeni - Săveni. Stația de decusculare a semințelor de trifoliene dela Botoșani și-a mărit in anul acesta de prelucrare cu capacitatea peste 80 la sută. Alături de cele 6 mașini electromagnetice existente, au mai fost instalate alte cinci. In felul acesta, aici vor fi decusculate semințele de trifolier ne provenite de la cooperativele agricole din regiunile Suceava, Iași și Bacău, precum și din nouă trusturi gostat din țară. loc La Vatra Dornei a avut recent o consfătuire pe teme de circulație, la care au luat parte conductori de mijloace auto și șefi ai unor servicii de transporturi din raza raionului. Cu această ocazie, organele de miliție au prezentat un material informativ întocmit pe baza unor exemple din raion. Propunerile și măsurile stabilite sunt menite să ducă la respectarea cu strictețe a regulilor de circulație pe drumurile publice. REPORTAJ împărăția păsărilor GEORGE SIDOROVICI In apropiere de Botoșani, la gospodăria de stat Cătămărăști, am pătruns în împărăția păsărilor. O împărăție care se înfățișează ca un soi de orășel plin de larmă. Cînd treci prin partea aceasta a regiunii, pe asfaltul șoselei ce duce spre Dorohoi, printre arborii însîngerați de toamnă, te oprești o clipă, uimit, în fața clădirilor lungi ca niște paralelipipede. Zbateri de aripi și zvonuri de glasuri se aud ca un freamăt ciudat . In zori, mai ales, e copleșitoare orchestra cocoșilor. Cineva, care lucrează de cițiva ani aci, m-a încredințat că nu mai simt nevoia ceasornicelor și nici a aparatelor de radio. Răsună atitea goarne ascuțite, de la răscrucea nopții pînă se crapă de ziuă, iar apoi în restul zilei, nicit timpul e punctat necontenit, cu exactitatea unui cronometru. Rămine doar să știi să te descurci prin mulțimea acestor deșteptătoare animate. Ajuns la Cătămărăști, sumedenie de orătănii se întîmpină ca niște bulgări sonori de zăpadă. Un imens stol terestru, denumit ■ în limbaj de specialitate „turmă avicolă“ — numirea mi se pare oarecum improprie -----populează halele spațioase. Senzația că de undeva, din albăstrimile văzduhului, au poposit acolo mii și mii de hulubi imaculați iți ispitește în primele momente închipuirea. Numai că în spatele gardurilor foarte înalte, împletite din sîrmă, zborul e mărunt și puțin anacronic. Albe, mici, grele ca plumbul, găinile umblă printre rețele, tacticos și domestic, își ciugulesc hrana din benzi transportoare, beau apă din jgheaburi subțiri, automate, se ouă ln cuibare speciale, ca-n sertarele unui bufet. II Diriguitorii acestui vast imperiu înaripat sînt doi oameni tineri, tovarășa Domnica, maistru avicol, și soțul dumneaei, Ștefan Lupu, tehnician la stația de incubație. O discuție cu dînșii, în preajma zarvei neostoite a galinaceelor și-n foșnirea moale, amestecată cu stridențe metalice, pe care o provoacă cele două mii de palmipede legănătoare, dobândește semnificații interesante. De la mătușa din basme ce-și croia găina cu jordia, și de la gospodina ce-și caută zburătoarele prin pomi, la ordinea, seara curățenia și lumina de aici, la seringile și termometrele pe care le mînuiesc fetele acelea în halate albastre și fără doar și poate, o distanță remarcabilă. — Găinile noastre se dezvoltă într-un climat. ,ci(Continuare în pag. a H-a). EXAMEN AUTUMNAL RAID -ANCHETĂ [UNK]Transportul și depozitatul cartofilor, în silozuri în multe cooperative agricole din raioanele ticeni, Gura-Humorului Fătși Dorohoi se lucrează bine la transportul, depozitatul și în Silozatul cartofilor, luăm ce va face să se reducă la maximum pierderile. Cu cîtva timp ,în tfrmă, la Fîntîna Mare, raionul ceni, s-au terminat de Făltirecoltat, cartofii de pe suprafața de 200 ha. De pe toate tarlalele producția , a fost strînsă și depozitată, pe destinații. La contract și munci S.M.T. s-au dus cantități, ce depășesc, 610 tone. Pentru sămînță , s-au repartizat 660 tone, iar pentru baza furajeră (cartofii mărunți și atacați) — 150 tone, sînt depozitați în silozuri acoperite cu un strat gros, de paie. Bine s-a lucrat și la cooperativa agricolă din Pîrtești de Jos — Gura- Humorului. Aici, ca și în alte unități din cele două raioane, concomitent cu recoltatul s-a făcut și portul producției. Iată transce ne spunea Vasile Lăzăreanu, președintele cooperativei agricole: „Toamna aceasta, la noi s-a lucrat bine la strînsul cartofilor. Aceasta, ca urmare a mobilizării oamenilor la lucru, a folosirii din plin a mijloacelor de transport. In silozurile acoperite cu paie și cu un strat subțire de pămînt (20—25 cm.) sînt depozitate peste 310 tone cartofi“* Esențial: folosirea vehiculelor Cele 4 autocamioane ce lucrează la transportul cartofilor de la cooperativa agricolă din Baia — Fălticeni, fac zilnic la baza Berchișești (distanță de 20 km.), cite 3 și 4 curse. Pentru fiecare mijloc auto sunt asigurate echipe de încărcat, din 3—4 cooperatori, încărcatul se încadrează în limitele stabilite. Sunt la Baia și un număr de 90 de atelaje ce cară cartofii de pe cîmp la silozuri. Dacă îniunele brigăzi, printre care a Vl-a și a Vll-a, jele lucrează bine, facatelaun număr corespunzător de drumuri pe zi,, în brigada a IV-a a lui Dumitru Onu, ■ trei, ,așa ceva nu se întîmplă. Cu niciunul din cele 10 atelaje cate are brigada nu se fac mai mult de două transporturi pe zi, în loc de 6 cit. s-ar putea face. Unii conductori ca Ion Rotărița, Vasile Ciobanu, C. Ciobanu, N. Pintilie și alții, umblă mai mult după interese personale. Brigadierul de cîmp în loc să se ocupe de folosirea judicioasă a atelajelor, își petrece timpul pe la bufetul din comună. Aceasta, în timp ce pe cîmp, pe zeci de hectare, sînt cartofi în grămezi. La, cooperativa agricolă din Băișești lucrează la transportul cartofilor un număr de 8 mașini ale Autobazei Fălticeni. O parte din aceste mijloace nu sînt folosite cum trebuie. In unele brigăzi de cîmp încărcatul durează și cite 3 ore pentru că echipele au puțini oameni, iar unii cooperatori ajung pe tarlale și după ora 8. Și cînd te gîndești că pe tarlale sînt peste 1.900 tone de cartofi netransportați. Defectuos lucrează la transportul recoltei de cartofi și o seamă de mijloace aprținînd Autobazei Gura- Humorului. Au fost zile cînd la Ilișești, Liteni, și Comănești la Zaharești așteptat mult timp venirea mașinilor solicitate. La Comănești, în loc de șase camioane cerute se trimiteau unul sau două. Cele venite nu lucrau corespunzător. După două transporturi, deși pe ușor se puteau face patru pînă la cinci, conductorii auto părăseau locul de muncă, plecînd în alte părți. în ultima vreme s-a mai îmbunătățit situația, însă se cere un control mai eficient pentru ca toate mijloacele să lucreze la întreaga capacitate. " Neglijență Cu prilejul raidului-anchetă s-au întîlnit? cîteva aspecte de-a dreptul supărătoare. Despre ce este vorba. Nu peste tot se dă impor(Continuare în pag. a H-a) Toamnă la Mihălășeni REFLECTOR COMPETIȚIA CONTINUĂ Luminile rampei s-au aprins din nou, culisele sălii „Ciprian Porumbescu" au cunoscut freamătul obișnuit al competițiilor artistice, emoțiile au făcut să vibreze glasuri... Cei mai buni interpreți ai formațiilor de teatru, păpușari amatori, recitatori și cititori artistici din raioanele Fălticeni, Rădăuți și din orașul regional Suceava și-au încrucișat „spadele“ măiestriei artistice, în cadrul fazei regionale a celui de-al IV-lea festival bienal „I. L. Caragiale“. Formațiile de păpușari au spart gheața și au încălzit sala cu primele aplauze. Echipa căminului cultural din Mitocul Dragomirnei a prezentat pentru micii spectatori „Ghiocel și Viorica" de Luiza Vlădescu, iar colectivul de artiști amatori ai fabricii „Străduința" din Suceava au adus la lumina reflectoarelor piesa lui I. Elisiev „Doi meșteri“. In ceea ce privește spectacolele de teatru, aici surprizele s-au ținut lanț. A reținut atenția îndrăzneala cu care artiștii amatori au atacat cele mai dificile piese ale dramaturgiei românești și universale. Pe lingă IL. Caragiale, Victor Eftimiu, Mihail Sorbul, pe scena centrului de concurs de la Suceava spectatorii au făcut cunoștință cu piese aparținînd lui Branislav Nușici și lui Richard Nash. Acolo unde instructorii artistici ■ au apreciat în mod just posibilitățile reale ale formațiilor lor și au interpreților sarcini repartizat corespunzătoare capacității lor artistice, realizările au fost frumoase, în schimb supraaprecierea calităților artistice a dus la interpretări mai puțin convingătoare. Iată spectacolele prezentate: „O familie îndoliată" de Branislav Nușici (Comitetul sindical al I.I.S. „Fuiorul" Suceava); „Ochiul babei“ dramatizare după I. Creangă de Gh. Vasilescu (căminul cultural Bosanci - Suceava); „Dumbrăveanca" de Stela Neagu (căminul cultural Plopeni - Suceava); „Un iaz și o poveste cu Gheorghiu haz" de Natalia (căminul cultural Calafindești — Rădăuți); „Dezertorul "de Mihail Sorbul( casa de cultură Rădăuți); „Omul care a văzut moartea" de V. Eftimiu (Casa de cultură Fălticeni); „Alergătorul șchiop“ de Iosif Bîta (căminul cultural Dolhasca); „Omul care aduce ploaie" de R. Nash (Casa de cultură Suceava), „O noapte furtunoasă" de Mi. Caragiale (comitetul sindical IGO Suceava). Au apărut și alte genuri în concurs. Cititorii artistici s-au prezentat însă la nivelul improvizației. Se subapreciază în mod nejustificat rolul cititorului artistic în manifestările culturale. Slab reprezentate au fost și montajele literare. Cu privește recitatorii, aici sunt mai multe nume citabile. E o creștere evidentă a nivelului general de interpretare a poeziilor față de anii anteriori. Cele mai multe dintre formațiile care au evoluat în zilele de sîmbătă, duminică și luni la Suceava, au evidențiat însă o preocupare mai atentă față de actul artistic, o mai mare răspundere față de spectatori. t CAZAN