Zori Noi, octombrie 1965 (Anul 18, nr. 5537-5563)

1965-10-19 / nr. 5552

Anul XX nr 5552­4 pagini 25 bani marți 19 octombrie 1965 Oron al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional ARIA MARE A MICII MECANIZĂRI în ansamblul de măsuri menite să ducă la promovarea progresului teh­nic în toate domeniile de activitate, la extinderea mecanizării și automa­tizării — sarcină de bază pusă în fața economiei prin Directivele ce­lui de-a­l IX-lea Congres al parti­dului — un rol de seamă revine micii mecanizări. Deși, ca pondere, această cale de mecanizare a pro­ceselor de producție se situează m­­ult în urma sursei principale — fondurile de investiții — totuși folo­sirea ei prezintă avantaje multiple, în primul rînd, executarea lucrărilor de mică mecanizare se efectuează fără a necesita fonduri suplimentare de la buget. în al doilea rînd, este o cale foarte operativă, care presu­pune documentații simple și prin mijlocirea căreia se poate interveni oricînd, în orice loc de muncă al activității productive, pentru a se realiza o creștere a productivității muncii, eliminarea unor locuri în­guste, completarea cu utilaje, ușu­rarea muncii fizice. Aceste foloase au fost sesizate de către majoritatea colectivelor de muncă din întreprinderi. Așa se ex­plică interesul crescând manifestat pentru executarea unor astfel de lu­­crări. în cele 9 luni ale anului în curs s-au executat în întreprinderile din regiune 207 lucrări de mică me­canizare pentru care au fost aproba­te credite de către bancă, însumînd 10,3 milioane lei. Dintre acestea, pes­te 70 la sută au și fost puse în func­țiune. Suma acordată depășește cu 4,5 la sută valoarea lucrărilor exe­cutate în anul 1963 și este egală cu aproape 85 la sută din valoarea lu­crărilor efectuate în anul 1964. Pe seama lucrărilor aprobate pînă în prezent se prevede realizarea unor economii, în decurs de un an, de peste 9 milioane lei. Această sumă asigură rambursarea creditelor a­­cordate într-o perioadă ceva mai mare de un an. Faptul demonstrează că atenția întreprinderilor este în­dreptată, cu prioritate către meca­nizări de mare eficiență econo­mică (aceasta fiind de altfel și una din condițiile principale ale apro­bării creditelor de către bancă). In mod deosebit se relevă inte­resul pentru realizarea unor astfel de lucrări de către unități din ra­mura industriei ușoare (I.I.S. „Stră­duința“ și­ „Fuiorul“ Suceava), uni­tățile din ramura transporturilor, toate gospodăriile agricole de stat și unele unități din economia fores­tieră (C.I.L. Suceava, I.F. Frasin și I.F. Vatra Dornei). In cadrul acestor rezultate — care pe ansamblu pot fi apreciate ca favorabile — se constată totuși că preocuparea manifestată de la o unitate la alta și de la o ramură la alta nu este uniforme. Astfel, în com­parație cu situația din anii prece­denți, volumul lucrărilor de mică me­canizare realizate prin credite ban­care a scăzut în unitățile economiei forestiere. Și tocmai în această ra­mură,­­ îndeosebi în exploatările fo­restiere și unele secții ale unităților de industrializare a lemnului, gradul de mecanizare a unor lucrări este m­­ai s­căzut, existînd încă un număr mare de operațiuni grele care se execută manual, locuri de muncă F. LUNGOCI director adjunct al filialei regionale a Băncii Naționale a Republicii Socialiste România (Continuare in pag. a îl-a). ÎNSEMNĂRI Magistrala subterană Face legătura pe sub muntele Aluniș,­ pe o dis­tanță metri, de peste șase kile­între Ostra și Leș­u Ursului. In urmă cu ceva mai bine­­ de un an, aici lucrau, la străpungerea ce­lui mai lung tunel din ța­ră, brigăzile conduse­­ de Crișan și Flutur. Acum circulă, zilnic, zeci de tre­nuri. Ele transportă, spre stația de flotare de la Tar­­nița, minereul complex care se exploatează din mi­na situată pe versantul sting al muntelui, pe la poalele căruia curge Bis­trița. Mecanicul Vasile Man pornește într-o Moto­­nouă cursă. A doua din această zi. La semnalul „impiega­tului", apasă pe Trenul pornește lin­ manetă. Tro­­seul locomotivei își începe fuga pe rețeaua de cupru, aflată sub o tensiune de aproape 600 de volți. In­­cepînd cu luna septembrie, prin tunel s-a introdus transportul cu locomotive­le electrice. Ele sunt mai puternice. Transportă, în­tr-o singură cursă, pînă la 150 de tone de minereu. La instalarea firului de troleu, lucrare care, s-a terminat cu aproape 15 zile mai de­vreme, au lucrat maiștrii Mihai Cobziuc și Teodor Raia, lăcătușul Gavril Cot­­larciuc și alți muncitori. Ei au acordat o mare aten­ție calității. De cînd a in­trat în funcțiune, rețeaua se comportă bine. In față se zăresc niște lumini. Trenul ajunge la locul numit „2000“. înseam­nă că s-a parcurs o treime din drumul subteran. Aici se află o linie dublă. Tre­nurile cu vagoane goale se întîlnesc cu cele încăr­cate care vin de la Leșu Ursului. Pînă nu demult, cînd trenul se înscria în curbă, două — trei vagoa­ne cădeau de pe linie. Ri­dicarea dura cite o oră. Uneori chiar mai mult, în­treaga circulație era opri­tă. Trebuiau analizate cauze­le și înlăturată defecțiunea. Acest lucru l-a făcut mais­trul Mircea Moroșan, de la sectorul transporturi. A constatat că ecartamentul era sub nivel. Vagoanele cînd intrau în curbă nu aveau toleranța necesară. Din această cauză deraiau: împreună cu brigada de la întreținere, maistrul Mo­roșan a înlăturat defec­țiunea. Trenul își continuă cursa pe drumul de fier din sub­teran. La un moment dat, se aud explozii. Curentul produs stinge lămpile mi­nerilor aflați în vagonul de persoane, din spatele garniturii. Ce s-a întîm­­plat? Explicațiile le dă maistrul Dumitru Coca. La „4000“, adică la două treimi din drumul făcut dinspre Ostra, o­ echipă de mineri, condusă de mais­trul Petre Anton­esei, lu­crează la o galerie de ocol. Un nou loc de întâlnire a trenurilor. Asta înseamnă reducerea timpului de sta­ționare, o intensificare a transportului. Minerii solicită un volum mare d­e materiale. Pe ma­gistrală, deocamdată, după programul obișnuit de lu­cru, nu se poate asigura o aprovizionare ritmică. Mai sunt încă unele treburi de pus la punct. Maistrul Mir­cea Moroșan a venit cu o propunere­. Duminica, zi in care nu se transportă mi­nereu, un tren, sau două, după necesități, să ducă materialele la mină. Pro­punerea se aplică și apro­vizionarea e pe cale de îm­bunătățire. Trenul oprește la Leșu Ursului. Aici alte garnituri, încărcate cu minereu, sunt gata să pornească în cursă, pe­­ magistrala sub­terană. N. GROZA 4 Tibăncii — I. F. Iacobeni.La rampa de încărcat bușteni în autoremorci Foto : I. NEGREA Secția mecanică a I.M.I.L. Rădăuți. Ilie Marciuc și Ioan Hij se numără printre evidențiații în întrecerea socialistă Foto i­u. VINTILÃ INFORMAȚII Artiștii amatori din re­giunea Suceava, selecțio­nați din cadrul formații­lor sindicale, se pregă­tesc zilele acestea pentru un adevărat examen sce­nic. La 21 octombrie a.c., în sala C.C.S.­­ din București, vor reprezenta activitatea artistică a sindicatelor din regiune în spectacolul reu­nit, cu­­ formațiile sin­dicale din regiunea Bra­șov. Numerele cele mai reușite din spectacol fiind radiotelevizate, cât și exi­gența publicului spectator impun o pregătire intensă. In această­­ lună au fost terminate și date în folo­sință 4 noi dispensare ve­terinare in comunele Păl­tiniș și Corlăteni din raio­nul Dorohoi, Ungureni — Săveni și Gorbănești — Botoșani. Noile unități veterinare cuprind laboratoare de diagnosticarea bolilor, săli pentru tratamentul anima­lelor, depozite de medica­mente și material biologic, locuințe pentru personalul sanitar. Toate acestea, a­­lături de aparatajul medi­cal cu care sînt dotate­­ noile dispensare, asigură condiții optime de tratare a animalelor bolnave, și de prevenire a ghaladiilor. Pînă la constructorii sfîrșitul anului, Grupului de șantiere nr. 1 din Boto­șani, vor mai da în folo­sință un dispensar veteri­nar în Mihălășeni - Săveni. Stația de decusculare a semințelor de trifoliene de­­la Botoșani și-a mărit in anul acesta de prelucrare cu capacitatea peste 80­­ la sută. Alături de cele 6 mașini electromagnetice e­­xistente, au mai fost insta­late alte cinci. In felul a­­cesta,­­ aici vor fi decuscu­­late semințele de trifolie­­r ne provenite de la coo­perativele agricole din re­giunile Suceava, Iași și Bacău, precum și din nouă trusturi gostat din țară. loc La Vatra Dornei a avut recent o­ consfătuire pe teme de circulație, la care au luat parte conduc­tori de mijloace auto și șefi ai unor servicii de transporturi din raza ra­ionului. Cu această oca­­zie, organele de miliție au prezentat un material­­ in­formativ întocmit­ pe baza unor exemple din raion. Propunerile și măsurile stabilite sunt menite să ducă la respectarea cu strictețe a regulilor de cir­culație pe drumurile pu­blice. REPORTAJ împărăția păsărilor GEORGE SIDOROVICI In apropiere de Botoșani, la gospodăria de stat Că­­tămărăști, am pătruns în împărăția păsărilor. O îm­părăție care se înfățișează ca un soi de orășel plin de larmă. Cînd treci prin partea a­­ceasta a regiunii, pe as­­faltul șoselei ce duce spre Dorohoi, printre arborii însîngerați de toamnă, te oprești o clipă, uimit, în fața clădirilor lungi ca niște paralelipipede. Zbateri de a­­ripi­ și zvonuri de glasuri se aud ca un freamăt ciu­dat­ . In zori, mai ales, e copleșitoare orchestra co­coșilor. Cineva, care lucrează de cițiva ani aci, m-a încre­dințat că nu mai simt ne­voia ceasornicelor și nici a aparatelor de radio. Răsună atitea goarne ascuțite, de la răscrucea nopții pînă se crapă de ziuă, iar apoi în restul zilei, nicit timpul e punctat necontenit, cu exac­­­titatea unui cronometru. Ră­­mine doar să știi să te des­curci prin mulțimea aces­tor­ deșteptătoare animate. Ajuns la Cătămărăști, su­medenie de orătănii se în­­tîmpină ca niște bulgări sonori de zăpadă. Un imens stol terestru, denumit ■ în limbaj­­ de specialitate „turmă avicolă“ — numirea mi se pare oarecum impro­prie -----populează halele spațioase. Senzația că de undeva, din albăstrimile văzduhului, au poposit a­­colo mii și mii de hulubi imaculați iți ispitește în pri­mele momente închipuirea. Numai că în spatele gar­durilor foarte înalte, îm­pletite din sîrmă, zborul e mărunt și puțin anacronic. Albe, mici, grele ca plum­bul, găinile umblă printre rețele, tacticos și domestic, își ciugulesc hrana din benzi transportoare, beau apă din jgheaburi sub­țiri, automate, se ouă ln cuibare speciale, ca-n ser­tarele unui bufet. II Diriguitorii acestui vast imperiu înaripat sînt doi oameni tineri, tovarășa Domnica, maistru avicol­, și soțul dumneaei, Ștefan Lupu, tehnician la stația de incubație. O discuție cu dînșii, în preajma zar­vei neostoite a galina­­ceelor și-n foșnirea moale, amestecată cu stridențe metalice, pe care o pro­voacă cele două mii de palmipede legănătoare, do­bândește semnificații inte­resante. De la mătușa din basme ce-și croia găina cu jordia, și de la gospodina ce-și caută zburătoarele prin pomi, la ordinea, seara cu­rățenia și lumina de­­ aici, la seringile și termometrele pe care le mînuiesc fetele acelea în halate­­ albastre și fără doar și poate, o­­ dis­tanță remarcabilă. — Găinile noastre se dezvoltă într-un climat. ,ci­(Continuare în pag. a H-a). EXAMEN AUTUMNAL RAID -ANCHETĂ [UNK]Transportul și depozitatul cartofilor, în silozuri în multe cooperative a­gricole din raioanele ticeni, Gura-Humorului Făt­și Dorohoi se lucrează bine la transportul, depozitatul și în Silozatul cartofilor, luăm ce va face să se re­ducă la maximum pierderile. Cu cîtva timp ,în tfrmă, la Fîn­­tîna Mare, raionul ceni, s-au­ terminat de Fălti­re­coltat, cartofii de pe su­prafața­­ de 200 ha. De pe toate tarlalele producția , a fost strînsă și depozitată, pe destinații. La contract și munci S.M.T. s-au dus can­tități­, ce depășesc, 610 tone. Pentru sămînță , s-au repar­tizat 660 tone, iar­ pentru baza furajeră (cartofii mă­runți și atacați) —­ 150 tone, sînt depozitați în silozuri a­­coperite cu un strat gros, de paie. Bine s-a lucrat și la cooperativa agricolă din Pîrtești de Jos — Gura- Humorului. Aici, ca și în alte unități din cele două raioane, concomitent cu re­coltatul s-a făcut și portul producției. Iată trans­ce ne spunea Vasile Lăză­­reanu, președintele coope­rativei agricole: „Toamna a­­ceasta, la noi s-a lucrat bine la strînsul cartofilor. Aceasta, ca urmare a mo­bilizării oamenilor la lucru, a folosirii din plin a mij­loacelor de transport. In silozurile acoperite cu paie și cu un strat subțire de pămînt (20—25 cm.) sînt depozitate peste 310 tone cartofi“* Esențial: folosirea vehiculelor Cele 4 autocamioane ce lucrează la transportul car­tofilor de la cooperativa a­­gricolă din Baia — Fălti­ceni, fac zilnic la baza Berchișești (distanță de 20 km.), cite 3 și 4 curse. Pen­tru fiecare mijloc auto sunt asigurate echipe de încăr­cat, din 3—4 cooperatori, încărcatul se încadrează în limitele stabilite. Sunt la Baia și un număr de 90 de ate­laje ce cară cartofii de pe cîmp la silozuri. Dacă îni­­unele­­ brigăzi,­­ printre care a Vl-a și a Vll-a, jele lucrează bine, fac­atela­un număr corespunzător de drumuri pe zi,, în­­ brigada a IV-a a lui Dumitru Onu­, ■ trei, ,așa ceva nu se în­­tîmplă. Cu niciunul din cele 10 atelaje cate are bri­gada nu se fac mai mult de două transporturi pe zi, în loc de 6 cit. s-ar­ putea face.­ Unii conductori ca Ion Rotărița, Vasile Cio­­banu, C. Ciobanu, N. Pin­­tilie și­­ alții, umblă mai mult după­­ interese per­sonale. Brigadierul de cîmp în loc să se ocupe de fo­losirea judicioasă a ate­lajelor, își petrece timpul pe la bufetul din comună. Aceasta,­ în timp ce pe cîmp, pe zeci de hectare, sînt cartofi în grămezi. La, cooperativa agricolă din Băiș­ești lucrează la transportul cartofilor un nu­măr de 8 mașini ale Auto­bazei Fălticeni. O­­ parte din aceste mijloace nu sînt fo­losite cum trebuie. In unele brigăzi de cîmp încărcatul durează și cite 3 ore pentru că echipele au puțini oa­meni, iar unii cooperatori ajung pe tarlale și după ora 8. Și cînd te gîndești că pe tarlale sînt peste 1.900 tone de cartofi netranspor­tați. Defectuos lucrează la transportul recoltei de car­tofi și o seamă de mijloace aprținînd Autobazei Gura- Humorului. Au fost zile cînd la Ilișești, Liteni, și Comănești l­a Zaharești așteptat mult timp venirea mașinilor solicitate. La Comănești, în loc de șase camioane ce­rute se trimiteau unul sau două. Cele venite nu lucrau corespunzător. După două transporturi, deși pe ușor se puteau face patru pînă la cinci, conductorii auto părăseau locul de muncă, plecînd în alte părți. în ul­tima vreme s-a mai îmbu­nătățit situația, însă se cere un control mai eficient pen­tru ca toate mijloacele să lucreze la întreaga capaci­tate. " Neglijență Cu prilejul raidului-anche­­tă s-au întîlnit? cîteva as­pecte de-a dreptul supără­toare. Despre ce este vorba. Nu peste tot se dă impor­(Continuare în pag. a H-a) Toamnă la Mihălășeni REFLECTOR COMPETIȚIA CONTINUĂ Luminile rampei s-au a­­prins din nou, culisele sălii „Ciprian Porumbescu" au cunoscut freamătul obișnuit al competițiilor artistice, emoțiile au făcut să vibre­ze glasuri... Cei mai buni interpreți ai formațiilor de teatru, păpușari amatori, recitatori și cititori artistici din raioanele Fălticeni, Ră­dăuți și din orașul regio­nal Suceava și-au încruci­șat „spadele“ măiestriei ar­tistice, în cadrul fazei re­gionale a celui de-al IV-lea festival bienal „I. L. Cara­­giale“. Formațiile de păpușari au spart gheața și au în­călzit sala cu primele a­­plauze. Echipa căminului cultural din Mitocul Drago­­mirnei a prezentat pentru micii spectatori „Ghiocel și Viorica" de Luiza Vlădescu, iar colectivul de artiști a­­matori ai fabricii „Strădu­ința" din Suceava au adus la­­­­ lumina­­­ reflectoarelor piesa lui I. Elisiev „Doi meșteri“. In ceea ce privește spec­tacolele de teatru, aici sur­prizele s-au ținut lanț. A reți­nut atenția îndrăzneala cu care artiștii amatori au ata­cat cele mai dificile piese ale dramaturgiei românești și universale. Pe lingă IL. Ca­­ragiale, Victor Eftimiu, Mi­hail Sorbul, pe scena cen­trului de concurs de la Su­ceava spectatorii au făcut cunoștință cu piese aparț­i­­nînd lui Branislav Nușici și lui Richard Nash. Acolo unde instructorii artistici ■ au apreciat în mod just posi­bilitățile reale ale forma­țiilor lor și au interpreților sarcini repartizat cores­punzătoare capacității lor artistice, realizările au fost frumoase, în schimb supra­aprecierea calităților artisti­ce a dus la interpretări mai puțin convingătoare. Iată spectacolele prezen­tate: „O familie îndoliată" de Branislav Nușici (Comi­tetul sindical al I.I.S. „Fu­iorul" Suceava); „Ochiul babei“ dramatizare după I. Creangă de Gh. Vasi­­lescu (căminul cultural Bo­­sanci - Suceava); „Dum­­brăveanca" de Stela Neagu (căminul cultural Plopeni - Suceava); „Un iaz și o po­veste cu Gheorghiu haz" de Natalia (căminul cultu­ral Calafindești — Rădăuți); „Dezertorul "de Mihail Sor­­bul( casa de cultură Rădă­uți); „Omul care a văzut moartea" de V. Eftimiu (Ca­sa de cultură Fălticeni); „A­­lergătorul șchiop“ de Iosif Bîta (căminul cultural Dol­­hasca); „Omul care aduce ploaie" de R. Nash (Casa de cultură Suceava), „O noapte furtunoasă" de Mi. Caragiale (comitetul sindi­cal IGO Suceava). Au apărut și alte genuri în concurs. Cititorii artistici s-au prezentat însă la ni­velul improvizației. Se sub­­apreciază în mod nejustifi­cat rolul cititorului artistic în manifestările culturale. Slab reprezentate au fost și montajele literare. Cu­ privește recitatorii, aici sunt mai multe nume citabile. E o creștere evidentă a ni­velului general de interpre­tare a poeziilor față de anii anteriori. Cele mai multe dintre formațiile care au evoluat în zilele de sîmbă­­tă, duminică și luni la Su­ceava, au evidențiat însă o preocupare mai atentă față de actul artistic, o mai mare răspundere față de spectatori. t CAZAN

Next