Zori Noi, aprilie 1966 (Anul 19, nr. 5691-5716)
1966-04-20 / nr. 5707
t Anul XX nr. 57074 pagini 25 bani miercuri 20 aprilie 1960 Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional ÎN CINSTEA MARII SĂRBĂTORI De la cariera de piatra Botoș — Câmpulung, la furnalul Pojorîta, din sectorul III mobilă pînă la atelierul de binale Sadova, pe toate traseele întreprinderii de industrie locală „Rarăul“ — zilele acestea de aprilie își împletesc filele calendarului cu freamătul tineresc al constructorilor. Muncitorii Leonard Țîmpău, Augustin Trifaș, Gheorghe Moroșanu, Constantin Doroftei — își înscriu rezultatele în întrecerea socialistă pe panoul evidențiaților și fruntașilor, prin cifre ce au trecut cu succes examenul calității produselor: 128 tone var gras și 6815 tone piatră spartă realizate peste plan, în cinstea aniversării partidului. Ca atelierul mecanic,, contopiți cu mersul egal, neîntrerupt al motoarelor, strungarul Nicanor Ioneac, lăcătușii Ion Oană și Leon Pintea, îndemânatici și bine pregătiți profesional, și-au realizat planul pe primul trimestru în proporție de 148 la sută. Peste 100 garnituri de mobilă „Moldova“ și 150 bucătării „Violeta” — realizate peste plan — au trecut prin mîinile lui Ion Cocuța, sau Toader Papuc, de la sectorul III mobilă, luînd drumul noilor apartamente. Depășirea planului la sectorul de mobilă se cifrează la 245.000 lei. Fruntași în întrecere și evidențiați în acest an, muncitorii de la sectorul Izvorul Alb se întrec cu celelalte colective, înregistrând, pe toată întreprinderea, depășirea angajamentelor cu 635.000 lei la producția globală. E o filă însorită a calendarului de aprilie, pe care cifrele s-au înscris apăsat, datorit. LOGHIN BOTEA In munți, la gurile de exploatare ale întreprinderii forestiere din Vatra Dornei, trunchiurile zvelte ale pădurii capătă în aceste zile forma aeriană a schelelor și cofrajelor de mîine. Antrenați în întrecere cu înălțimile și calitatea, muncitorii forestieri valorifică din plin rezervele bogate ale codrilor, organizîndu-și munca, la Secu sau Negrișoara, între limite ce depășesc, zilnic, planul de producție și angajamentele luate. Comuniști ca Alexa Pindelea, Ion Pintileseu, Ga (Continuare în pag. a II-a) 3 carnete de întrecere CULTURALE Consacrate aniversării a 45 de ani de la crearea Partidului Comunist Român, manifestările artistice din regiunea Suceava cunosc o continuă îmbogățire sub raportul conținutului,, antrenează un număr mare de artiști amatori, devin tot mai frecvente în cluburi, case de cultură, cămine culturale. In ultimul timp, întrecerile dintre formațiile artistice de amatori sunt mereu mai des organizate sub forma cunoscutelor „Dialoguri artistice pe aceeași scenă”. Un exemplu edificator în acest sens ni l-au oferit manifestările ce au avut loc duminică, 17 aprilie, în multe localități ale regiunii. In raionul Rădăuți, spre exemplu, formațiile artistice de amatori aparținînd unui număr de 14 cămine culturale s-au întrecut în cadrul unor pasionante spectacole închinate aniversării partidului. O bună pregătire, talent și optimism au dovedit artiștii amatori din localitățile Marginea, Straja, Arbore, Putna, Baineț, Calafindești ,Ulma și altele. Un reușit spectacol, apreciat de numerosul public spectator, a oferit și întrecerea din comuna Rădășeni — Fălticeni, organizată între formațiile artistice din localitatea gazdă și cele din comuna Boroaia. Formațiile corale din cele două localități, echipa de dansuri din Boroaia și brigada artistică de agitație din Rădășeni s-au evidențiat prin calitățile interpretative. In aceeași duminică, în orașul Fălticeni s-au întrecut artiștii amatori ai filaturii și combinatului forestier. Acest „dialog artistic” s-a desfășurat după ce, cu o zi înainte, a avut loc o competiție similară între formațiile artistice ale liceelor nr. 1 și nr. 2 din Fălticeni. De o deosebită apreciere s-a bucurat și întrecerea de la Botoșani, organizată între lucrătorii sindicatelor sanitar și învățămînt din localitate. Ceea ce merită consemnat este faptul că toate aceste spectacole, au purtat amprenta bucuriei de a trăi intr-o țară bogată și înfloritoare, cu valoroase tradiții artistice. îndeosebi, au impresionat tablourile fina (Continuare în pag. a II-a) ZIUA UNUI MECANIZATOR De la Săveni spre Coțușca drumul îți pregătește privirea pentru cîmpie. Sate cu case puține, albe, împrejmuite de salcîrm, grajdurile cooperativei la marginea satelor, cu șire de paie și cîrduri de păsări, un iaz care barează drumul subit și pantele din ce în ce mai fine. La o curbă, apare dintr-odată în fața ochilor un deal de culoarea cărbunelui lucios, abia desprins din peretele galeriei. Această suprafață proaspăt pregătită pentru semănat, întinsă pînă departe, la orizont, unde se mișcă un tractor miniatural, mi-a dezvăluit resursele inepuizabile de fertilitate ale pământului: negrul cernoziomului respirând optimism, certifică o odihnă profundă sub zăpezile iernii și un uriaș potențial germinativ. De altfel, curtea și birourile G.A.S.-ului Coțușca erau pustii , am găsit cu greu un contabil, și el foarte ocupat și fără prea mult chef de discuție. (Aș vrea să vă descriu casa aceasta, mi se pare fost conac boieresc, cu un labirint de încăperi uriașe ; un telefon cu un anunț lângă el, pe perete, cerînd deservire promptă; ușile toate larg deschise pentru adierea umedă și caldă a vântului de afară). In urmă cu cîteva zile doar, temperatura începuse să crească și se prevedeau condiții optime de lucru. Și camerele tractoriștilor, într-o clădire la fel de pustie, vădesc plecarea aceasta subită. Oamenii și-au luat valizele, hainele, prosoapele, săpunul, cărțile, absolut tot, s-au mutat pentru trei anotimpuri în cîmp, „la brigadă“, cum se spune, întâmplător, în curtea atelierului mecanic, îl găsesc pe comunistul Ion Crețu. La 27 de ani, Ion Crețu este ceea ce, în termeni de specialitate se cheamă, „mecanic de întreținere“ la Codreni. Poartă de cîțiva ani răspunderea unei brigăzi de tractoare alcătuită din opt oameni , trei comuniști și cinci uteriști. Discutăm despre problemele campaniei și constat, că, în ciuda întârzierii, impuse de condițiile nefavorabile ale umidității solului, Ion Crețu este mulțumit de rezultate. S-au însămânțat, îmi spune, 160 hectare borceag, s-au împrăștiat îngrășăminte și a fost grăpată întreaga suprafață de grîu, 850 hectare, au fost grăpate toate pășunile, terenul pentru soia (100 ha) a fost pregătit în întregime. Au mai rămas doar 100 hectare care urmează să fie pregătite și însămânțate cu porumb. O RADU MAREȘ (Continuare in pag. a III-a) Lemnul în perspectiva prezentului împăduririle Campania de primăvară, declanșată anul acesta cu multe zile mai devreme, datorită timpului călduros, a fost întimpinată cu unele măsuri pregătitoare. La ocoalele silvice Gura-Humorului și Frasin s-au reparat și repartizat pe șantierele de lucru uneltele necesare. Spre a asigura o bună păstrare a puieților, au fost amenajați ghețari la majoritatea parcelelor care se împăduresc. Cu silvicultorii s-a făcut un amplu și amănunțit instructaj privind tehnica scoaterii și transportării puieților la șantiere, efectuarea corectă a plantațiilor. La Ocolul silvic Gura-Humorului, instructajul teoretic a fost urmat de demonstrații practice, efectuate într-o „piață de probă“ special amenajată. Aici s-au făcut plantații, sub supravegherea atentă a cadrelor silvice cu pregătire superioară, explicîndu-se amănunțit fiecare operație, insistîndu-se asupra neajunsurilor ce le au lucrările necorespunzătoare. Suprafețele destinate împăduririi au fost studiate cu atenție și, în funcție de condițiile terenului, s-au stabilit formulele de împădurire pentru fiecare parcelă. Se face o judicioasă repartizare între molid, pin, duglas, paltin. Destinîndu-i-se un rol de „ocrotitor“, pe culmi se plantează laricele, specie rezistentă, prevenindu-se astfel eventualele doborâturi de vînt. Pregătirile fiind făcute, firesc e ca fiecare zi bună de lucru să se folosească din plin. Mai ales că la ambele ocoale s-au făcut asigurări că împăduririle se vor termina intr-un timp foarte scurt. Tovarășul Octavian Sahlean, tehnician la Ocolul silvic Frasin, afirma că, în condițiile unei bune organizări a muncii, plantațiile pot fi terminate în 10 zile. Așa rezultă,și din calculele făcute ,inițial, cînd s-a întocmit planul, de măsuri tehnico - organizatorice. S-ar părea, așadar, " că treburile" merg bine. In realitate, însă, ele se urnesc greu din loc. Practic, nu s-a făcut decit foarte puțin. Indiferent de motivele care se vor invoca, nimeni nu va fi de acord cu faptul că pînă la jumătatea lunii aprilie la ocolul Frasin se plantase doar un hectar din cele 98 planificate, iar la ocolul Gura - Humorului — vreo 4 ha., din 67 prevăzute în plan. Primele lucrări au fost atacată cu o săptămână înainte. Deci, au trecut 7 zile și din plan s-au realizat doar cîteva procente. Iar timpul, așa după cum recunosc și silvicultorii, este foarte bun de lucru. De ce nu se împădurește din plin ? — N-am scos încă, din pepiniere, suficienți puieți. Vremea din urmă nu ne-a permis s-o facem. Răspunsul l-am primit de la ocolul Frasin. Faptele confirmă afirmațiile. In urmă cu cîteva zile, la plantații lucrau N. GROZA (Continuare în pag. a III-a) AGER PRES TRANSMITE In zona fluvială a sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier și-a început activitatea remorcherul Drubeta de 2.400 c.p. Acesta este cel mai puternic remorcher utilizat pînă acum în navigația noastră fluvială și va servi la transportul materialelor de construcție pe marele șantier, uzina pentru prelucrarea maselor plastice din Iași a fost înzestrată de curînd cu noi mașini și agregate. Ele poartă marca uzinelor „23 August“ din București și produc tuburi din policlorură de vinil, pentru instalații electrice. Noile mașini fac să crească producția de tuburi cu 600 de tone anual. Un colectiv de specialiști de la catedra de electrochimie Institutului politehnic Timișoaara a elaborat un nou procedeu de rafinare intensivă a cuprului, prin vibrarea electrozilor. Acest procedeu asigură o creștere a productivității muncii de 6—8 ori, realizînd totodată și o îmbunătățire a calității metalului. Pe ogoare continuă tot mai intens lucrările agricole de primăvară. Pînă în prezent, gospodăriile agricole de stat din întreaga țară au semănat cu porumb mai mult de o treime din terenurile prevăzute. Timp de două zile, la Tg. Mureș s-au desfășurat lucrările consfătuirii pe țară, la care au luat parte cadre tehnice din fabricile de mobilă aparținînd Ministerului Economiei Forestiere, reprezentanți ai comerțului interior și exterior, specialiști de la institutele de cercetări pentru economia forestieră. Pe baza dezbaterilor și a propunerilor făcute de participanți s-au stabilit măsuri privind îmbunătățirea aprovizionării materii prime și materiale, cu a tehnologiei de fabricație, întărirea controlului de calitate pe întregul flux tehnologic, astfel încît mobila să corespundă exigențelor mereu sporite ale populației. Stația meteorologică Suceava comunică: Temperatura în sol la 10 cm. (18—19 aprilie) Suceava 9 grade; Botoșani 11 grade; Răuseni 12 grade; Dorohoi 10 grade; Rădăuți 9 grade; Fălticeni 9 grade. Miercuri 20 aprilie 1966 Vreme, în general, frumoasă, cu cerul mai mult senili.Innourări mai accentuate se vor semnala în nordul regiunii, unde va ploua slab. Vînt slab pînă la potrivit din sectorul vestic. Temperatura în creștere ușoară: minimele vor fi cuprinse între 5 și 9 grade, iar maximele, între 12 și 16 grade. Pentru următoarele trei zile, Vreme schimbătoare, cu cerul temporar noros. Vor cădea ploi izolate. Vînt slab pînă la potrivit din sectorul nord-vestic. Temperatura staționară: minimele vor fi cuprinse între 6 și 9 grade iar maximele, între 12 și 18 grade. CITIȚI IN PAGINA A ll-A: Orizont de campanie Vizita oaspeților iugoslavi în țara noastră Continuarea convorbirilor oficiale Marți dimineață, la Palatul Republicii Socialiste România, au continuat convorbirile oficiale între tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Chivu Stoica, membru al Comitetului Executiv și al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv și al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, și tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. Au participat persoane oficiale din partea română și iugoslavă. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă tovărășească, de caldă prietenie. (Agerpres). La Fabrica de mașini-unelte și agregate — București Tovarășul Iosip Broz Tito și soția, împreună cu tovarășul Chivu Stoica, însoțiți de persoane oficiale iugoslave și române, au vizitat marți dupăamiază Fabrica de mașiniunelte și agregate — București. In drum spre această mare unitate industrială bucureșteană, solii poporului frate iugoslav au fost salutați cu multă prietenie de cetățeni ai Capitalei — aflați de-a lungul largilor bulevarde străbătute de cortegiul mașinilor oficiale și de locuitorii uneia din puternicele citadele muncitorești ale Capitalei — cartierul din preajma uzinelor „23 August", întreg acest ansamblu urbanistic modern degajă o puternică impresie de vioiciune și optimism. In numai cîțiva ani aici s-au construit circa 20.000 de apartamente, cu un oraș de mărime medie. La intrarea în Fabrica de mașini - unelte și agregate, oaspeții au fost întâmpinați de tovarășul Mihai Marinescu, ministrul industriei construcțiilor de mașini, de directorul general al uzinei, Aurel Bozgan, și de ceilalți membri ai colectivului de conducere al fabricii, ai organizației de partid, de numeroși muncitori, ingineri și tehnicieni. Tineri și tinere oferă oaspeților buchete de flori. In cabinetul direcției, Aurel Bozgan a prezentat un scurt istoric al tinerei întreprinderi. Din toamna lui 1961, cînd s-au împlîntat primii stîlpi de beton ai fundațiilor, și pînă astăzi, această întreprindere de mare însemnătate pentru înzestrarea industriei constructoare de mașini a parcurs un drum bogat în realizări. Procesul de utilare a fabricii este în plină desfășurare. Numai intr-un singur trimestru al anului 1966 colectivul de aici produce tot atîtea mașini și agregate care a realizat în întreg anul 1963, primul an de activitate. Bilanțul înfățișează rodul concepției și muncii creatoare a inginerilor, proiectanților și muncitorilor români. Tovarășul Tito și-a exprimat dorința de a cunoaște unele aspecte privind gradul de automatizare al producției, nivelul de tehnicitate al produselor realizate aici, modalitățile de cooperare cu alte uzine, posibilitățile ei de export. Se vizitează apoi hala principală — de proporții impresionante. De jur împrejur, pe largi spații, răspunzînd parcă nu numai cerințelor producției, ci și bunului gust al gospodarului preocupat de estetica interiorului, sînt instalate mașini și utilaje de înaltă precizie. înzestrate cu „inteligență“ tehnică, grupate după specificul operațiilor de prelucrare, mașinile realizează clipă cu clipă metamorfoza metalului. In secția de mecanică grea președintele Tito privește cu atenție prima mașină-uneltă realizată de colectivul acestei fabrici — strungul Carusel de 2.500 mm. Directorul fabricii relevă interesul pe care l-a s Limit acest utilaj complex atît la noi cit și în străinătate. Alte popasuri sânt prilejuite de șirul lung al strungurilor românești la care sînt prelucrate diverse piese ale viitoarelor mașini-unelte. Oaspeții cercetează cîteva tipuri de piese, urmăresc munca migăloasă a celor care le făuresc. Lăsînd pentru o clipă lucrul, muncitorii îl salută cu căldură pe președintele R.S.F. Iugoslavia. La montaj, oaspeții fac cunoștință cu un alt tip de mașină — Caruselul de 2.000 mm., aflat la ultimele probe tehnologice. Alături — alți patru „frați“ ai acestuia, de 1.250 mm., îmbrăcați în folii transparente de polietilenă, sunt gata de drum spre beneficiari. Atenția vizitatorilor este atrasă de mașina pentru modificarea suprafețelor cu curenți de înaltă frecvență. Președintele Tito se interesează de caracteristicile acestui utilaj. Este prezentată apoi o mașină de frezat și alezat cu comandă program. Gazdele au vorbit oaspeților despre perspectivele largi deschise în fața tinerei întreprinderi bucureștene, strâns legate de ritmul impetuos de înzestrare a industriei noastre constructoare de mașini cu tehnică modernă, de prețuirea din ce în ce mai mare de care se bucură la export produsele ei. Această întreprindere modernă este o oglindă a dezvoltării industriei grele românești, a preocupărilor actuale în acest domeniu ala partidului și statului nostru. Președintele Tito a scris in cartea de onoare: „Impresiile mele despre această fabrică sunt foarte bune. Ea este înzestrată cu o înaltă tehnică, intr-adevăr bine folosită de muncitorii ei talentați. Am văzut produsele de înaltă calitate ale Fabricii de mașiniunelte și agregate. Doresc muncitorilor de aici noi succese în muncă“. VICTOR BIRLADEANU GHEORGHE IEVA Cooperativa agricola de producție Sileul - Gura-Humorului. Se însamințează din plin Vizita tovarășei lovanka Broz la Muzeul de Artă Tovarășa lovanka Broz, împreună cu tovarășa Mia Groza, au făcut marți dimineața o vizită la Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România. La sosire au fost întîmpinate de tovarășii Virgil Florea, vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă și de pictorul M. H. Maxy, directorul Muzeului. Au fost vizitate Galeria Națională și Galeria de artă universală, precum și Expoziția de tapiserii flamande, al cărei vernisaj va avea loc zilele acestea. La plecare, tovarășa Jovanka Broz a semnat în cartea de onoare. (Agerpres) Recepția oferită de C.C. al P.C.R. și Consiliul de Stat Comitetul Central al Partidului Comunist Român și Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România au oferit, marți seara, o recepție în saloanele Palatului Consiliului de Miniștri în onoarea președintelui Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, și a tovarășei Jovanka Broz. La recepție au luat parte tovarășii Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Alexandru Bîrlădeanu, Apostol, Emil Bodnaraș, Petre Borilă, Constantin Drăgan, Alexandru Drăghici, Paul Niculescu-Mizil, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Maxim Berghianu, Petre Blajovici, Dumitru Coliu, Florian Dănălache, Janos Fazekaș, Petre Lupu, Ilie Verdeț, Vasile Vîlcu, Mihai Dalea, Manea Mănescu, Vasile Patilineț, Virgil Trofin, Constanța Crăciun, Ilie Murgulescu, Gheorghe Gaston Marin și Roman Moldovan. Au luat parte persoanele oficiale iugoslave: Țvietin Miatovici, Marko Nikeziî, Aleksandar Grlicikov, Giurița Ioikiei, Bogdan Țrnobrnia, Iakșa Petrici și Milorad Peșici. Erau , prezenți membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători de instituții centrale și organizații obștești, generali, oameni de știință, cultură și artă, ziariști români și iugoslavi, corespondenți ai unor agenții de presă și ziare de peste hotare. Au fost, de asemenea, de față șefi ai misiunilor diplomatice acreditați in Republica Socialistă România. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. Recepția s-a desfășurat într-o atmosferă de caldă prietenie. (Agerpres). Plecarea într-o vizită prin fără Marți seara, tovarășul Iosip Broz Tito, împreună cu soția și persoanele oficiale iugoslave au plecat cu un tren special spre orașul Gheorghe Gheorghiu - Dej, într-o vizită prin țară, împreună cu oaspeții au plecat tovarășii Chivu Stoica, Emil Bodnaraș, Mia Groza, vicepreședinte al Marii Adunări Naționale, George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Málhásán, ambasadorul Republicii Socialiste România la Belgrad, și alte persoane oficiale. (Agerpres), ►-