Zori Noi, aprilie 1966 (Anul 19, nr. 5691-5716)

1966-04-20 / nr. 5707

t Anul XX nr. 5707­4 pagini 25 bani miercuri 20 aprilie 1960 Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional ÎN CINSTEA MARII SĂRBĂTORI De la cariera de piatra Bo­toș — Câmpulung, la furna­lul Pojorîta, din sectorul III mobilă pînă la atelierul de binale Sadova, pe toate tra­seele întreprinderii de in­dustrie locală „Rarăul“ — zilele acestea de aprilie își împletesc filele calendarului cu freamătul tineresc al con­structorilor. Muncitorii Leonar­d Țîm­­pău, Augustin Trifaș, Gheor­ghe Moroșanu, Constantin Doroftei — își înscriu rezul­tatele în întrecerea socialis­tă pe panoul evidențiaților și fruntașilor, prin cifre ce au trecut cu succes exame­nul calității produselor: 128 tone var gras și 6815 tone piatră spartă realizate peste plan, în cinstea aniversării partidului. Ca atelierul mecanic,, con­topiți cu mersul egal, neîn­trerupt al motoarelor, strun­garul Nicanor Ioneac, lăcă­tușii Ion Oană și Leon Pin­­tea, îndemânatici și bine pre­gătiți profesional, și-au rea­lizat planul pe primul tri­mestru în proporție de 148 la sută. Peste 100 garnituri de mo­bilă „Moldova“ și 150 bucă­tării „Violeta” — realizate peste plan — au trecut prin mîinile lui Ion Cocuța, sau Toader Papuc, de la secto­rul III mobilă, luînd dru­mul noilor apartamente. De­pășirea planului la sectorul de mobilă se cifrează la 245.000 lei. Fruntași în întrecere și e­­vidențiați în acest an, mun­citorii de la sectorul Izvorul Alb se întrec cu celelalte co­lective, înregistrând, pe toa­tă întreprinderea, depășirea angajamentelor cu 635.000 lei la producția globală. E­ o filă însorită a calen­darului de aprilie, pe care cifrele s-au­­ înscris apăsat, datorit. LOGHIN BOTEA In munți, la gurile de ex­ploatare ale întreprinderii forestiere din Vatra Dornei, trunchiurile zvelte ale pădu­rii capătă în aceste zile for­ma aeriană a schelelor și cofrajelor de mîine. Antrenați în întrecere cu înălțimile și calitatea, mun­citorii forestieri valorifică din plin rezervele bogate ale codrilor, organizîndu-și mun­ca, la Secu sau Negri­­șoara,­­ între limite ce de­pășesc, zilnic, planul de pro­ducție și angajamentele lua­te. Comuniști ca Alexa Pin­­delea, Ion Pintileseu, Ga­ (Continuare în pag. a II-a) 3 carnete de întrecere CULTURALE Consacrate aniversării a 45 de ani de la crearea Par­tidului Comunist Român, manifestările artistice din regiunea Suceava cunosc o continuă îmbogățire sub ra­portul conținutului,, antre­nează un număr mare de artiști amatori, devin tot mai frecvente în cluburi, case de cultură, cămine cul­turale. In ultimul timp, în­trecerile dintre formațiile artistice de amatori sunt me­reu mai des organizate sub forma cunoscutelor „Dialo­guri artistice pe aceeași sce­nă”. Un exemplu edificator în acest sens ni l-au oferit manifestările ce au avut loc duminică, 17 aprilie, în mul­te localități ale regiunii. In raionul Rădăuți, spre exem­plu, formațiile artistice de amatori aparținînd unui nu­măr de 14 cămine culturale s-au întrecut în cadrul unor pasionante spectacole închi­nate aniversării partidului. O bună pregătire, talent și optimism au dovedit artiștii amatori din localitățile Mar­ginea, Straja, Arbore, Putna, Baineț, Calafindești ,Ulma și altele. Un reușit spectacol, apre­ciat de numerosul public spectator, a oferit și întrece­rea din comuna Rădășeni — Fălticeni, organizată între formațiile artistice din­ loca­litatea gazdă și cele din co­muna Boroaia. Formațiile corale din cele două locali­tăți, echipa de dansuri din Boroaia și brigada artistică de agitație din Rădășeni s-au evidențiat prin calită­țile interpretative. In aceeași duminică, în orașul Fălticeni s-au întrecut artiștii amatori ai filaturii și combinatului forestier. Acest „dialog ar­tistic” s-a desfășurat după ce, cu o zi înainte, a avut loc o competiție similară în­tre formațiile artistice ale liceelor nr. 1 și nr. 2 din Fălticeni. De o deosebită apreciere s-a bucurat și întrecerea de la Botoșani, organizată între lucrătorii sindicatelor sani­tar și învățămînt din locali­tate. Ceea ce merită consemnat este faptul că toate aceste spectacole, au purtat am­prenta bucuriei de a trăi intr-o țară bogată și înflo­ritoare, cu valoroase tradi­ții artistice. îndeosebi, au impresionat tablourile fina­ (Continuare în pag. a II-a) ZIUA UNUI MECANIZATOR De la Săveni spre Coțușca drumul îți pregătește privi­rea pentru cîmpie. Sate cu case puține, albe, împrej­muite de salcîrm, grajduri­le cooperativei la marginea satelor, cu șire de paie și cîrduri de păsări, un iaz care barează drumul subit și pantele din ce în ce mai fine. La o curbă, apare din­­tr-odată în fața ochilor un deal de culoarea cărbunelui lucios, abia desprins din pe­retele galeriei. Această su­prafață proaspăt pregătită pentru semănat, întinsă pînă departe, la orizont, unde se mișcă un tractor miniatural, mi-a dezvăluit resursele ine­puizabile de fertilitate ale pământului: negrul cernozio­mului respirând optimism, certifică o odihnă profundă sub zăpezile iernii și un u­­riaș potențial germinativ. De altfel, curtea și birou­rile G.A.S.-ului Coțușca erau pustii , am găsit cu greu un contabil, și el foarte ocupat și fără prea mult chef de discuție. (Aș vrea să vă descriu casa aceasta, mi se pare fost conac boieresc, cu un labi­rint de încăperi uriașe ; un telefon cu un anunț lângă el, pe perete, cerînd deser­vire promptă; ușile toate larg deschise pentru adierea umedă și caldă a vântului de afară). In urmă cu cîteva zile doar, temperatura începuse să crească și se prevedeau condiții optime de lucru. Și camerele tractoriștilor, în­­tr-o clădire la fel de pustie, vădesc plecarea aceasta su­bită. Oamenii și-au luat va­lizele, hainele, prosoapele, săpunul, cărțile, absolut tot, s-au mutat pentru trei ano­timpuri în cîmp, „la briga­dă“, cum se spune, întâmplător, în curtea ate­lierului mecanic,­ îl găsesc pe comunistul Ion Crețu. La 27 de ani, Ion Crețu este ceea ce, în termeni de specialitate se cheamă, „me­canic de întreținere“ la Co­­dreni. Poartă de cîțiva ani răspunderea unei brigăzi­ de tractoare alcătuită din opt oameni , trei comuniști și cinci uteriști. Discutăm despre proble­mele campaniei și constat, că, în ciuda întârzierii, impu­se de condițiile nefavorabile ale umidității solului, Ion Crețu este mulțumit de re­zultate. S-au însămânțat, îmi spune, 160 hectare bor­­ceag, s-au împrăștiat îngră­șăminte și a fost grăpată în­treaga suprafață de grîu, 850 hectare, au fost grăpate toa­te pășunile, terenul pentru soia (100 ha) a fost pregă­tit în întregime. Au mai ră­mas doar 100 hectare care urmează să fie pregătite și însămânțate cu porumb. O RADU MAREȘ (Continuare in pag. a III-a) Lemnul în perspectiva prezentului împăduririle Campania de primăvară, declanșată anul acesta cu multe zile mai devreme, da­torită timpului călduros, a fost întimpinată cu unele măsuri pregătitoare. La o­­coalele silvice Gura-Humoru­­lui și Frasin s-au reparat și repartizat pe șantierele de lucru uneltele necesare. Spre a asigura o bună păstrare a puieților, au fost amenajați ghețari la majoritatea parce­lelor care se împăduresc. Cu silvicultorii s-a făcut un am­plu și amănunțit instructaj privind tehnica scoaterii și transportării puieților la șan­tiere, efectuarea corectă a plantațiilor. La Ocolul silvic Gura-Humorului, instructajul teoretic a fost urmat de de­monstrații practice, efectua­te într-o „piață de probă“ special­ amenajată. Aici s-au făcut plantații, sub supra­vegherea atentă a cadrelor silvice cu pregătire superioa­ră, explicîndu-se amănunțit fiecare operație, insistîndu-se asupra neajunsurilor ce le au lucrările necorespunzătoare. Suprafețele destinate împă­duririi au fost studiate cu a­­tenție și, în funcție de con­dițiile terenului, s-au stabi­lit formulele de împădurire pentru fiecare parcelă. Se face o judicioasă repartizare între molid, pin, duglas, pal­tin. Destinîndu-i-se un rol de „ocrotitor“, pe culmi se plantează laricele, specie re­zistentă, prevenindu-se ast­fel eventualele doborâturi de vînt. Pregătirile fiind făcute, fi­resc e ca fiecare zi bună de lucru să se folosească din plin. Mai ales că la ambele ocoale s-au făcut asigurări că împăduririle se­ vor termina intr-un timp foarte scurt. To­varășul Octavian Sahlean, teh­nician la Ocolul silvic Frasin, afirma că, în condițiile unei bune organizări a muncii, plantațiile pot fi terminate în 10 zile. Așa rezultă,și din cal­culele făcute ,inițial, cînd s-a întocmit planul, de măsuri tehnico - organizatorice. S-ar părea, așadar, " că treburile" merg bine. In realitate, însă, ele se urnesc greu din loc. Practic, nu s-a­­ făcut decit foarte puțin. Indiferent de motivele care se vor invoca, nimeni nu va fi de acord cu faptul că pînă la jumătatea lunii aprilie la ocolul Frasin se plantase doar un hectar din cele 98 planificate, iar la ocolul Gura - Humorului — vreo 4 ha., din 67 prevăzute în plan. Primele lucrări au fost atacată cu o săptămână înain­te. Deci, au trecut 7 zile și din plan s-au realizat doar cîteva procente. Iar tim­pul, așa după cum recunosc și sil­vicultorii, este foarte bun de lucru. De ce nu se împădu­rește din plin ? — N-am scos încă, din pe­piniere, suficienți puieți. Vre­mea din urmă nu ne-a per­mis s-o facem. Răspunsul l-am primit de la ocolul Frasin. Faptele con­­firmă afirmațiile. In urmă cu cîteva zile, la plantații lucrau N. GROZA (Continuare în pag. a III-a) AG­ER PR­ES TRANSMITE In zona fluvială a sistemu­lui hidroenergetic și de naviga­­ție de la Porțile de Fier și-a început activitatea remorcherul Drubeta de 2.400 c.p. Acesta este cel mai puternic remor­cher utilizat pînă acum în na­vigația noastră fluvială și va servi la transportul materiale­lor de construcție pe marele șantier, uzina pentru prelucrarea maselor plastice din Iași a fost înzestrată de curînd cu noi ma­șini și agregate. Ele poartă mar­ca uzinelor „23 August“ din București și produc tuburi din policlorură de vinil, pentru in­stalații electrice. Noile mașini fac să crească producția de tu­buri cu 600 de tone anual. Un colectiv de specialiști de la catedra de electrochimie Institutului politehnic Timișoa­a­ra a elaborat un nou procedeu de rafinare intensivă a cupru­lui, prin vibrarea electrozilor. Acest procedeu asigură o creș­tere a productivității muncii de 6—8 ori, realizînd totodată și o îmbunătățire a calității metalu­lui. Pe ogoare continuă tot mai intens lucrările agricole de pri­măvară. Pînă în prezent, gos­podăriile agricole de stat din întreaga țară au semănat cu porumb mai mult de o treime din terenurile prevăzute. Timp de două zile, la Tg. Mureș s-au desfășurat lucrările consfătuirii pe țară, la care au luat parte cadre tehnice din fa­bricile de mobilă aparținînd Ministerului Economiei Fores­tiere, reprezentanți ai comerțu­lui interior și exterior, specia­liști de la institutele de cerce­tări pentru economia forestieră. Pe baza dezbaterilor și a pro­punerilor făcute de participanți s-au stabilit măsuri privind îm­bunătățirea aprovizionării materii prime și materiale, cu a tehnologiei de fabricație, întă­rirea controlului de calitate pe întregul flux tehnologic, astfel încît mobila să corespundă e­­xigențelor mereu sporite ale populației. Stația meteorologică Suceava comunică: Temperatura în sol la 10 cm. (18—19 aprilie) Su­ceava 9 grade; Botoșani 11 grade; Răuseni 12 gra­de; Dorohoi 10 grade; Ră­dăuți 9 grade; Fălticeni 9 grade. Miercuri 20 aprilie 1966 Vreme, în general, fru­moasă, cu cerul mai mult senili.­­Innourări mai ac­centuate se vor semnala în nordul regiunii, unde va ploua slab. Vînt slab pînă la potrivit din sec­torul vestic. Temperatura în creștere ușoară: mini­mele vor fi cuprinse între 5 și 9 grade, iar maxime­le, între 12 și 16 grade. Pentru următoarele trei zile, Vreme schimbătoare, cu cerul temporar noros. Vor cădea ploi izolate. Vînt slab pînă la potrivit din sectorul nord-vestic. Temperatura staționară: minimele vor fi cuprinse între 6 și 9 grade iar ma­ximele, între 12 și 18 gra­de. CITIȚI IN PAGINA A ll-A: Orizont de campanie Vizita oaspeților iugoslavi în țara noastră Continuarea convorbirilor oficiale Marți dimineață, la Palatul Republicii Socialiste România, au continuat convorbirile ofi­ciale între tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, Chivu Stoica, membru al Comitetu­lui Executiv și al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Mau­rer, membru al Comitetului Executiv și al Prezidiului Per­manent al C.C. al P.C.R., pre­ședintele Consiliului de Mi­niștri al Republicii Socialiste România, și tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Repu­blicii Socialiste Federative Iu­goslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iu­goslavia. Au participat persoane ofi­ciale din partea română­­ și iugoslavă. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă tovărășească, de caldă prietenie. (Agerpres). La Fabrica de mașini-unelte și agregate — București Tovarășul Iosip Broz Tito și soția, împreună cu tovarășul Chivu Stoica, însoțiți de per­soane oficiale iugoslave și române, au vizitat marți după­­amiază Fabrica de mașini­­unelte și agregate — Bucu­rești. In drum spre această mare unitate industrială bucureștea­­nă, solii poporului frate iugo­slav au fost salutați cu multă prietenie de cetățeni ai Capi­talei — aflați de-a lungul lar­gilor bulevarde străbătute de cortegiul mașinilor oficiale și de locuitorii uneia din pu­ternicele citadele muncitorești ale Capitalei — cartierul din preajma uzinelor „23 August", întreg acest ansamblu urba­nistic modern degajă o puter­nică impresie de vioiciune și optimism. In numai cîțiva ani aici s-au construit circa 20.000 de apartamente, cu­ un oraș de mărime medie. La intrarea în Fabrica de mașini - unelte și agregate, oaspeții au fost întâmpinați de tovarășul Mihai Marinescu, mi­nistrul industriei construcțiilor de mașini, de directorul general al uzinei, Aurel Bozgan, și de ceilalți membri ai colectivului de conducere al fabricii, ai or­ganizației de partid, de nu­meroși muncitori, ingineri și tehnicieni. Tineri și tinere o­­feră oaspeților buchete de flori. In cabinetul direcției, Aurel Bozgan a prezentat un scurt istoric al tinerei întreprinderi. Din toamna lui 1961, cînd s-au împlîntat primii stîlpi de be­ton ai fundațiilor, și pînă as­tăzi, această întreprindere de mare însemnătate pentru în­zestrarea industriei construc­toare de mașini a parcurs un drum bogat în realizări. Pro­cesul de utilare a fabricii este în plină desfășurare. Numai intr-un singur trimestru al a­­nului 1966 colectivul de aici produce tot atîtea mașini și a­­gregate care a realizat în în­treg anul 1963, primul an de activitate. Bilanțul înfățișează rodul concepției și muncii creatoare a inginerilor, proiectanților și muncitorilor români. Tovară­șul Tito și-a exprimat dorința de a cunoaște unele aspecte privind gradul de automatiza­re al producției, nivelul de tehnicitate al produselor reali­zate aici, modalitățile de coo­perare cu alte uzine, posibili­tățile ei de export. Se vizitează apoi hala prin­cipală — de proporții impre­sionante. De jur împrejur, pe largi spații, răspunzînd parcă nu numai cerințelor produc­ției, ci și bunului gust al gos­podarului preocupat de este­tica interiorului, sînt instalate mașini și utilaje de înaltă precizie. înzestrate cu „inteli­gență“ tehnică, grupate după specificul operațiilor de prelu­crare, mașinile realizează cli­pă cu clipă metamorfoza me­talului. In secția de mecanică grea președintele Tito privește cu atenție prima mașină-uneltă realizată de colectivul aces­tei fabrici — strungul Caru­sel de 2.500 mm­. Directorul fabricii relevă interesul pe care l-a s Limit acest utilaj complex atît la noi cit și în străinătate. Alte popasuri sânt prilejui­te de șirul lung al strunguri­lor românești la care sînt prelucrate diverse piese ale viitoarelor mașini-unelte. Oas­peții cercetează cîteva tipuri de piese, urmăresc munca migăloasă a celor care le fău­resc. Lăsînd pentru o clipă lucrul, muncitorii îl salută cu căldură pe președintele R.S.F. Iugoslavia. La montaj, oaspeții fac cunoștință cu un alt tip de mașină — Caruselul de 2.000 mm.­, aflat la ultimele probe tehnologice. Alături — alți patru „frați“ ai acestuia, de 1.250 mm., îmbrăcați în folii transparente de polietilenă, sunt­ gata de drum spre bene­ficiari. Atenția vizitatorilor este atrasă de mașina pentru modificarea suprafețelor cu curenți de înaltă frecvență. Președintele Tito se intere­sează de caracteristicile a­­cestui utilaj. Este prezentată apoi o mașină de frezat și alezat cu comandă program. Gazdele au vorbit oaspeți­lor despre perspectivele largi deschise în fața tinerei în­treprinderi bucureștene, strâns legate de ritmul impetuos de înzestrare a industriei noastre constructoare de mașini cu tehnică modernă, de prețui­rea din ce în ce mai mare de care se bucură la export pro­dusele ei. Această întreprin­dere modernă este o­ oglindă a dezvoltării industriei grele românești, a preocupărilor actuale în acest domeniu ala partidului și statului nostru. Președintele Tito a scris in cartea de onoare: „Impresiile mele despre această fabrică sunt foarte bune. Ea este în­zestrată cu o înaltă tehnică, intr-adevăr bine folosită de muncitorii ei talentați. Am văzut produsele de înaltă ca­litate ale Fabricii de mașini­­unelte și agregate. Doresc muncitorilor de aici noi suc­cese în muncă“. VICTOR BIRLADEANU GHEORGHE IEVA Cooperativa agricola de producție Si­leul - Gura-Hu­morului. Se însamințează din plin Vizita tovarășei lovanka Broz la Muzeul de Artă Tovarășa lovanka Broz, îm­preună cu tovarășa Mia Gro­za, au făcut marți dimineața o vizită la Muzeul de Artă al Republicii Socialiste Ro­mânia. La sosire au fost în­­tîmpinate de tovarășii Virgil Florea, vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă și de picto­rul M. H. Maxy, directorul Muzeului. Au fost vizitate Galeria Națională și Galeria de artă universală, precum și Expo­ziția de tapiserii flamande, al cărei vernisaj va avea loc zilele acestea. La plecare, tovarășa Jovan­ka Broz a semnat în cartea de onoare. (Agerpres) Recepția oferită de C.C. al P.C.R. și Consiliul de Stat Comitetul Central al Parti­dului Comunist Român și Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România au oferit, marți seara, o recepție în sa­loanele Palatului Consiliului de Miniștri în onoarea pre­ședintelui Republicii Socialis­te Federative Iugoslavia, se­cretar general al Uniunii Co­muniștilor din Iugoslavia, Io­­sip Broz Tito, și a tovarășei Jovanka Broz. La recepție au luat parte to­varășii Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Alexandru Bîrlădeanu, Apostol, Emil Bodnaraș, Petre Borilă, Con­stantin Drăgan, Alexandru Drăghici, Paul Niculescu-Mi­­zil, Leonte Răutu, Leontin Să­­lăjan, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Maxim Berghianu, Pe­tre Blajovici, Dumitru Coliu, Florian Dănălache, Janos Faze­­kaș, Petre Lupu, Ilie Verdeț, Vasile Vîlcu, Mihai Dalea, Manea Mănescu, Vasile Pati­­lineț, Virgil Trofin, Constanța Crăciun, Ilie Murgulescu, Gheorghe Gaston Marin și Ro­man Moldovan. Au luat parte persoanele o­­ficiale iugoslave: Țvietin Mia­­tovici, Marko Nikezi­î, Alek­­sandar Grlicikov, Giurița Ioi­­kiei, Bogdan Țrnobrnia, Iak­­șa Petrici și Milorad Peșici. Erau , prezenți membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, con­ducători de instituții centrale și organizații obștești,­­ gene­rali, oameni de știință, cultu­ră și artă, ziariști români și iugoslavi, corespondenți ai u­­nor agenții de presă și ziare de peste hotare. Au fost, de asemenea, de față șefi ai misiunilor diplo­matice acreditați in Republica Socialistă România. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. Recepția s-a desfășurat în­tr-o atmosferă de caldă prie­tenie. (Agerpres). Plecarea într-o vizită prin fără Marți seara, tovarășul Iosip Broz Tito, împreună cu soția și persoanele oficiale iugo­slave au plecat cu un tren special spre orașul Gheorghe Gheorghiu - Dej, într-o vizită prin țară, împreună cu oaspeții au ple­­cat tovarășii Chivu Stoica, E­mil Bodnaraș, Mia Groza, vicepreședinte al Marii Adu­nări Naționale, George Maco­­vescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Mál­hásán, ambasadorul Republicii Socialiste România la Bel­grad, și alte persoane oficiale. (Agerpres), ►-

Next