Zori Noi, august 1966 (Anul 19, nr. 5796-5820)

1966-08-02 / nr. 5796

SOR ÎN PAGINA 2 Să discutăm despre educația tineretului școlar 3 a Organizarea muncii diriginților ZILNIC RUBRICA ÎN PAGINA 3 AZI: Cupa de vară la fotbal : Chimia Suceava — Minobradul Vatra Dornei 7-0 al Foresta Fălticeni — Metalul Rădăuți 3-0 3 INTER­VIURI CU: Prof. Dr. Docent NICOLAE HULPOI director științific al I.C.C.P.T. La Suceava se desfășoară în aceste zile ultima parte a consfătuirii pe țară a agro­­fitotehnicienilor din stațiu­nile experimentale agricole. Pentru a­ informa cititorii noștri ment­­am despre acest event­solicitat prof. Dr. Docent NICOLAE HULPOI, director științific al Institu­tului de cercetări pentru ce­reale și plante tehnice, amă­nunte in legătură cu desfă­șurarea și scopul consfătui­rii . .— Pe linie de agricultură, problemele agrofitotehnice reprezintă cerința cea mai stringentă a producției. Sis­temul unitar, cadrul adecvat creat prin constituirea Con­siliului Național al cercetă­rii științifice, indicațiile pe care personal le-a dat tova­rășul Nicolae Ceaușescu, în această direcție, asigură condiții optime pentru con­cretizarea principiului, „ști­ința în slujba producției“. Institutul nostru, secția de agrofitotehnie, organizează, îndrumă și controlează cer­cetările pe întreaga țară cu privire la succesiunea cul­turilor, sistemele diferite de îngrășare, metodele, cele mai bune de lucrare a solului, de tehnică a culturii plantelor și a culturilor irigate. Alături de­­ îndrumarea și controlul ce îl­ dăm direct (Continuare în pagina a II-a) TELEGRAMĂ Tovarășului JUMJAAGHAN ȚEDENBAL, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Mongole ULAN BATOR Aflînd cu adîncă mîhnire vestea despre pierderile uma­ne și materiale provocate de inundațiile care au avut loc în orașul Ulan Bator, vă exprimăm dumneavoastră, Comitetu­lui Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol, gu­vernului și poporului frate m­ongol cea mai sinceră­­ compa­siune din partea întregului popor român și a noastră perso­nal. Vă rugăm să transmiteți c­ondoleanțele noastre familii­lor celor care au pierit cu pri­lejul­ acestei calamități. NICOLAE CEAUȘESCU ION GHEORGHE MAURER secretar general președintele al Comitetului Central Consiliului de Miniștri al al Partidului Comunist Român Republicii Socialiste România Anul XX nr. 5796 4 pagini 25 bani marți 2 august­ 1966 Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional Ing. OCTAVIAN GROSU director al Direcției regionale a P.T­.R. Dezvoltarea rețelei de te­lecomunicații, extinderea le^­gâturilor în cabluri urbane și interurbane, precum și automatizarea telefoniei con­stituie una din sarcinile im­portante trasate de Congre­sul al IX-lea al P.C.R. uni­tăților din sectorul de poștă și telecomunicații. In legătu­ră cu aceasta, am solici­tat tovarășului inginer OC­TAVIAN GROSU, directorul Direcției regionale a PTTR., să informeze cititorii despre lucrările de dezvoltare a re­țelei­ de telecomunicații din orașul Suceava. — Orașul Suceava cunoaș­te în ultimii ani importante realizări privind extinderea și modernizarea instalațiilor telefonice și telegrafice. Re­­țeaua­ urbană a­­ suferit transformări determinate, pe de o parte, de crearea noilor obiective economice, iar pe de altă parte, în func­ție de lucrările de sistemati­zare și construcții edilitare. Astfel, canalizația telefonică urbană a atins peste 7 km., cuprinzînd circa 44 km­ ca­bluri urbane de diferite ca­pacități, prevăzîndu-se posi­bilități de extindere în vii­tor, fără a mai fi necesare lucrări în zonele­­ sistemati­zate. In prezent, rețeaua de (Continuare în pagina a Il-a) Stilul si metodele de muncă ale consiliului de conducere Colaborarea * I ■­a­­s* r­idicata la putere M­asa rotundă fusese or­ganizată ad-hoc. La Co­mitetul orășenesc de partid Dorohoi se discutau probleme legate de mersul co­operativei agricole din Tres­­tiana. Consiliul de conducere a fost criticat pentru deficien­țele existente în organizarea muncii, slaba preocupare pen­tru întărirea economico-orga­­nizatorică a unității. Rădăci­nile lipsurilor porneau de la stilul și metodele de muncă ale consiliului de conducere. A intervenit energic comitetul orășenesc de partid. Gîndirea colectivă a intrat în acțiune. De atunci cooperativa agrico­lă din Trestiana nu mai e un caz... £ [UNK]­ntr-adevăr, nu mai e­l confirmă GHEORGHE­­ VIZITIU, președintele, iată de ce, la noi întreaga ac­tivitate a consiliului de condu­cere are la bază principiul con­ducerii colective. Viața a do­vedit — așa cum se sublinia și în documentele plin a­ri C.C.'al"P.C.R."din 11—12 no­iembrie 1965 —— că oricît de capabil ar fi un președinte, oricît de multă experiență ar avea, de unul singur nu poate lua hotăriri la fel de bune, în problemele­­ esențiale ale cooperativei, ca atunci cînd a­­cestea sunt rodul gindirii co­lective. Să dau un exemplu: noi cultivăm o suprafață în­semnată cu legume. Irigarea o facem prin brazde.­Era­ deci necesar ca mulți oameni să lucreze la grădină. Se­ cheltu­iau astfel multe zile-muncă. Tovarășul ing. Țugui a venit cu ideea ca irigarea să se facă prin aspersiune. Ne-am­ con­sultat în această problemă­­ eu . Cînd „ordinele" au fost înlocuite cu ajutor concret . Arta de a capta experiență $ 20 vid mai mult decît 2­rășenesc de partid mulți alți cooperatori. Făcînd un calcul, am constatat, că prin introducerea noului sis­tem de irigare se vor econo­misi aproape 600 zile-muncă. Aplicind o altă variantă de u­­dare, și recolta va fi mai bo­(Continuare în pagina a III-a) | ț$1 De la A la Z — co­laborare £ Prezența activă a comitetului o­­ CULTURALE • SUCEAVA — Ansamblul ar­tistic al Uniunii Generale a Sin­dicatelo­­ din Republica Socia­listă România — ansamblu de­corat cu Ordinul Muncii clasa I și Laureat al premiului de stat — a prezentat ieri, pe sce­na teatrului de vară din orașul Suceava, concertul — spectacol „Magistrala tinereții“ de Angel Grigoriu, Romeo Iorgulescu și Cornel Constantinescu. Regia ar­tistică a spectacolului este sem­nată de Petru Mihail, iar muzi­ca de George Grigoriu și Te­­mistocle Popa. • CIMPULUNG — Duminică, la ștrandul orașului s-a organi­zat o zi distractivă pentru tine­ret. Diversele jocuri, care au antrenat un mare număr de ti­neri, concursurile pentru desem­narea celui mai bun dansator, a celui mai bun recitator etc., s-au bucurat de aprecierea par­ticipanților.­­ In aceeași zi, în comuna Vama a avut loc o duminică cultural - sportivă, al cărei pro­gram artistic a fost susținut de formațiile căminului cultural și de artiștii amatori de la fabri­ca de cherestea din localitate.­­ BOTOȘANI — Recent, pe ecranele cinematografelor din Blîndești și Sulița a rulat un program de filme documentare care au avut drept cap de afiș „Vizita conducătorilor de partid și de stat în regiunea Suceava“ și „Congresul de constituire a Uniunii Naționale a Cooperati­velor Agricole de Producție“. Rulările au avut loc în aer li­ber, oferind celor peste 2.000 de spectatori cele mai bune condi­ții de vizionare. C.­HRIȚCU • DOROHOI — Două mii de ță­rani cooperatori, din douăzeci de localități ale raionului, au au­diat, duminică, conferința „Dez­voltarea și apărarea avutului ob­ștesc în cooperativele agricole de producție“. — Pe scena căminului cultu­ral din Oroftiana a avut loc o confruntare artistică de tipul „Dialog pe aceeași scenă“, între artiștii amatori din formațiile locale și artiștii amatori din co­muna Suharău. Mai temeinic pre­gătiți, oaspeții au cucerit locul I. Publicul spectator a aplaudat cu entuziasm numerele interpre­tate de solistele vocale Veroni­ca Ivîncă și Elena Oprișan, so­liștii instrumentiști Silvestru Ai­­lenii și Sandu Burduja, recita­torii Ticu Mih­ăescu și Ecate­­rina Iordache ș.a. — Cinematograful sătesc din Broscăuți (reînființat de curînd), a fost înzestrat recent cu un a­­parat de proiecție staționar pen­tru peliculă de 16 mm., precum și­ cu instalațiile necesare rulă­rii filmelor „cinemascop“. Eve­nimentului i s-a acordat o impor­tanță deosebită, prima proiecție cu noile aparate avînd loc în­­tr-un cadru sărbătoresc. Cu a­­cest prilej, în sala de festivități, s-a organizat o bogată expozi­ție de carte. M­AVASILOAIE > ♦ Instructaj La Comitetul raional U.T.C. Ră­dăuți a avut loc recent o ședin­ță de instructaj cu secretarii or­ganizațiilor U.T.C. din raion și ac­tiviștii extrabugetari. Instructajul a cuprins probleme privind apli­carea prevederilor Statutului U.T.C. Tovarășii Vasile Tomoioa­­gă, activist al comitetului regio­nal U.T.C., Ilie Puha și Petru Fasolă, activiști ai comitetului ra­ional U.T.C., i-au instruit pe cei prezenți, cu diferite probleme le­gate de educația comunistă a ti­neretului și rolul tînărului utecist la locul de producție. In urma instructajului, peste 20 de activiști extrabugetari au fost repartizați pe comune și organi­zații U.T.C. din raion, pentru a ajuta și îndruma secretarii orga­nizațiilor U.T.C. în desfășurarea unei mai bogate activități. OCTAVIAN RUS Curs cu bibliotecarii Ieri a început la Fălticeni un curs cu bibliotecarii comunali din regiunea noastră. Timp de 18 zile, aceștia vor audia lecții și expu­neri pe teme ale politicii interne și internaționale a partidului nos­tru și lecții legate de specificul muncii cu cartea la sate. O bună parte a timpului va fi afectată activităților practice de populari­zare a cărților și de îndrumare a lecturii cititorilor. După termina­rea cursurilor se va organiza o excursie documentară la Bibliote­ca regională Iași, bun prilej pen­tru a cunoaște munca desfășura­tă la una din cele mai cunoscute biblioteci din țară. I. I­. CIUBOTARU Arh. NICOLAE PORUMBESCU director tehnic al D.S.A.P.C. In centrul orașului Sucea­va a­ început organizarea u­­­­nui nou șantier. Este locul­­ pe care se va înălța casa de­ cultură din localitate. Noul lăcaș de cultură vine să îm­plinească un acut deziderat al sucevenilor. Anticipînd puțin, am pur­tat o discuție la timpul vii­tor despre acest obiectiv cu arhitectul NICOLAE PO­RUMBESCU, director tehnic la D.S.A.P.C. Suceava, șef de proiect al lucrării respec­tive. — Va fi o clădire, a spus­­ interlocutorul, care va în­cunună și întregi fericit an­samblul arhitectural din Piața 23 August. Fațada principală va fi orientată spre valea vechii cetăți de scaun. Arhitectonica va avea o filiație evidentă cu­ reali­zările valoroase ale arhitec­turii românești mai vechi și în special ale celei bucovi­­nene. Fără a pastișa arhitec­tura valoroasă din­ trecut, proiectantul preia o spiritua­litate specific românească, care este continuată pe linia aspirațiilor noastre contem­porane. Arhitectura exteri­­oară, pe lingă elementele Specifice, va fi întregită de (Continuare în pagina a II-a) Întoarcerea delegației guvernamentale române din Turcia Duminică s-a înapoiat în Capitală, venind din Anka­ra, delegația guvernamenta­lă română condusă de pre­ședintele Consiliului de Mi­niștri al Republicii Socialis­te România, Ion Gheorghe Maurer, care la invitația președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Tur­cia, Süleyman Demirel, a fă­cuți o vizită în această țară. La sosire pe aeroportul Băneasa, delegația a fost sa­lutată de tovarășii Gheor­ghe Apostol, Emil Bodnaraș, Alexandru Drăghici, , Ili­e Verdeț, Gheorghe Rădulescu. Iosif Banc, de membri ai guvernului. Au fost de față Argun Coban, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Turciei la București, și membri ai ambasadei. Sosirea unei delegații a Partidului Comunist din Danemarca Duminică,­a sosit în Capi­tală o delegație a Partidului Comunist din Danemarca, condusă de tovarășul Knud Jespersen, președintele P.C. din Danemarca, care, la in­vitația Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, face o vizită în țara noastră. Din delegație fac parte to­varășii Paul Emanuel, mem­bru al Comitetului Executiv și secretar al­ Comitetului Central al P. C. din Dane­marca, și Jorgen Jensen, membru al Comitetului E­­xecutiv al Comitetului Cen­tral al P.C. din Danemarca. La aeroportul Băneasa, de­legația a fost întîmpinată de tovarășii Alexandru Dră­ghici, membru al Comitetu­lui Executiv și al Prezidiu­lui Permanent, secretar al C.C. al­ P.C.R., Virgil Trofin, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Constantin Vasiliu, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R., de activiști de partid.­­­ Continuîndu-și vizita în țara noastră, delegația Parti­dului Comunist din Dane­marca, condusă de tovarășul Knud Jespersen, președinte­le Partidului Comunist din Danemarca, a sosit luni , în regiunea Dobrogea. Delega­ția este însoțită de tovară­șa Ghizela Vass, membru al C. C. al P.C.R., șef de sec­ție la C.C. al P.C.R. Pe aeroportul din Constan­ța, oaspeții au fost întîmpi­­nați de Constantin Mîndrea­­nu, membru supleant­ al C. C. al P.C.R., prim - secre­tar al Dobrogea Comitetului regional al P.C.R., Ion Popa, vicepreședinte al­ Sfa­tului popular­­ al orașului Constanța, Zinca Țuțuianu, vicepreședintă a Comitetului­ regional al femeilor, de acti­viști de partid. In cursul dimineții, mem­brii delegației au vizitat sta­țiuni de pe litoral și orașul Constanța. (Ager’pres) Vizita în Danemarca a președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România La invitația guvernului danez, președintele Consili­ului de Miniștri al Republi­cii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, însoțit de ministrul ne. Corneliu afacerilor exter­nănescu, va face o vizită oficială în­ Da­nemarca, în a doua jumă­tate a lunii august a.c. Vedere parțială a orașului Suceava Fotografie din avion de D. VINTILA Secer­iș — 1966 O zi fără activitate Ritm și... în cîmp ritm Precipitațiile căzute în­­ ulti­ma vreme i-au împiedicat pe cooperatorii și mecanizatorii de la Costîna — Gura-Humo­­rului să-și desfășoare normal lucrul în cîmp. Acum două zile, însă, timpul a fost fru­mos, se putea lucra. Discutam cu mecanizatorii din brigada a VII-a a S.M.T.­­Ilîșești. Va­sile Ghețău, șeful brigăzii de tractoare, era de părere că pe la vremea prînzului se putea intra în lan. De aceeași părere era .Și președintele cooperati­vei agricole, Ion Sava. Dar oa­menii au rămas numai cu pă­rerile. In acea zi n-a mai ple­cat nimeni la cîmp. Și trebuie să spunem că la Costîna mai este mult de lucru. Pînă la data de 1 august s-au recoltat griul și secara de pe numai 300 ha., din cele 515 ha. culti­vate. Mai bine de jumătate de zi bună de lucru s-a pierdut. 9 combine și 4 batoze nu au fost folosite, deoarece conducerea cooperativei nu s-a ocupat în­deajuns de organizarea mun­cii. Și doar cooperatorii din Costîna știu cit pot păgubi tă­­răgănînd recoltatul. Exemplul îl au destul de a­­proape, la Dărmănești, unde o bună parte din recoltă a fost prinsă pe cîmp și calamitată de ploaie și grindină pentru că nu s-a intervenit la vreme cu recoltatul. Din acest exem­plu ar trebui ca oamenii din Costîna să tragă maximum de învățăminte. Pînă duminică seara, 15 cooperative agricole din raio­nul Săveni au terminat recol­tatul griului. La aceeași dată, în raion, recolta de grîu a fost secerată pe 94,3 la sută din suprafața cultivată, mai bine de jumătate fiind și tre­ierată. In raion există reale post-M. CRISTOFOR C. BUZILA (Continuare în pagina a IlI-a) Stația meteorologică Suceava comunică: In zilele de 31 iulie — 1 august, vremea a fost în general frumoa­să, cu cerul variabil. Au căzut precipitații slabe, la Cîmpulung. ..înregistrîndu-se 0,5 litri/­m.p. Vîntul a suflat slab, pînă la potrivit, din nord-vest. Temperatura — uș­or variabilă. în următoarele zile, vremea se va încălzi ușor și, în general, va fi frumoasă. Cerul va fi varia­bil. Izolat vor cădea averse de ploaie. Vîntul va sufla slab din sectorul nord-est. Temperatura staționară : minimele vor fi cupri­nse între 14 grade și 17 grade, iar maximele între 24 și 28 grade. BEL­GRAD Transformări în „Sahara Voivodinei“ înainte de a pleca la Delibla­­­­ta, am citit cîteva lucrări des­pre „Sahara Voivodinei“, cum este numită regiunea nisipurilor din nord-vestul R.S.F. Iugosla­via. Din observațiile oamenilor de știință care au studiat acest fenomen al șesului voivodinean, sînt deosebit de interesante a­­semănările, prin relief și climă, cu pustiul Saharei. Ca și în Sa­hara (păstrînd totuși proporți­ile cuvenite), la Deliblata, în unele locuri, dunele ating mari înălțimi, cam 200 m. ; vara,­ în timpul zilei, termometrul trece de 45 grade, pentru ca noaptea să coboare in jur de 10 grade. Studiile despre fauna și flora a­­cestei regiuni, despre condițiile apariției sale elucidează întru­­cîtva tainele „Saharei Voivodi­nei“. Totuși, pentru un vizitator care a trecut prin aceste melea­guri acum un deceniu, cerceta­rea lor prezentă îi va produce o mare surpriză, prin transfor­mările radicale petrecute într-o perioadă foarte scurtă de timp. Cele peste 30.000 ha. de nisipuri devin pe zi ce trece terenuri fertile. Pentru aceasta, mai în­­tîi a trebuit învins dușmanul principal, și anume nisipurile mișcătoare. Dus de vînt, nisipul periclita în trecut chiar și une­le localități. Acum a fost stabi­lizat prin plantarea copacilor, în special a salcîmilor. A urmat apoi plantarea viței de vie; stru­gurii și vinul produși aici sînt cunoscuți în întreaga țară și a­­preciați de experți la concursuri internaționale, diferite pe dunele de la Deliblata. Aici, se cultivă și o serie de plante me­dicinale, care aduc însemnate venituri țăranilor. In trecut, oamenii erau ten­­tați să evite trecerea prin du­nele de la Deliblata. Acum, a­­ceastă regiune este tot mai cău­tată de amatorii de drumeție. La locul numit „Fintîna fetei“ a fost deschis un hotel, iar peste cîțiva ani se vor construi o scenă de vară și un bazin o­­limpic. Nici vînătorii nu ocolesc aceste locuri, fiind atrași de vî­­natul divers pe care îl găsesc aici. Am auzit păreri diferite asu­pra sezonului în care trebuie să vizitezi „Sahara voivodineană“. Totuși, cei mai mulți indică pri­măvara, cînd înfloresc salcîmii Ji plantați pe cele 11.000 ha. Cu a­­­­cest prilej are loc tradiționala a adunare a apicultorilor din în­­­­treaga țară (în regiune există­­ peste 50.000 de stupi de albine). 1 Cînd am vizitat Deliblata trecu­­'­se floarea de salcîm. Și, totuși,­­ n-am regretat călătoria : indife­■­rent de anotimp, fosta regiune I a nisipurilor mișcătoare își are ■ farmecul ei. N. PLOPEANU

Next