Zori Noi, septembrie 1966 (Anul 19, nr. 5821-5846)
1966-09-11 / nr. 5830
« > Á y s Anul XXI nr. 5830 4 pagini 25 bani duminică 11 septembrie 1966 Organ al Comitetului regional Suceava al P. C. R. și al Sfatului popular regional Vizit a conducătorilor de partid și în regiunea La capătul a două zile de entuziaste și fructuoase întîlniri cu muncitorii, țăranii cooperatori, intelectualii din orașele și satele de pe frumoasele meleaguri ale Bistriței, Trotușului, Siretului, vineri seara, într-o atmosferă de mare însuflețire, s-a încheiat vizita în regiunea Bacău a conducătorilor de partid și de stat. Vizita a prilejuit o puternică manifestare a dragostei și atașamentului față de partid, a hotărîrii oamenilor muncii din regiune de a transpune în viată obiectivele stabilite de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român. In numărul de astăzi al ziarului: reportaje despre continuarea vizitei în regiune, întîlnirea cu activul regional de partid și cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu de stat Bacău în orașul de pe apa Moldovei Roman, străveche așezare la apa Moldovei. Apropierea orașului este vestită încă de departe de siluetele impunătoare ale halelor uzinei de țevi — efigie sugestivă ,a Romanului contemporan. Laminoriștii i-au întîmpinat pe tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Petre Blajovici, Dumitru Coliu în acest prim popas al vizitei în orașul lor cu dogoarea dragostei pentru partid, izvorîtă parcă din înseși văpaia flăcărilor în care transformă metalul după vrerea lor. In întîmpinare au venit ministrul industriei metalurgice, Ion Marinescu, directorul general al uzinelor, Vasile Sav, reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, ai organizației de partid, ai sindicatului, sute și sute de muncitori. In fața unei scheme ce prezintă înfățișarea de azi și de mîine a întreprinderii, și a unui mare grafic, pe care sunt jalonate în cifre elocvente evoluția și perspectivele ei de dezvoltare, are loc o discuție privind sarcinile ce revin acestui colectiv în anii cincinalului. Conducătorii de partid și de stat s-au interesat de stadiul actual al producției și productivității muncii, de gradul de folosire a utilajelor și spațiilor de producție. In legătură cu faptul că 60 la sută din producție este exportată, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer au recomandat o grijă sporită pentru ridicarea continuă a nivelului calității în așa fel încît ea să corespundă exigențelor crescînde ale pieței mondiale. In această ordine de idei, referindu-se la viitoarea extindere a uzinelor — laminorul de 6 țoli și atelierul de țevi din oțel aliat — secretarul general al C.C. al P.C.R. și președintele Consiliului de Miniștri au indicat să se țină seama la dotare că țevile ce vor fi produse trebuie să atingă cele mai înalte norme internaționale. Intîmpinați peste tot cu bucurie și entuziasm de muncitori, ingineri și tehnicieni, oaspeții urmează apoi drumul metalului incandescent — din clipa cînd țagla de oțel de cinci sute de kilograme se prăbușește în flăcările cuptorului pînă în momentul cînd blocul încins își începe goana pe trenurile de role, metamorfozîndu-se, prin diferite agregate succesive, în țeava rotundă de 15 metri lungime, ce poposește pe patul de răcire. Panorama celor șapte hale ce alcătuiesc un uriaș corp comun impresionează prin amploarea dimensiunilor sale pe măsura celor 21.000 tone de utilaje tehnologice instalate aici. La încheierea vizitei la uzină, conducătorii de partid și de stat au semnat în cartea de onoare următorul text: „Aflîndu-ne în mijlocul harnicilor, luminoriști din Roman,care în anii noștri au scris o nouă pagină în istoria industrializării acestor meleaguri moldovenești, am fost plăcut impresionați de rezultatele eforturilor lor creatoare. Ne exprimăm convingerea că mîndria lor îndreptățită pentru contribuția însemnată pe care o aduc la dezvoltarea industrială a țării își va găsi noi temeiuri în realizarea cu succes a sarcinilor importante, ce le revin în cadrul planului cincinal“. Vizita a continuat apoi în orașul Roman. In mulțimea aflată pe străzile străbătute de coloana de mașini înflorea frumosul port popular purtat de miile de săteni sosiți din Bozieni, Gîdinți, Boghicea, Doljești, Poenari, Moldovenii, Sagna, din alte numeroase comune care au ținut să fie de față la acest moment de neuitat. In ciuda unei burnițe de toamnă, ei nu au părăsit o clipă străzile pe unde urmau să treacă oaspeții. La mitingul care a avut loc în piața centrală a orașului Roman, în numele locuitorilor, conducătorii de partid și de stat au fost salutați de profesoara Elena Teodorescu. Tovarășul Gheorghe Ibănescu, prim-secretar al Comitetului orășenesc de partid Român, exprimă hotărîrea oamenilor muncii din acest oraș de a munci și mai departe cu abnegație pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al IX-lea al P.C.R. Întîmpinat , cu aclamații ■ îndelungate a luat cuvintul tovarrășul Nicolae Ceaușescu. După ce a mulțumit pentru primirea călduroasă făcută de către locuitorii orașului Roman, vorbitorul a spus : Orașul Roman , datează, în istorie, de la sfîrșitul secolului al XIV-lea. A cunoscut multe furtuni, prin multe greutăți a trecut. Greutățile înfruntate de-a lungul veacurilor au oferit poporul nostru, l-au făcut mai ferm, mai hotărît în voința de a-și făuri viitorul așa cum îl dorește el, de a face totul pentru a asigura patriei independența și suveranitatea națională. Românul, ca și întreaga regiune Bacău, are tradiții multe de luptă pentru eliberarea națională și socială. Aici, o dată cu creșterea clasei muncitoare s-a dezvoltat o puternică mișcare muncitorească revoluționară împotriva exploatării, pentru cucerirea puterii de către clasa muncitoare, de către întregul popor. In anii construcției socialiste, — a spus în continuare vorbitorul — orașul dv. a cunoscut puternice transformări. S-a dezvoltat industria, s-au reutilat și mărit întreprinderile vechi, s-au construit noi întreprinderi. Orașul de acum aproape 600 de ani, începe să întinerească și fără nici o îndoială că, sub conducerea comuniștilor, în inimile harnice ale oamenilor ,muncii care îl locuiesc va deveni din ce în ce mai tînăr și mai înfloritor. După cum știți, Congresul al IX-lea al partidului a trasat un program larg de înflorire patriei noastre. In cadrul acestui program și dv., locuitorilor din Roman, vă revin sarcini importante. Se vor dezvolta uzina de țevi, fabrica de utilaj forestier și alte întreprinderi. Orașul dv. se va dezvolta, vor crește posibilitățile ca noi oameni ai muncii să intre în producție, sporind astfel veniturile locuitorilor orașului, bunăstarea lor, odată cu bunăstarea întregului nostru popor. Tot ceea ce am înfăptuit pînă acum este rodul muncii neobosite a întregului nostru popor, care traduce neabătut în viață politica partidului. Sigur că au fost și greutăți, au fost și lipsuri, înfăptuirea programului stabilit de Congresul al IX- lea nu va fi ușoară. Aceasta cere muncă, eforturi, dar noi știm că la capătul acestor eforturi ne așteaptă bucuria realizării năzuințelor noastre de a face patria mai bogată, mai înfloritoare, de a face ca poporul român să ducă o viață mai îmbelșugată, mai civilizată. După ce a relevat că dezvoltarea economiei și culturii, ridicarea nivelului de trai al poporului, demonstrează, în fapte, superioritatea socialismului, vorbitorul a spus în continuare: Aveți rezultate bune, dar mai sunt lucruri de îmbunătățit în uzinele dv. Trebuie să acordați mai multă atenție calității produselor, pentru ca ele să fie la nivelul produselor similare , de pe piața mondială. Numai așa, producînd și mult și bine, cu maximum de eficiență economică, noi vom reuși să înaintăm într-un ritm și mai susținut în opera de desăvîrșire a construcției socialiste, de creare a condițiilor pentru a trece ulterior la construirea comunismului în România. In încheiere, tovarășul Nicolae Ceaușescu a felicitat pe oamenii muncii din orașul Roman pentru rezultatele obținute în îndeplinirea planului pe acest an, urîndu-le noi succese în munca pentru programului stabilit înfăptuirea de Congresul al IX-lea. Cuvintele secretarului general al C.C. al P.C.R. au fost subliniate în repetate rînduri cu puternice urale. In această atmosferă de entuziasm, oaspeții și-au luat rămas bun de la locuitorii orașului Roman, îndreptîndu-se spre Bacău. De la intrarea în orașul Bacău și pînă la Complexul de industrializare a lemnului, oaspeții sînt însoțiți de uralele și ovațiile zecilor de mii de locuitori veniți pentru a-i revedea, în ciuda ploii care cerne mărunt de cîteva ore. La intrarea în Complexul de industrializare a lemnului, înalții oaspeți sînt intîmpinați de tovarășul Mihai Suder, ministrul economiei forestiere, de conducători ai organelor locale de partid și ai complexului, de sute de salariați. In holul blocului administrativ, vizitează o expoziție oaspeții cuprinzînd produsele realizate în fabricile complexului. In fața unei machete, S. Buchler, directorul complexului, dă explicații privind fabricile construite aici, perspectivele de dezvoltare ale acestui important obiectiv al industriei prelucrării lemnului. Deși a intrat în funcțiune abia în anul 1965, complexul a livrat pînă acum mobila și binalele necesare pentru circa 20.000 de apartamente, produsele realizate bucurîndu-se de aprecierea beneficiarilor interni și externi. In apropierea blocului administrativ, constructorii au pus temelia unor noi obiective din cadrul complexului : o fabrică ce va produce anual 45.000 de tone de plăci fibrolemnoase — cea mai mare de acest fel din țară, o fabrică de ambalaje și una de elemente prefabricate din lemn destinate construcțiilor agricole. Prin intrarea lor în funcțiune, la sfîrșitul cincinalului, producția complexului va fi de 3 ori mai mare decât cea prevăzută pentru anul 1966. Oaspeții vizitează apoi secțiile fabricii de mobilă, dotate cu utilaje moderne, în cea mai mare parte realizate de industria noastră constructoare de mașini. In cartea de onoare a complexului înalții oaspeți au scris : „Vizitînd această modernă întreprindere în care lemnul străvechilor păduri ale Moldovei capătă forme suple și elegante, urăm harnicului colectiv de aici noi succese în realizarea unor produse cu înalte calități de confort, durabilita In încheierea vizitei in regiunea Bacău, conducătorii de partid și de stat s-au întîlnit cu activul de partid și au participat la o masă tovărășească oferită cu acest prilej. Erau prezenți conducătorii organelor locale de partid, de stat și obștești, vechi membri de partid, directori de întreprinderi și unități agricole socialiste, muncitori, țărani cooperatori, oameni de știință, artă și cultură, generali și ofițeri superiori. Salutînd pe conducătorii de partid și de stat în numele oamenilor muncii din regiunea Bacău, tovarășul Gheorghe Roșu, prim-secretar al Comitetului regional de partid, a spus printre altele : Vizita pe care dumneavoastră ați făcut-o în regiunea noastră a constituit pentru noi, pentru toți locuitorii regiunii, un minunat prilej de manifestare a dragostei, recunoștinței și devotamentului față de Partidul nostru Comunist, față de Comitetul său Central, care conduce cu clarviziune poporul român pe drumul socialismului, pentru ridicarea Republicii noastre socialiste pe culmile luminoase ale bunăstării, culturii și civilizației. Vorbitorul a arătat în continuare că, datorită aplicării consecvente a politicii partidului de industrializare a întregii țări, economia regiunii Bate și frumusețe, spre folosul a mii și mii de familii, pentru ridicarea prestigiului mobilei românești peste hotare“. Adresîndu-se celor de față, tovarășul Nicolae Ceaușescu a spus : Mi se pare că tovarășii aveau de gînd ca aici să se țină niște cuvîntări mai lungi, dar din cauza ploii propun să renunțăm. Eu aș dori numai să subliniez necesitatea de a vă strădui să dați producție de bună calitate — și mobilă și binare și plăci fibrolemnoase — pentru că numai așa veți aduce și dv. contribuția la îndeplinirea programului stabilit de Congresul al IX-lea al partidului. Vă doresc mult succes în munca dvs., multă fericire și succes în tot ceea ce doriți dv. Să trăiți tovarăși ! (Aplauze, urale). In continuare, oaspeții au vizitat unul dintre cele mai tinere obiective industriale construite în orașul Bacău — Fabrica de bere, intrată în funcțiune la sfîrșitul anului trecut. In întîmpinare a sosit tov. Bucur Șchiopu, ministrul industriei alimentare. Directorul fabricii, Ion Budu, prezintă conducătorilor de partid și de stat moderna secție de fierbere, dotată cu utilaje de înaltă tehnicitate. . . . E ora 19. In uralele și aclamațiile miilor de locuitori, coloana de mașini se îndreaptă spre Casa de cultură a sindicatelor, unde are loc un spectacol. Evocarea lui Ștefan cel Mare, a lui Creangă și Eminescu se împletește cu cîntece despre viața nouă a acestor meleaguri, jocul bătrînilor din Colonești se îmbină cu vigoarea corurilor și versurilor inspirate de măreția prezentului socialist. La sfîrșitul spectacolului artiștilor li se oferă un coș cu flori din partea conducătorilor de partid și de stat. Iluminată de sute de torțe, piața din fața casei de cultură se transformă într-o vastă scenă pe care se încinge o uriașă horă, cuprinzînd în rîndurile ei pe conducătorii de partid și de stat. Mulțimea intonează popularul cîntec ,,Trandafir de la Moldova“, în timp ce pe bolta cerului se aprind candelabrele artificiilor, cău s-a transformat radical, realizind în prezent întreaga producție a anului 1938 în numai 20 de zile. Vorbitorul s-a referit la noua tinerețe a regiunii, la orașele apărute în acest an, la suflul nou care a cuprins fostele cetăți pomenite în hrisoavele cronicarilor moldoveni — Piatra Neamț și Roman. După ce a arătat că numai în anii sesenalului producția globală industrială a crescut de peste două ori și jumătate, el a făcut un scurt bilanț al succeselor obținute în agricultură, apoi a prezentat un sumar tablou ilustrînd ridicarea continuă a nivelului de trai material și cultural al oamenilor muncii. In noul plan cincinal — a subliniat vorbitorul — regiunii Bacău i-au fost alocate fonduri de investiții în valoare de peste 13 miliarde lei, urmînd ca în 1970 producția globală industrială să fie cu 53 la sută mai mare decit în anul 1965. Productivitatea muncii în industrie va crește în anii cincinalului pe ansamblul regiunii cu 40 la sută, pe această cale urmînd a se obține 82 la sută din sporul producției globale. De asemenea, se prevede construirea a peste 40 de sec(Continuare în pagina a II-a) In zona industrială a Bacăului Întîlnirea cu activul de partid din regiune Combinatul de celuloză și hîrtie din Suceava. Aspect din secția de fabricație a hîrtiei Foto : M. ALEXA Convorbiri între delegația Partidului Comunist Român și delegația Partidului Comunist din Austria In cursul zilei de sîmbătă, la C.C. al P.C.R. au continuat convorbirile între delegația Partidului Comunist Român, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., și delegația Partidului Comunist din Austria, condusă de tovarășul Franz Muhri, președintele Partidului Comunist din Austria. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă tovărășească de caldă prietenie. Cele două delegații au stabilit să dea publicității un comunicat în legătură cu vizita delegației Partidului Comunist din Austria în Republica Socialistă România. Sîmbătă la amiază a fost oferită o masă în cinstea delegației Partidului Comunist din Austria, condusă de tovarășul Franz Muhri, președintele P. C. din Austria. Au luat parte tovarășii Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Paul Niculescu- Mizil, Leonte Răutu, Ștefan Voitec — membri ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., membri supleanți ai Comitetului Executiv și secretari ai C.C. al P.C.R. .......................... ............ ....■"....LJ Pentru îmbunătățirea deservirii medicale în unitățile medico - sanitare din orașe și centre muncitorești (policlinici, dispensare etc.) au avut loc în ultimul timp controale privind deservirea oamenilor muncii. Ele au fost întreprinse de către echipele de control obștesc ale sindicatelor. După analiza constatărilor, la nivel de raioane, ieri, 10 septembrie, a avut loc o ședință de lucru a biroului executiv al Consiliului regional Suceava al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, care a luat în dezbatere probleme privind îmbunătățirea asistenței medico - sanitare. La ședință au luat parte președinții consiliilor locale ale Uniunii Generale a Sindicatelor, cadre de conducere din domeniul sanitar regional, delegați ai Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. Pe baza dezbaterilor, au fost stabilite măsuri de impulsionare a controlului obștesc în unitățile de deservire medicosanitară și s-au făcut propuneri corespunzătoare, care vor sta în atenția sindicatelor și a secțiilor sanitare. la Fălticeni Cu sacoșa după cumpărături Multiplele treburi ale gospodinei solicită ca timpul ei să fie întotdeauna drămuit. Tocmai de aceea magazinele de la care își face cumpărăturile zilnice trebuie sa-i ofere marfa solicitată' cit mai rapid, fără invitația banală de a mai încerca și altădată. Vizitînd cîteva unități: alimentare și industriale din Fălticeni ne-am pus nu intîmplător întrebarea": de cite ori pe zi i se răspunde unei gospodine cu invariabilul :,nu avem”?" Iată și constatările noastre, întreprindere cu ridicata care ridică... probleme Există în comerț tendința, greșită de altfel,de a acorda toată atenția unităților centrale, uitîndu-se cu desăvîrșire aproape de cele periferice. Nu face excepție de la această practică nici orașul Fălticeni. In timp ce magazinele alimentare din centru oferă, de bine de rău, majoritatea produselor, cele mărginașe sunt ca niște copii vitregi, lăsate la voia intîmplării. Să exemplificăm. La unitățile din apropierea pieții lipsea de mai multe zile untul. Ultima comandă, fără vreun motiv anume, a fost onorată numai parțial. I.C.I.L. Suceava, întreprindere furnizoare, afirmă că I.C.R.A. Fălticeni nu a solicitat deloc în Ultima perioadă acest produs. . Și o precizare : capacitatea de producție a unității sucevene poate satisface nu numai necesarul regiunii noastre, ci și al altora. Cu alte cuvinte, numai comoditatea a fost, în cazul de față, dușmanul unei aprovizionări continue. De altfel, I.C.R.A. Fălticeni nu respectă întotdeauna nici graficele de aprovizionare cu mezeluri a magazinelor alimentare, întocmite de comun acord cu beneficiarul. Și tot I.C.R.A. Fălticeni livrează sticle de oțel cu un aspect exterior mai mult CARMEN PANĂ (Continuare în pagina a IlI-a) GEORGE TOPÎRCEANU „Balade vesele și triste“ , G. Topîrceanu a rămas în memoria confraților și în sufletul milioanelor de cititori cu o prezență mereu Vie. Format mai întîi sub influența și apoi în cercul „VIEȚII ROMÂNEȘTI“, de care și-a legat destinul literar, poetul „BALADELOR VESELE ȘI TRISTE“ și al „PARODIILOR ORIGINALE“, pătrunzîndu-se de idealurile progresiste ale contemporaneității, a îmbogățit cu note noi poezia realistă a secolului al XIX-lea. Ca și în cazul lui Sadoveanu, Arghezi ș.a. nu se poate vorbi cu mult temei de creația literară a lui G. Topîrceanu fără a aminti concepția lui despre literatură, atît de convins și activ manifestată în articolele programatice. Poetul s-a desprins esențialmente de ideologia poporanistă și s-a manifestat în creația artistică propriu-zisă în numele unui ideal de artă realistă, apropiată de masele populare. Antimodernist și antitradiționalist totodată, G. Topîrceanu a apreciat consecvent creația populară ca izvor al literaturii culte și a militat, alături de Ibrăileanu, pentru specificul național, în temeiul adevărului că toți marii noștri scriitori de seamă au fost „profund legați de realitățile noastre etnice, sociale, geografice și istorice“. Crezînd m rolul social și transformator al literaturii, consideră că „un mare scriitor poate să fie în același timp și un mare cetățean, un luptător, un om de concepții luminoase..Atitudinea lui realistă și militantă are la bază o atitudine democratică. G. Topîrceanu și-a impregnat întreaga creație de realitatea cotidiană — garanția modernității și actualității. Eroul său liric dinamic tinde să evadeze din atmosfera plată mic - burgheză („Balada chiriașului grăbit“). Adesea satirizează acest mediu în felul lui Caragiale („In jurul unui divorț“). Anecdota („La vînătoare“), instantaneul dinamic („Acceleratul“, „Aeroplanul“) tind să încînte. Uneori poetul își regenerează elanurile constrînse de inechitatea socială prin cufundarea fugară în lumea miraculoasă a copilăriei dar, lucid, prinde cu precădere aspecte ale societății contemporane. Un patetic impuls spre o lume mai dreaptă , se desfășoară dramatic în figura muncitorului exploatat („Noapte de mai“), clipă într-un vis cu Pierdut o miresme lăuntrice nebănuite, cizmarul istovit de munca în folosul celor bogați se imaginează în fruntea „sărmanei plebe careasudă“ pornite împotriva rînduielii crude, pentru cucerirea , visatului „feeric viitor“ ,„în C. BLANARU (Continuare în pagina a IlI-a) Monumente ale culturii românești : Centenarul George Coșbuc Aniversarea a 100 de ani de la nașterea lui George Coșbuc va prilejui — în a doua jumătate a lui septembrie —■ manifestări culturale închinate poetului în liceele și școlile generale din întreaga țară. Profesori de limba și literatura română, scriitori, poeți, vor vorbi elevilor despre valoarea creației lui Coșbuc, despre ecoul mereu viu al versurilor sale în conștiința contemporaneității. Conferințe, simpozioane și seri literare, consacrate memoriei lui George Coșbuc, vor avea loc în cursul lunii viitoare , sub egida Ministerului Invățămîntului și U.R.S.R. — în toate facultățile de filologie existente în universitățile și institutele pedagogice de trei ani. Cu același prilej, Societatea de științe istorice și filologice va organiza în orașele Năsăud și Sibiu sesiuni științifice de comunicări, iar la liceul „George Coșbuc“ din București, un simpozion la care vor fi expuse comunicări similare cu privire la viața și opera poetului.