Zori Noi, septembrie 1966 (Anul 19, nr. 5821-5846)

1966-09-11 / nr. 5830

« > Á y s Anul XXI nr. 5830 4 pagini 25 bani duminică 11 septembrie 1966 Organ al Comitetului regional Suceava al P. C. R. și al Sfatului popular regional Vizit a conducătorilor de partid și în regiunea La capătul a două zile de entuziaste și fructuoase întîl­­niri cu muncitorii, țăranii cooperatori, intelectualii din orașele și satele de pe frumoasele meleaguri ale Bistriței, Trotușului, Siretului, vineri seara, într-o atmosferă de mare însuflețire, s-a încheiat vizita în regiunea Bacău a conducătorilor de partid și de stat. Vizita a prilejuit o puternică manifestare a dragos­tei și atașamentului față de partid, a hotărîrii oamenilor mun­cii din regiune de a transpune în viată obiectivele stabilite de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român. In numărul de astăzi al ziarului: reportaje despre continuarea vizitei în regiune, întîlnirea cu activul regional de partid și cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu­ de stat Bacău în orașul de pe apa Moldovei Roman, străveche așezare la apa Moldovei. Apropierea o­­rașului este vestită încă de departe de siluetele impună­toare ale halelor uzinei de țevi — efigie sugestivă ,a Romanu­lui contemporan. Laminoriștii i-au întîmpinat pe tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheor­ghe Maurer, Petre Blajovici, Dumitru Coliu în acest prim popas al vizitei în orașul lor cu dogoarea dragostei pentru partid, izvorîtă parcă din în­seși văpaia flăcărilor în care transformă metalul după vre­rea lor. In întîmpinare au venit ministrul industriei metalurgi­ce, Ion Marinescu, directorul general al uzinelor, Vasile Sav, reprezentanți ai organelor lo­cale de partid și de stat, ai organizației de partid, ai sin­dicatului, sute și sute de mun­citori. In fața unei scheme ce pre­zintă înfățișarea de azi și de mîine a întreprinderii, și a unui mare grafic, pe care sunt ja­lonate în cifre elocvente evo­luția și perspectivele ei de dez­voltare, are loc o discuție pri­vind sarcinile ce revin acestui colectiv în anii cincinalului. Conducătorii de partid și de stat s-au interesat de stadiul actual al producției și produc­tivității muncii, de gradul de folosire a utilajelor și spații­lor de producție. In legătură cu faptul că 60 la sută din producție este ex­porta­tă, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer au recomandat o grijă sporită pentru ridicarea con­tinuă a nivelului calității în așa fel încît ea să corespundă exigențelor crescînde ale pie­ței mondiale. In această ordine de idei, referindu-se la viitoa­rea extindere a uzinelor — la­minorul de 6 țoli și atelierul de țevi din oțel aliat — secreta­rul general al C.C. al P.C.R. și președintele Consiliului de Miniștri au indicat să se țină seama la dotare că țevile ce vor fi produse trebuie să atin­gă cele mai înalte norme in­ternaționale. Intîmpinați peste tot cu bucu­rie și entuziasm de muncitori, ingineri și tehnicieni, oaspeții urmează apoi drumul me­talului incandescent — din cli­­pa cînd ț­agla de oțel de­ cinci sute de kilograme se prăbu­șește în flăcările cuptorului pînă în momentul cînd blocul încins își începe goana pe tre­nurile de role, metamorfozîn­­du-se, prin diferite agregate succesive, în țeava rotundă de 15 metri lungime, ce poposește pe patul de răcire. Panorama celor șapte hale ce­ alcătuiesc un uriaș corp comun impresio­nează prin amploarea dimen­siunilor sale pe măsura celor 21.000 tone de utilaje tehno­logice instalate aici. La încheierea vizitei la uzi­nă, conducătorii de partid și de stat au semnat în cartea de­­ onoare următorul text: „Aflîndu-ne în mijlocul har­nicilor, luminoriști din Roman,­­care în anii noștri au scris o nouă pagină în istoria indus­trializării acestor meleaguri moldovenești, am fost plăcut impresionați de rezultatele e­­forturilor lor creatoare. Ne­ ex­­prim­ăm convingerea că m­­în­­dria lor îndreptățită pentru contribuția însemnată pe care o aduc la dezvoltarea indus­trială a țării își va găsi noi temeiuri în realizarea cu suc­ces a sarcinilor importante, ce le revin în cadrul planului cin­cinal“. Vizita a continuat apoi în o­­rașul Roman. In mulțimea aflată pe străzile străbătute de coloana de mașini înflorea fru­mosul port popular purtat de miile de săteni sosiți din Bo­­zieni, Gîdinți, Boghicea, Dol­­jești, Poenari, Moldovenii, Sag­­na, din alte numeroase comu­ne care au ținut să fie de față la acest moment de neuitat. In ciuda unei burnițe de toamnă, ei nu au părăsit o clipă stră­zile pe unde urmau să treacă oaspeții. La mitingul care a avut loc în piața centrală a orașului Roman, în numele locuitorilor, conducătorii de partid și de stat au fost salutați de profe­­­­soara Elena Teodorescu. Tova­rășul Gheorghe Ibănescu, prim-secretar al Comitetului o­­rășenesc de partid Român, ex­primă hotărîrea oamenilor muncii din acest oraș de a munci și mai departe cu abne­gație pentru înfăptuirea hotă­­rîrilor Congresului al IX-lea al P.C.R. Întîmpinat , cu aclamații ■ în­delungate a luat cuvin­tul tovar­­rășul Nicolae­­ Ceaușescu. După ce a­­ mulțumit pentru primirea călduroasă făcută de către locuitorii orașului Ro­man, vorbitorul a spus : Orașul Roman , datează, în istorie, de la sfîrșitul secolu­lui al­ XIV-lea. A cunoscut multe furtuni, prin multe greu­tăți a trecut. Greutățile înfrun­tate de-a lungul veacurilor au oferit poporul nostru, l-au fă­cut mai ferm, mai hotărît în voința de a-și făuri viitorul așa cum îl dorește el, de a face totul pentru a asigura patriei independența și suveranitatea națională. Românul, ca și întreaga re­giune Bacău, are tradiții mul­te­ de luptă pentru eliberarea națională și socială. Aici, o dată cu creșterea clasei munci­toare s-a dezvoltat o puternică mișcare muncitorească revolu­ționară împotriva exploatării, pentru cucerirea puterii de că­tre clasa muncitoare, de către întregul popor. In anii construcției socialis­te, — a spus în continuare vor­bitorul — orașul dv. a cunos­cut puternice transformări. S-a dezvoltat industria, s-au reuti­­lat și mărit întreprinderile vechi, s-au construit noi între­prinderi. Orașul de acum a­­proape 600 de ani, începe să întinerească și fără nici o în­doială că, sub conducerea co­muniștilor, în­ inimile harnice ale oamenilor ,muncii care îl locuiesc va deveni din ce în ce mai tînăr și mai înfloritor. După cum­ știți, Congresul al IX-lea al partidului a trasat un program larg de înflorire patriei noastre. In cadrul aces­­­tui program și dv., locuitorilor din Roman, vă revin sarcini importante. Se vor dezvolta uzina de țevi, fabrica de utilaj forestier și alte întreprinderi. Orașul dv. se va dezvolta, vor crește posibilitățile ca noi oa­meni ai muncii să intre în producție, sporind astfel veni­turile locuitorilor orașului, bu­năstarea lor, odată cu bună­starea întregului nostru popor. Tot ceea ce am înfăptuit pînă acum este rodul muncii neobo­site a întregului n­ostru popor, care traduce neabătut în via­ță politica partidului. Sigur că au fost și greutăți, au fost și lipsuri, înfăptuirea programu­lui stabilit de Congresul al IX- lea nu va fi ușoară. Aceasta cere muncă, eforturi, dar noi știm că la capătul acestor e­­forturi ne așteaptă bucuria realizării năzuințelor noastre de a face patria mai bogată, mai înfloritoare, de a face ca poporul român să du­că o viață mai îmbelșugată, mai civili­zată. După ce a relevat că dezvol­tarea economiei și culturii, ri­dicarea nivelului de trai al poporului, demonstrează, în fapte, superioritatea socialis­mului, vorbitorul a spus în continuare: Aveți rezultate bune, dar mai sunt lucruri de îmbunătățit în uzinele dv. Tre­buie să acordați mai­­ multă a­­tenție calității produselor, pen­tru ca ele să fie la nivelul pro­duselor similare , de pe piața mondială. Numai așa, produ­­cînd și mult și bine, cu maxi­mum de eficiență economică, noi vom reuși să înaintăm în­­tr-un ritm și mai susținut în opera de desăvîrșire a con­strucției socialiste, de creare a condițiilor pentru a trece ul­terior la construirea comunis­mului în România. In încheiere, tovarășul Ni­colae Ceaușescu a felicitat pe oamenii muncii din orașul Ro­man pentru rezultatele obținu­te în îndeplinirea planului pe acest an, urîndu-le noi succese în munca pentru programului­­ stabilit înfăptuirea de Con­gresul­ al IX-lea. Cuvintele secretarului gene­ral al C.C. al P.C.R. au fost subliniate în repetate rînduri cu puternice urale. In această atmosferă de en­tuziasm, oaspeții­ și-au luat ră­mas bun de la locuitorii orașu­lui­ Roman, îndreptîndu-se spre Bacău. De la intrarea în orașul Ba­cău și pînă la Complexul de industrializare a lemnului, oas­peții sînt însoțiți de uralele și ovațiile zecilor de mii de lo­cuitori veniți pentru a-i reve­dea, în ciuda ploii care cerne mărunt de cîteva ore. La intrarea în Complexul de industrializare a lemnului, înalții oaspeți sînt intîmpinați de tovarășul Mihai Suder, mi­nistrul economiei forestiere, de conducători ai organelor locale de partid și ai complexului, de sute de salariați. In holul blo­cului administrativ, vizitează o expoziție oaspeții cuprin­­zînd produsele realizate în fa­bricile complexului. In fața u­­nei machete, S. Buchler, direc­torul complexului, dă explica­ții privind fabricile construi­te aici, perspectivele de dez­voltare ale acestui important obiectiv al industriei prelucră­rii lemnului. Deși a intrat în funcțiune abia în anul 1965, complexul a livrat pînă acum mobila și­ binalele necesare pentru circa 20.000 de aparta­mente, produsele realizate bucurîndu-se de aprecierea be­neficiarilor interni și externi. In apropierea blocului admi­nistrativ, constructorii au pus temelia unor noi obiective din cadrul complexului : o fabrică ce va produce anual 45.000 de tone de plăci fibrolemnoase — cea mai mare de acest fel din țară, o fabrică de ambalaje și una de elemente prefabricate din lemn destinate construcții­lor agricole. Prin intrarea lor în funcțiune, la sfîrșitul cinci­nalului, producția complexului va fi de 3 ori mai mare decât cea prevăzută pentru anul 1966. Oaspeții vizitează apoi sec­țiile fabricii de mobilă, dota­te cu utilaje moderne, în cea mai mare parte realizate de industria noastră constructoa­re de mașini. In cartea­ de onoare­ a com­plexului înalții oaspeți au scris : „Vizitînd această modernă întreprindere în care lemnul străvechilor păduri ale Mol­dovei capătă forme suple și e­­legante, urăm harnicului colec­tiv de aici noi succese în reali­zarea unor produse cu înalte calități de confort, durabilita­ In încheierea vizitei in re­giunea Bacău, conducătorii de partid și de stat s-au întîlnit cu activul de partid și au par­ticipat la o masă tovărășească oferită cu acest prilej. Erau prezenți conducătorii organelor locale de partid, de stat și obș­tești, vechi membri de partid, directori de întreprinderi și u­­nități agricole socialiste, mun­citori, țărani cooperatori, oa­meni de știință, artă și cultu­ră, generali și ofițeri superiori. Salutînd pe conducătorii de partid și de stat în numele oa­menilor muncii din regiunea Bacău, tovarășul Gheorghe Roșu, prim-secretar al Comi­tetului regional de partid, a spus printre altele : Vizita pe care dumneavoastră ați făcut-o în regiunea noastră a consti­tuit pentru noi, pentru toți locuitorii regiunii, un minunat prilej de manifestare­ a dragos­tei, recunoștinței și devotamen­tului față de Partidul nostru Comunist, față de Comitetul său Central, care conduce cu clarviziune poporul român pe drumul socialismului, pentru ridicarea Republicii­ noastre socialiste pe culmile luminoa­se ale bunăstării, culturii și civilizației. Vorbitorul a arătat în con­tinuare că, datorită aplicării consecvente a politicii partidu­lui de industrializare a între­gii țări, economia regiunii Ba­te și frumusețe, spre folosul a mii și mii de familii, pentru ri­dicarea prestigiului mobilei ro­mânești peste hotare“. Adresîndu-se celor de față, tovarășul Nicolae Ceaușescu a spus : Mi se pare că tovarășii aveau de gînd ca aici să se țină niște cuvîntări mai lungi, dar din cauza ploii propun să re­nunțăm. Eu aș dori numai să subliniez necesitatea de a vă strădui să dați producție de bună calitate — și mobilă și binare și plăci fibrolemnoase — pentru că numai așa veți aduce și dv. contribuția la în­deplinirea programului stabilit de Congresul al IX-lea al par­tidului. Vă doresc mult succes în munca dvs., multă fericire și succes în tot ceea ce doriți dv. Să trăiți tovarăși ! (Aplau­ze, urale). In continuare, oaspeții au vizitat unul dintre cele mai tinere obiective industriale construite în orașul Bacău — Fabrica de bere, intrată în funcțiune la sfîrșitul anului trecut. In întîmpinare a sosit tov. Bucur Șchiopu, ministrul industriei alimentare. Directo­rul fabricii, Ion Budu, prezin­tă conducătorilor de partid și de stat moderna secție de fier­bere, dotată cu utilaje de înal­tă tehnicitate. . . . E ora 19. In uralele și aclamațiile miilor de locuitori, coloana de mașini se îndreap­tă spre Casa de cultură a sin­dicatelor, unde are loc un spec­tacol. Evocarea lui Ștefan cel Mare, a lui Creangă și Emi­­nescu se împletește cu cîntece despre viața nouă a acestor meleaguri, jocul bătrînilor din Colonești se îmbină cu vigoa­rea corurilor și versurilor in­spirate de măreția prezentului socialist. La sfîrșitul spectacolului ar­tiștilor li se oferă un coș cu flori din partea conducătorilor de partid și de stat. Iluminată de sute de torțe, piața din fața casei de cultu­ră se transformă într-o vastă scenă pe care se încinge o uri­așă horă, cuprinzînd în rîndu­­rile ei pe conducătorii de partid și de stat. Mulțimea intonează popularul cîntec ,,Trandafir de la Moldova“, în timp ce pe bolta cerului se a­­prind candelabrele artificiilor, cău s-a transformat radical, realizind în prezent întreaga producție a anului 1938 în nu­mai 20 de zile. Vorbitorul s-a referit la noua tinerețe a regiunii, la orașele apărute în acest an, la suflul nou care a cuprins fostele ce­tăți pomenite în hrisoavele cro­nicarilor moldoveni — Piatra Neamț și Roman. După ce a arătat că numai în anii sesenalului producția globală industrială a crescut de peste două ori și jumătate, el a făcut un scurt bilanț al succeselor obținute în agricul­tură, apoi a prezentat un su­mar tablou ilustrînd ridicarea continuă a nivelului de trai material și cultural al oameni­lor muncii. In noul plan cincinal — a subliniat vorbitorul — regiu­nii Bacău i-au fost alocate fonduri de investiții în valoa­re de peste 13 miliarde lei, ur­­mînd ca în 1970 producția glo­bală industrială să fie cu 53 la sută mai mare decit în anul 1965. Productivitatea muncii în industrie va crește în anii cin­cinalului pe ansamblul regiu­nii cu 40 la sută, pe această­­ cale urmînd a se obține 82 la sută din sporul producției glo­bale. De asemenea, se prevede construirea a peste 40 de sec­(Continuare în pagina a II-a) In zona industrială a Bacăului Întîlnirea cu activul de partid din regiune Combinatul de celuloză și hîrtie din Suceava. Aspect din secția de fabricație a hîrtiei Foto : M. ALEXA Convorbiri între delegația Partidului Comunist Român și delegația Partidului Comunist din Austria In cursul zilei de sîmbătă, la C.C. al P.C.R. au continuat convorbirile între delegația Partidului Comunist Român, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., și delegația Partidului Comunist din Aus­tria, condusă de tovarășul Franz Muhri, președintele Partidului Comunist din Aus­tria. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă tovărășească de caldă prietenie. Cele două delegații au sta­bilit să dea publicității un co­municat în legătură cu vizita delegației Partidului Comunist din­­ Austria în Republica­ So­cialistă România.­­ Sîmbătă la amiază a fost­ o­­ferită o masă în cinstea de­legației Partidului Comunist din Austria, condusă de tova­rășul Franz Muhri, președin­tele P. C. din Austria. Au luat parte tovarășii Ni­colae Ceaușescu, Chivu Stoi­ca, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Paul Niculescu- Mizil, Leonte Răutu, Ștefan Voitec — membri ai Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., membri supleanți ai Comitetului Executiv și secre­tari ai C.C. al P.C.R. .......................... ............ ....■".­...L­J Pentru îmbunătățirea­­ deservirii medicale în unitățile medico - sanita­re din orașe și centre munci­torești (policlinici, dispensare etc.) au avut loc în ultimul timp controale privind deser­virea oamenilor muncii. Ele au fost întreprinse de către echi­pele de control obștesc ale sindicatelor. După analiza constatărilor, la nivel de raioane, ieri, 10 septembrie, a avut loc o șe­dință de lucru a biroului exe­cutiv al Consiliului regional Suceava al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, care a luat în dezbatere pro­bleme privind îmbunătățirea asistenței medico - sanitare. La ședință au luat parte pre­ședinții consiliilor locale ale Uniunii Generale a Sindicate­lor, cadre de conducere din domeniul sanitar regional, de­legați ai Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindi­catelor din România. Pe baza dezbaterilor, au fost stabilite măsuri de impulsio­nare a controlului obștesc în unitățile de deservire medico­­sanitară și s-au făcut propu­neri corespunzătoare, care vor sta în atenția sindicatelor și a secțiilor sanitare. la Fălticeni Cu sacoșa după cumpărături Multiplele­­ treburi ale gos­podinei solicită ca timpul ei să fie întotdeauna drămuit. Toc­mai de aceea magazinele de la care își face cumpărăturile zil­nice trebuie sa-i ofere marfa­ solicitată' cit mai rapid,­­ fără invitația banală de­ a mai în­cerca și altădată. Vizitînd cîteva unități: ali­­­mentare și industriale din Făl­ticeni ne-am pus nu intîmplă­­tor întrebarea": de cite ori pe zi i se răspunde unei gospodine cu invariabilul :,nu avem”?" Iată și constatările noastre, întreprindere cu ridicata care ridică... probleme Există în comerț tendința, greșită de altfel,de a acorda toată atenția unităților centra­le, uitîndu-se cu desăvîrșire aproape de cele periferice. Nu face excepție de la această practică nici orașul Fălticeni. In timp ce magazinele alimen­tare din centru oferă, de bine de rău, majoritatea produselor, cele mărginașe sunt ca niște copii vitregi, lăsate la voia in­­tîmplării. Să exemplificăm. La unitățile din apropierea pieții lipsea de mai multe zile un­tul. Ultima comandă, fără vreun motiv anume, a fost ono­rată numai parțial. I.C.I.L. Suceava, întreprindere furni­zoare, afirmă că I.C.R.A. Făl­ticeni nu a solicitat deloc în Ultima­ perioadă acest produs. . Și o precizare : capacitatea de producție a unității sucevene poate satisface nu numai nece­sarul­­ regiunii noastre, ci și al altora. Cu alte cuvinte, numai comoditatea a fost, în cazul­ de față, dușmanul unei aprovizio­nări continue. De altfel, I.C.R.A. Fălticeni nu respectă întotdeauna nici graficele de aprovizionare cu mezeluri a magazinelor alimentare, întoc­mite de comun acord cu bene­ficiarul. Și tot I.C.R.A. Fălti­ceni livrează sticle de oțel cu un aspect exterior mai mult CARMEN PANĂ (Continuare în pagina a IlI-a) GEORGE TOPÎRCEANU „Balade vesele și triste“ , G. Topîrcean­u a rămas în memoria confraților și în su­fletul milioanelor de cititori cu o prezență mereu Vie. For­mat mai întîi sub influența și apoi în cercul „VIEȚII ROM­NEȘTI“, de care și-a legat des­tinul literar, poetul „BALA­DELOR VESELE ȘI TRISTE“ și al „PARODIILOR ORIGINA­LE“, pătrunzîndu-se de idealu­rile progresiste ale contempo­raneității, a îmbogățit cu note noi poezia realistă a secolului al XIX-lea. Ca și în cazul lui Sadoveanu, Arghezi ș.a. nu se poate vorbi cu mult temei de creația literară a lui G. To­­pîrceanu fără a aminti concep­ția lui despre literatură, atît de convins și activ manifestată în articolele programatice. Poe­tul s-a desprins esențialmente de ideologia poporanistă și s-a manifestat în creația artistică propriu-zisă în numele unui ideal de artă realistă, apropia­tă de masele populare. Anti­­modernist și antitradiționalist totodată, G.­­ Topîrceanu a a­­preciat consecvent creația populară ca izvor al literaturii culte și a militat, alături de Ibrăileanu, pentru specificul național, în temeiul adevăru­lui că toți marii noștri scrii­tori de seamă au fost „pro­fund legați de realitățile noas­tre etnice, sociale, geografice și istorice“. Crezînd m rolul social și transformator al lite­raturii, consideră că „un mare scriitor poate să fie în același timp și un mare cetățean, un luptător, un om de concepții luminoase..Atitudinea lui realistă și militantă are la ba­ză o atitudine democratică. G. Topîrceanu și-a impregnat în­treaga creație de realitatea co­tidiană — garanția modernității și actualității. Eroul său liric dinamic tinde să evadeze din atmosfera plată mic - burghe­­­­ză („Balada chiriașului grăbit“). Adesea satirizează acest me­diu în felul lui Caragiale („In jurul unui divorț“). Anecdota („La vînătoare“), instantaneul dinamic („Acceleratul“, „Aero­planul“) tind să încînte. Une­ori poetul își regenerează ela­nurile constrînse de inechita­tea socială prin cufundarea fugară în lumea miraculoasă a copilăriei dar, lucid, prinde cu precădere aspecte ale societății contemporane. Un patetic im­puls spre o lume mai dreaptă , se desfășoară dramatic în fi­gura muncitorului exploatat („Noapte de mai“), clipă într-un vis cu Pierdut o miresme lăuntrice nebănuite, cizmarul istovit de munca în folosul ce­lor bogați se imaginează în fruntea „sărmanei plebe care­­asudă“ pornite împotriva rîn­­duielii crude, pentru cucerirea , visatului „feeric viitor“­­ ,„în­ C. BLANARU (Continuare în pagina a IlI-a) Monumente ale culturii românești : Centenarul George Coșbuc Aniversarea a 100 de ani de la nașterea lui George Coșbuc va prilejui — în a doua jumătate a lui septembrie —■ manifestări cul­turale închinate poetului în liceele și școlile generale din în­treaga țară. Profesori de limba și literatura română, scriitori, poeți, vor vorbi elevilor despre valoarea creației lui Coșbuc, despre ecoul mereu viu al versurilor sale în conștiința contemporaneității. Con­ferințe, simpozioane și seri litera­re, consacrate memoriei lui Geor­ge Coșbuc, vor avea loc în cursul lunii viitoare , sub egida Minis­­­­terului Invățămîntului și U.R.S.R. — în toate facultățile de filologie existente în universitățile și insti­tutele pedagogice de trei ani. Cu același prilej, Societatea de științe istorice și filologice va or­ganiza în orașele Năsăud și Sibiu sesiuni științifice de comunicări, iar la liceul „George Coșbuc“ din București, un simpozion la care vor fi expuse comunicări similare cu privire la viața și opera poetu­lui.

Next