Zori Noi, octombrie 1966 (Anul 19, nr. 5847-5872)
1966-10-19 / nr. 5862
Organ al Comitetului regional Suceava al P. C. R. și al Sfatului popular regional Plenara Comitetului regional de partid cu activul Ieri, a avut loc plenara cu activul a Comitetului regional Suceava al P.C.R., care a analizat, activitatea ideologică desfășurată de organele și organizațiile de partid din regiunea noastră. La lucrările plenarei luat parte tovarășul Ion Ilinescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., șeful secției de propagandă și agitație a C. C. al P.C.R. Au participat ca invitați secretarii cu probleme de propagandă și agitație ai comitetelor raionale și orășenești de partid, activiști ai comitetelor regional și raionale de partid, primii secretari și secretarii cu propaganda ai comitetelor raionale și orășenești ale U.T.C., vicepreședinții cu probleme de învățămînt și cultură ai comitetelor executive ale sfaturilor populare regional, raionale și orășenești, secretari ai unor comitete și organizații de partid din marile întreprinderi, conducători ai organizațiilor de masă, lectori, propagandiști, intelectuali. La primul punct al ordinei de zi, plenara a ascultat un referat prezentat de tovarășul Ștefan Panaitiu, secretar al comitetului regional de partid. Au luat apoi cuvîntul tovarășii: Dumitru Cambric, prim -Secretar al Comitetului raional de partid Fălticeni, Liviu Șuhanu, secretar al Comitetului raional de partid Cîmpulung, Elena Ichim, inginer la I. F. Iacobeni - Vatra Dornei, Nicolae Moraru, prim - secretar al Comitetului orășenesc de partid Suceava, Emil Simion, vicepreședinte al Sfatului popular raional Gura- Humorului, Păun Bratu, prim - secretar al Comitetului raional de partid Rădăuți, Constantin Stoica, prim - secretar al comitetului regional U.T.C., Nicolae Vlad, prim - secretar al Comitetului raional de partid Săveni, Gheorghe Stamate, directorul căminului cultural din Reuseni — Fălticeni, Ioan Hariga, secretar al consiliului regional al Alexandru Vasilescu, U.G.S., prorector al Institutului pedagogic din Suceava, Dimitrie Hreciuc, prim - secretar al Comitetului orășenesc de partid Botoșani, Alexandrina Ionescu, președinta comitetului regional al femeilor, Platon Pardău, redactor șef al ziarului regional „Zori noi“, și Ioan Siminiceanu, vicepreședinte al comitetului executiv al sfatului popular regional. Vorbitorii s-au referit pe larg la experiența acumulată de organele și organizațiile de partid în activitatea ideologică, la deficiențele ce mai există în acest domeniu, precum și la măsurile ce trebuie întreprinse pentru perfecționarea continuă a muncii ideologice în vederea îndeplinirii sarcinilor stabilite de Congresul al IX-lea al partidului. In continuare a luat cuvîntul tovarășul Ion Iliescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., șeful secției de propagandă și agitație a C.C. al P.C.R., care,apreciind dezbaterile plenarei, a arătat că în centrul propagandei de partid trebuie să stea aprofundarea documentelor Congresului al IX-lea al P.C.R., a hotărîrilor de partid, studierea problemelor fundamentale ale teoriei marxistleniniste în strînsă legătură cu preocupările actuale ale partidului nostru. Una din trăsăturile esențiale ale propagandei de partid — a subliniat vorbitorul — este strînsa ei legătură cu viața, cu sarcinile practice ale construcției socialiste. In munca de propagandă trebuie atrași oamenii cei mai capabili și bine pregătiți politico-ideologic, care să muncească cu pasiune pentru răspîndirea politicii partidului în rîndul maselor. Să se pună un mare accent pe cunoașterea tezelor și aprecierilor partidului nostru cu privire la înflorirea națiunii și statului socialist, la necesitatea continuării într-un ritm susținut a industrializării socialiste a țării, a perfecționării conducerii economiei, dezvoltarea învățămîntului, științei și culturii. Vorbitorul s-a referit apoi la sarcinile organelor și organizațiilor de partid privind educarea moral-cetățenească și patriotică a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, arătînd că recentele măsuri luate de conducerea partidului trebuie să constituie obiective de bază ale propagandei de partid, ale muncii politice și culturale de masă. Subliniind îndatoririle organelor și organizațiilor de partid, ale organizațiilor de masă și obștești pentru educarea comunistă a tineretului, vorbitorul a spus : Educarea tinerei generații este o îndatorire de onoare a întregului nostru partid. Să ajutăm organizațiile U.T.C. să inițieze activități proprii, specifice tineretului, interesante și bogate în conținut. Tovarășul Ion Iliescu s-a referit în încheierea cuvîntului său la unele aspecte ale politicii externe a partidului și statului nostru, insisting asupra cunoașterii lor de către membrii de partid, de către toți oamenii muncii. La punctul doi al ordinei de zi, tovarășul Vasile Potop, prim-secretar al Comitetului regional de partid, a prezentat o informare cu privire la felul cum se realizează planul de stat în industrie, investiții și agricultură, scoțînd în evidență sarcinile ce stau în fața organelor și organizațiilor de partid din regiune pentru îndeplinirea la toți indicatorii a prevederilor planului pe 1966, primul an al cincinalului. Plenara a adoptat, în încheiere, un plan de măsuri cu privire la activitatea ideologică. I I Lucrînd la trei părți de ring, filatoarea Elena Ianculescu, de la Uzinele textile „Moldova“ Botoșani, este preocupată de obținerea unor fire de bună calitate Foto : D. VINTILA Sărbătoare la Cacica Duminică, sute de locuitori ai comunei Cacica, împreună cu foști elevi veniți din diferite colțuri ale țării, cu elevii și învățătorii de azi ai școlii au participat la sărbătorirea a 150 de ani de la înființarea școlii generale din comună. Țărani și muncitori, tineri și vîrstnici au asistat cu însuflețire și mîndrie la această festivitate. In încheierea manifestării,formațiile artistice ale școlii, ale căminului cultural și formația celor mai vîrstnici artiști amatori din sat, dansatori, au prezentat un bogat program artistic. In aspectul festiv al școlii s-a integrat armonios expoziția cu lucrări ale elevilor, care a fost unanim apreciată. S-au vizitat apoi laboratorul și sălile de clasă. Manifestarea s-a încheiat cu reuniunea tovărășească a foștilor absolvenți. TOAMNA FORESTIERILOR Și-a suit în arbori vulpile de aramă. Cîțe-s, nu ești in stare să le mai numeri. Adrnă-n ramurile paltinilor, fagilor, mestecenilor, in plopii albi și-n cireșii sălbateci. Lumina lor intensă, de mari lampadare aprinse din rădăcini, se risipește pe măguri. O împrumută și brazii, indulcindu-și severa lor ingîndurare cind stau in bătaia soarelui. Cind văzduhul se întunecă o ploaie, par și mai posomoriți alături de flăcările acestea fluide și jucăușe. E copleșitoare toamna in munții Carpați, pe pîrăul Dămăcușei. Limpede, firul apei se rostogolește printre răchiți cu galbene despletiri, peste praguri lustruite de piatră. Bănuiești păstrăvii spintecînd răcoarea undelor mărunte, sub umbra fugară a norilor. Urcam spre Hrapa, la brigada lui Dorimedon Chiriac, pe un drum forestier foarte bun, tare și neted ca o curea. Se povirneau in dreapta pădurile adînci de la Lutul Roșu și-n față, dincolo de luminișul rampei de descărcare, linia funicularului călătorea spre virfuri printr-un lung tunel vegetal. Cîțiva bărbați puternici, sprijiniți in coada țapinelor, așteptau să coboare acele imense pachete aeriene, prinse în ghiare de metal. Intr-o cabină de scinduri negeluite, la marginea luminișului, aproape de drum, duduia din răsputeri, răscolindu-și măruntaiele de fier, un bătrin K.D. Pintilie Coroi, funicularistul, un băietan înalt și subțire care a împlinit de curind douăzeci de ani, stă cocoțat in șeaua acestui tractor silvestru și privește concentrat prin geamul din față. Are un telefon alături prin care comunică cu încărcătorii de sus. Semnalele sunt simple și clare. Nu e nevoie de vorbă multă. Două zbirnituri prelungi vestesc plecarea. Cind arborii ajung la destinație se aude doar un singur sunet, iar dacii se întîmplă să sară vreun căruț de pe cablu, impunind necesitatea unei manevre mai complicate, telefonul sună de trei ori. Pădurile de la Hrapa coboară prin văzduh sub privegherea atentă a lui Pintilie Coroi. Prin transparența geamului flăcăul se urmărește dansul liniștit, învăluit adeseori în fumul albastru al motorului. Se trage spre el, metodic și continuu, de pe toate înălțimile. Seamănă într-un fel cu cîrmaciul unei ciudate corăbii ancorate în inima munților. Funcționează aici, pe Hrapa, un sistem de două un „Ciucaș” funiculare, instalat pe creastă, și-n prelungirea sa, preluîndu-i poverile după o scurtă escală, „Mineciul” pe care se balansa acum un mănunchi de molizi. In jurul acestei rețele de oțel, întinsă pe înalți piloni de susținere ca strunele unui uriaș violoncel, se concentrează toate mișcările brigăzii lui Dorimedon Chiriac. Arborii cojiți și secționați sînt corhăniți cu țapina și cu vitele, aduși pînă in preajma platformei de unde cablurile îi saltă in aer. Șeful brigăzii, un vechi tăietor de păduri — trăiește de douăzeci de ani printre brazi și molizi — are iscusința unui comandant încercat. — La noi anul începe toamna, cind prind să ardă mestecenii, afirmă Dorimedon Chiriac. Atunci pornim din nou bătălia. Se referea la cei peste 3.500 metri cubi lemn de lucru care-i așteaptă in parchete și asupra cărora își declanșează asaltul cei 18 membri ai brigăzii. Acționau ritmic și omogen, ca o unitate perfect închegată. In brigadă lucrează min GEORGE SIDOROVICI (Continuare in pag. a IlI-a) Motoristul Ilie Moroșanu, unul din muncitorii cu experiență din brigada lui Dorimedon Chiriac, Anul XXI nr. 5862 4 pagini 25 bani miercuri 19 octombrie 1966 La Combinatul de celuloză și hîrtie din Suceava, paginile ziarelor in care s-au publicat documentele C. C. al P.C.R. sînt citite cu viu interes. EXPRESIE A ÎNALTULUI UMANISM AL ORINDUIRII NOASTRE SOCIALISTE Corespondentul de energie și elan Pe cîțiva dintre comuniștii din secția de bobinat (schimbul II) a Filaturii de in și cînepă din Fălticeni i-am cunoscut în afara procesului de producție. Și totuși, evenimentul care-i grupase pe toți la sediul comitetului de partid — alegerile în organizația de bază — conferea atmosferei specificul activității creatoare. Aici se făcea un bilanț, raportat permanent la conștiința muncitorilor, se găseau noi valențe pentru munca politică, se vorbea despre perspective. De data aceasta nu voiam să notăm cifre. Intențiile, însă, au capitulat în fața dorinței oamenilor de a-și măsura pasiunea, priceperea de muncă în echivalente ce exprimau realizarea și depășirea sarcinilor de producție. Aflăm, bunăoară, că secția bobinat a realizat pe 9 luni 2.000 kg. fire peste plan și că, în aceeași perioadă, procentul de fire, calitatea I a fost ridicat la 57,4 la sută, ceea ce reprezintă o depășire a sarcinii de plan cu 18.000 kg. fire. Este acesta, fără îndoială, un argument. Unul dintre cele mai convingătoare. Așa i-au aflat pe muncitorii secției bobinat recentele prevederi ale Hotărîrii Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Proiectul de lege privind acordarea pensiilor de asigurări sociale de stat și a pensiei suplimentare. Interesul pe care aceste documente l-a suscitat aici, bucuria cu care au fost primite au determinat, în mod firesc, o întrebare : — Care e media de vîrstă a lucrătorilor din secția bobinat? Răspunsul îl primim din partea Elenei Moisii, muncitoare în schimbul C, la mașina de bobinat. — Aproximativ 30 de ani. Bănuindu-ne însă gîndurile, țimu să adauge : — Cu toate acestea, recentele hotărîri ale partidului și statului au găsit un mare ecou în secția noastră. Ne-am obișnuit ca în anii socialismului să trăim bucurii colective de neuitat, să răsplătim prin muncă binefacerile ce se adresează tuturor vîrstelor. Și, nu se poate spune că prevederile hotărîrilor cu privire la majorarea ‘pensiilor, îmbunătățirea legislației pensiilor' și 'instituirea pensiei suplimentare din contribuția salariaților nu se adresează și nouă, celor mai tineri. E suficient să amintesc doar importanța și prețuirea, ce se acordă continuității muncii la același loc de producție. ION PARANICI (Continuare în pagina a II-a) HARY POPESCU de la Teatrul de Stat „M. Eminescu“ din Botoșani Consider că nu există construcție, grup arhitectonic, sau pur și simplu un fragment de stradă, care ■ să nu aibă a spune ceva sub aspectul frumosului, ase■menea unor flori îngrijite ce încîntă privirea în ceasurile de răgaz. Desigur, edilii orașului Botoșani merită felicitări pentru frumoasele perspective deschise ochiului, prin spațiile verzi ce s-au amenajat în locuri pînă mai ieri virane, prin peluzele ce dau străzilor aspect de bulevard. Nemaivorbind despre construcțiile noi, pot afirma că edificiile vechi prezintă o deosebită valoare arhitecturală, aceasta însă numai în cazul cînd Întreprinderea de gospodărie orășenească Botoșani se va îngriji de păstrarea și întreținerea lor. Mă refer in special la imobilele de pe Bulevardul Lenin, străzile M. Kogălniceanu și C. Dobrogeanu - Gherea. Iată, zilele acestea toamna își pune pecetea ruginie și în orașul nostru; pășim pe bogate covoare de frunze, dar ce a însemnat căderea lor ? Dezvelirea pereților murdari, cu tencuiala căzută, a curților neîngrijite, ba chiar — ici, colo — în locul florilor estivale, apar, la uscat, multicolore... rufe! Dacă pe arterele principale ale orașului se face tot mai simțită curățenia, pe străzile lăturalnice nu poate fi vorba despre așa ceva: praful, gunoiul, nămeții de zăpadă, alternează în pas cu anotimpurile. Măturatul străzilor începe la o oră cu (Continuare în pagina a IlI-a) Prețuirea continuității în producție DUMITRU MAGAZIN, maistru de atelier la Depoul C.F.R. Suceava - Nord Sînt la vîrsta cind, nu peste multă vreme, voi fi pensionat. Pînă acum am avut multe bucurii — pe care le-am împărtășit cu colegii de muncă — și iată că s-a mai adăugat încă una : apariția Hotărîrii Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la majorarea pensiilor, îmbunătățirea legislației pensiilor și instituirea pensiei suplimentare din contribuția salariaților. Este aceasta o mărturie în plus a grijii permanente a partidului și statului pentru creșterea nivelului de viață materială al oamenilor. Răsplata noastră pentru această grijă trebuie să se înscrie în rezultatele și mai frumoase în muncă. Sunt fericit că apariția Hotărîrii ne-a găsit, pe cei de la atelier, în plin elan. Pe 9 luni am redus cu 6 la sută timpul de imobilizare a locomotivelor la reparații. Succesul acesta, pe care îl vom spori în activitatea viitoare, se datorește experienței, calificării mereu mai înalte. Cred că prevederea Hotărîrii de a se adăuga la pensie un spor pentru continuitatea activității la același loc de muncă va mări interesul muncitorilor de a stăpîni mai bine meseria, de a o profesa fără întrerupere, lucru ce se va răsfrînge în realizarea unor producții ridicate sub raport cantitativ și calitativ. In atelierul nostru muncesc, printre alții, Neculai Nistiriuc —șef de echipă la instalație, Ștefan Murărescu și Mihai Cobilinschi — șefi de echipă la reparații etc., oameni cu peste 10 ani vechime la același loc de activitate, cărora le doresc să beneficieze din plin de prevederile recentei Hotărîri a Comitetului Central al partidului. Ei, și toți ceilalți, au suficiente motive să-și consacre eforturile pentru a stăpîni cu pricepere meseria, pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor de astăzi și de viitor ale construcției socialiste în țara noastră. ACEST număr Pe • Reportaj anchetă : urmele reperului pierdut • Baza materială a internatelor și buna desfășurare a procesului de învățămînt (pagina a II-a) • Din poșta zilei • Rubrica SPORT • Caleidoscop (pagina a IlI-a). Controlor leul Rugina de pe... banii albi Cooperativa agricolă de producție, ca oricare dintre organizațiile economice, are nevoie pentru a-și desfășura activitatea sa lucrativă — în afară de pămînt — de diferite mijloace materiale (mașinii, unelte, semințe, furaje etc.). Pe acestea și le procură fie prin reținerea din activitatea sa anterioară (sub forma fondurilor de semințe, rulment etc.), fie din afară (sub forma cumpărărilor cu mijloace proprii și împrumutate), pînă la nivelul necesităților impuse de planul său de producție. Cînd însă se depășește această urmare a unei limită — ca planificări greșite mentare sau a lipsei de oîn administrarea fondurilor — se creează imobilizări nejustificate, stocaje neutilizabile sau cu utilizare lentă. Acestea produc neajunsuri în mod permanent economiei unității, între care și nevoia excesivă de credite bancare, iar pe de altă parte se înlesnește risipa, conduc la micșorarea veniturilor și a valorii zilei-muncă. Aceste aspecte le găsim la multe din cooperativele agricole de producție din regiunea noastră. La începutul anului, 82 din cele 222 cooperative agricole posedau importante cantități de materii, materiale și utilaje fără întrebuințare sau peste necesar, care însumau 4,3 milioane lei. Prin vînzare-cumpărare între cooperative, instituții și populație, pînă la 15 septembrie 1966 au fost lichidate circa 25 ° C din aceste mijloace , în anu prezent continuă să se stocuri de materiale sau utilaje pe care cooperativele agricole nu le folosesc. La cooperativa agricolă Siret, din raionul Rădăuți, valoarea lor se ridică la circa 94 mii lei (4 mașini pentru recoltatul cartofilor, 30 prefabricate pentru răsadnițe, o pompă cu lanț) ; la C.A.P. Dolhești, din raionul Fălticeni — 37 mașini de recoltat mii lei (2 cartofi, un incubator, o presă pentru confecționarea cărării GH. CUTELICOS șef adjunct de serviciu la Sucursala regională a Băncii Naționale (Continuare în pagina a III-a)