Zori Noi, octombrie 1966 (Anul 19, nr. 5847-5872)

1966-10-19 / nr. 5862

Organ al Comitetului regional Suceava al P. C. R. și al Sfatului popular regional Plenara Comitetului regional­­ de partid cu activul Ieri, a avut loc plenara cu activul a Comitetului regional Suceava al P.C.R., care a a­­nalizat, activitatea ideologică desfășurată de organele și organizațiile de partid din regiunea noastră. La lucrările plenarei luat parte tovarășul Ion Ili­n­escu, membru supleant al C.C. al P.C.R., șeful secției de propagandă și agitație a C. C. al P.C.R. Au participat ca invitați secretarii cu probleme de propagandă și agitație ai co­mitetelor raionale și orășe­nești de partid, activiști ai comitetelor regional și raio­nale de partid, primii secre­tari și secretarii cu propa­ganda ai comitetelor raiona­le și orășenești ale U.T.C., vicepreședinții cu probleme de învățămînt și cultură ai comitetelor executive ale sfaturilor populare regional, raionale și orășenești, secre­tari ai unor comitete și or­ganizații de partid din ma­rile întreprinderi, conducă­tori ai organizațiilor de ma­să, lectori, propagandiști, in­telectuali. La primul punct al ordi­­nei de zi, plenara a ascultat un referat prezentat de to­varășul Ștefan Panaitiu, se­cretar­ al comitetului regio­nal de partid. Au luat apoi cuvîntul tovarășii: Dumitru Cambric, prim -Secretar al Comitetului raional de par­tid Fălticeni, Liviu Șuhanu, secretar al Comitetului raio­nal de partid Cîmpulung, Elena Ichim, inginer la I. F. Iacobeni - Vatra Dornei, Ni­­colae Moraru, prim - secre­tar al Comitetului orășenesc de partid Suceava, Emil Si­­mion, vicepreședinte al Sfa­tului popular raional Gura- Humorului, Păun Bratu, prim - secretar al Comite­tului raional de partid Ră­dăuți, Constantin Stoica, prim - secretar al comitetu­lui regional U.T.C., Nicolae Vlad, prim - secretar al Co­mitetului raional de partid Săveni, Gheorghe Stamate, directorul căminului cultu­ral din Reuseni — Fălticeni, Ioan Hariga, secretar al con­siliului regional al Alexandru Vasilescu, U.G.S., pro­rector al Institutului peda­gogic din Suceava, Dimitrie Hreciuc, prim - secretar al Comitetului orășenesc de partid Botoșani, Alexandri­na Ionescu, președinta comi­tetului regional al femeilor, Platon Pardău, redactor șef al ziarului regional „Zori noi“, și Ioan Siminiceanu, vicepreședinte al comitetu­lui executiv al sfatului popular regional. Vorbitorii s-au referit pe larg la expe­riența acumulată de organe­le și organizațiile de partid în activitatea ideologică, la deficiențele ce mai există în acest domeniu, precum și la măsurile ce­­ trebuie între­prinse pentru perfecționarea continuă a muncii ideologice în vederea îndeplinirii sar­cinilor stabilite de Congre­sul al IX-lea al partidului. In continuare a luat cu­vîntul tovarășul Ion Iliescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., șeful secției de propa­gandă și agitație a C.C. al P.C.R., care,­­apreciind dez­baterile plenarei, a arătat că în centrul propagandei de partid trebuie să stea apro­fundarea documentelor Con­gresului al IX-lea al P.C.R., a hotărîrilor de partid, stu­dierea problemelor funda­mentale ale teoriei marxist­­leniniste în strînsă legătură cu preocupările actuale ale partidului nostru. Una din trăsăturile esențiale ale pro­pagandei de partid — a sub­liniat vorbitorul — este strînsa ei legătură cu viața, cu sarcinile practice ale con­strucției socialiste. In munca de propagandă trebuie atrași oamenii cei mai capabili și bine pregătiți politico-ideo­logic,­ care să muncească cu pasiune­ pentru răspîndirea politicii partidului în­ rîndul maselor. Să se pună un mare accent pe cunoașterea tezelor și aprecierilor parti­dului nostru cu privire la înflorirea națiunii și statului socialist, la necesitatea con­tinuării într-un ritm susținut a industrializării socialiste a țării, a perfecționării condu­cerii economiei, dezvoltarea învățămîntului, științei și culturii. Vorbitorul s-a referit apoi la sarcinile organelor și or­ganizațiilor de partid pri­vind educarea moral-cetățe­­nească și patriotică a mem­brilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, arătînd că recentele măsuri luate de conducerea partidului tre­buie să constituie obiective de bază ale propagandei de partid, ale muncii politice și culturale de masă. Subliniind îndatoririle or­ganelor și organizațiilor de partid, ale organizațiilor de masă și obștești pentru edu­carea comunistă a tineretu­lui, vorbitorul a spus : Edu­carea tinerei generații este o îndatorire de onoare a între­gului nostru partid. Să aju­tăm organizațiile U.T.C. să inițieze activități proprii, specifice tineretului, intere­sante și bogate în conținut. Tovarășul Ion Iliescu s-a referit în încheierea cuvîntu­­lui său la unele aspecte ale politicii externe a partidu­lui și statului nostru, insis­ting asupra cunoașterii lor de către membrii de partid, de către toți oamenii muncii. La punctul doi al ordinei de zi, tovarășul Vasile Potop, prim-secretar al Comitetului regional de partid, a prezen­tat o informare cu privire la felul cum se realizează pla­nul de stat în industrie, in­vestiții și agricultură, sco­­țînd în evidență sarcinile ce stau în fața organelor și or­ganizațiilor de partid din regiune pentru îndeplinirea la toți indicatorii a prevede­rilor planului pe 1966, pri­mul an al cincinalului. Plenara a adoptat, în în­cheiere, un plan de măsuri cu privire la activitatea ideo­logică. I I Lucrînd la trei părți de ring, filatoarea Elena Ianculescu, de la Uzinele textile „Moldova“ Botoșani, este preocupată de obținerea unor fire de bună calitate Foto : D. VINTILA Sărbătoare la Cacica Duminică, sute de locui­tori ai comunei Cacica, împreună cu foști elevi veniți din diferite colțuri ale țării, cu elevii și învă­țătorii de azi ai școlii au participat la sărbătorirea a 150 de ani de la înfiin­țarea școlii generale din comună. Țărani și munci­tori, tineri și vîrstnici au asistat cu însuflețire și mîndrie la această festi­vitate. In încheierea ma­nifestării,­­formațiile artis­tice ale școlii, ale căminu­lui cultural și formația celor mai vîrstnici artiști amatori din sat, dansa­tori, au prezentat un bo­gat program artistic. In aspectul festiv al școlii s-a integrat armonios ex­poziția cu lucrări ale ele­vilor, care a fost unanim apreciată. S-au vizitat a­­poi laboratorul și sălile de clasă. Manifestarea s-a încheiat cu reuniunea to­vărășească a foștilor ab­solvenți. TOAMNA FORESTIERILOR Și-a suit în arbori vulpile de aramă. C­îțe-s, nu ești in stare să le mai numeri. A­­d­rnă-n ramurile palti­nilor, fagilor, mestece­nilor, in plopii albi și-n­ cireșii sălbateci. Lumina lor intensă, de mari lampadare a­­prinse din rădăcini, se risipește pe măguri. O împrumută și bra­zii, indulcindu-și seve­ra lor ingîndurare cind stau in bătaia soarelui. Cind văzduhul se întunecă o ploaie, par și mai posomoriți alături de flăcările acestea fluide și jucăușe. E copleșitoare toamna in munții Carpați, pe pî­­răul Dămăcușei. Limpede, firul apei se rostogolește printre răchiți cu galbene des­pletiri, peste praguri lustruite de piatră. Bănuiești păstrăvii spintecînd răcoarea undelor mărunte, sub umbra fugară a nori­lor. Urcam spre Hrapa, la brigada lui Dorime­­don Chiriac, pe un drum forestier foarte bun, tare și neted ca o curea. Se povirneau in dreapta pădurile a­­dînci de la Lutul Roșu și-n față, dincolo de luminișul rampei de descărcare, linia funi­­cularului călătorea spre virfuri printr-un lung tunel vegetal. Cîțiva bărbați pu­ternici, sprijiniți in coada țapinelor, aștep­tau să coboare acele imense pachete aerie­­­ne, prinse în ghiare de metal. Intr-o cabină de scinduri negeluite, la marginea luminișului, aproape de drum, du­duia din răsputeri, răs­­colindu-și măruntaie­le de fier, un bătrin K.D. Pintilie Coroi, funi­­cularistul, un băietan înalt și subțire care­ a împlinit de curind douăzeci de ani, stă co­coțat in șeaua acestui tractor silvestru și privește concentrat prin geamul din față. Are un telefon alături prin care comunică cu încărcătorii de sus. Semnalele sunt simple și clare. Nu e nevoie de vorbă multă. Două zbirn­ituri prelungi vestesc plecarea. Cind arborii ajung la desti­nație se aude doar un singur sunet, iar dacii se întîmplă să sară vreun căruț d­e pe ca­blu, impunind necesi­tatea u­nei manevre mai complicate, tele­fonul sună de trei ori. Pădurile de la Hra­pa coboară prin văz­duh sub priveghe­rea atentă a lui Pinti­lie Coroi. Prin trans­parența geamului flă­căul se urmărește dan­sul liniștit, învăluit a­­deseori în fumul al­bastru al motorului. Se trage spre el, me­todic și continuu, de pe toate înălțimile. Seamănă într-un fel cu cîrmaciul unei ciu­date corăbii ancorate în inima munților. Funcționează aici, pe Hrapa, un sistem de două un „Ciucaș” funiculare, instalat pe creastă, și-n pre­lungirea sa, preluîndu-i poverile după o scur­tă escală, „Mineciul” pe care se balansa a­­cum un mănunchi de molizi. In jurul aces­tei rețele de oțel, în­tinsă pe înalți piloni de susținere ca stru­nele unui uriaș vio­loncel, se concentrea­ză toate mișcările bri­găzii lui Dorimedon Chiriac. Arborii cojiți și sec­ționați sînt corhăniți cu țapina și cu vitele,­­ aduși pînă in preaj­ma platformei de unde cablurile îi saltă in aer. Șeful brigăzii, un vechi tăietor de pă­duri — trăiește de douăzeci de ani prin­tre brazi și molizi — are iscusința unui co­mandant încercat. — La noi anul înce­pe toamna, cind prind să ardă mestecenii, a­­fir­mă Dorimedon Chi­riac. Atunci pornim din nou bătălia. Se referea la cei peste 3.500 metri cubi lemn de lucru care-i așteaptă in parchete și asupra cărora își declanșează asaltul cei 18 membri ai brigăzii. Acționau ritmic și o­­mogen, ca o unitate perfect închegată. In brigadă lucrează min­ GEORGE SIDOROVICI (Continuare in pag. a IlI-a) Motoristul Ilie Moroșanu, unul din muncitorii cu experiență din brigada lui Dorimedon Chiriac, Anul XXI nr. 5862 4 pagini 25 bani miercuri 19 octombrie 1966 La Combinatul de ce­luloză și hîrtie din Su­ceava, paginile ziarelor in care s-au publicat do­cumentele C. C. al P.C.R. sînt citite cu viu interes. EXPRESIE A ÎNALTULUI UMANISM AL ORINDUIRII NOASTRE SOCIALISTE Corespondentul de energie și elan Pe cîțiva dintre comuniștii din secția de bobinat (schim­bul II) a Filaturii de in și cînepă din Fălticeni i-am cu­noscut în afara procesului de producție. Și totuși, eveni­mentul care-i grupase pe toți la sediul comitetului de partid — alegerile în organi­zația de bază — conferea at­mosferei specificul activită­ții creatoare. Aici se făcea un bilanț, raportat permanent la conștiința muncitorilor, se găseau noi valențe pentru munca politică, se vorbea despre perspective. De data aceasta nu voiam­­ să notăm cifre. Intențiile, însă, au ca­pitulat în fața dorinței oa­menilor de a-și măsura pa­siunea, priceperea de muncă în echivalente ce exprimau realizarea și depășirea sarci­nilor de producție. Aflăm, bunăoară, că secția bobinat a realizat pe 9 luni 2.000­ kg. fire peste plan și că, în a­­ceeași perioadă, procentul de fire, calitatea I a fost ridicat la 57,4 la sută, ceea ce reprezintă o depășire a sarcinii de plan­­ cu 18.000 kg. fire. Este acesta, fără îndoială, un argument. Unul dintre cele mai convingătoare. Așa i-au aflat pe muncitorii sec­ției bobinat recentele preve­deri ale Hotărîrii Plenarei Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român și Proiectul de lege privind a­­cordarea pensiilor de asigu­rări sociale de stat și a pen­siei suplimentare. Interesul pe care aceste documente l-a suscitat aici, bucuria cu care au fost primite au de­terminat, în mod firesc, o întrebare : — Care e media de vîrstă a lucrătorilor din secția bo­binat? Răspunsul îl primim din partea Elenei Moisii, munci­toare în schimbul C, la ma­șina de bobinat. — Aproximativ 30 de ani. Bănuindu-ne însă gînduri­­­le, țimu să adauge : — Cu toate acestea, recen­tele hotărîri­ ale­­ partidului și statului au găsit un mare ecou în secția noastră. Ne-am obișnuit ca în anii socialis­mului să trăim bucurii co­lective de neuitat, să răsplă­tim prin muncă binefacerile ce se adresează tuturor vîr­­stelor. Și, nu­ se poate spune că prevederile hotărîrilor cu privire la majorarea ‘pensii­lor, îmbunătățirea legisla­ției pensiilor' și 'instituirea pensiei suplimentare din contribuția salariaților nu se adresează și nouă, celor mai tineri. E suficient să amin­tesc doar importanța și pre­țuirea, ce se acordă continui­tății muncii la același loc de producție. ION PARANICI (Continuare în pagina a II-a) HARY POPESCU de la Teatrul de Stat „M. Eminescu“ din Botoșani Consider că nu există construcție, grup arhitecto­­­nic, sau pur și simplu un fragment de stradă, care ■ să nu aibă a spune ceva sub aspectul frumosului, ase­■­menea unor flori îngrijite ce încîntă privirea în cea­surile de răgaz. Desigur, edilii orașului Botoșani merită felicitări pentru frumoasele perspec­tive deschise ochiului, prin spațiile verzi ce s-au ame­najat în locuri pînă mai ieri virane, prin peluzele ce dau străzilor aspect de bu­levard. Nemaivorbind des­pre construcțiile noi, pot a­­firma că edificiile vechi prezintă o deosebită valoa­re arhitecturală, aceasta însă numai în cazul cînd Întreprinderea de gospodă­rie orășenească Botoșani se va îngriji de păstrarea și întreținerea lor. Mă refer in special la imobilele de pe Bulevardul Lenin, stră­zile M. Kogălniceanu și C. Dobrogeanu - Gherea. Iată, zilele acestea toamna își pune pecetea ruginie și în orașul nostru; pășim pe bo­gate covoare de frunze, dar ce­ a însemnat căderea lor ? Dezvelirea pereților mur­dari, cu tencuiala căzută, a curților neîngrijite, ba chiar — ici, colo — în locul flo­rilor estivale, apar, la uscat, multicolore... rufe! Dacă­­ pe arterele principale ale orașului se face tot mai simțită curățenia, pe stră­zile lăturalnice nu poate fi vorba despre așa ceva: praful, gunoiul, nămeții de zăpadă, alternează în pas cu anotimpurile. Măturatul străzilor începe la o oră cu (Continuare în pagina a IlI-a) Prețuirea continuității în producție DUMITRU MAGAZIN, mais­tru de atelier la Depoul C.F.R. Suceava - Nord Sînt la vîrsta cind, nu peste multă vreme, voi fi pensionat. Pînă acum am avut multe bucu­rii — pe care le-am împărtășit cu colegii de muncă — și iată că s-a mai adăugat încă una : apariția Hotărîrii Plenarei Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la majorarea pensiilor, îmbunătăți­rea legislației pensiilor și insti­tuirea pensiei suplimentare din contribuția salariaților. Este a­­ceasta o mărturie în plus a gri­jii permanente a partidului și statului pentru creșterea nive­lului de viață materială al oa­menilor. Răsplata noastră pen­tru această grijă trebuie să se înscrie în rezultatele și mai fru­moase în muncă. Sunt fericit că apariția Hotărîrii ne-a găsit, pe cei de la atelier, în plin elan. Pe 9 luni am redus cu 6 la sută timpul de imobilizare a locomo­tivelor la reparații. Succesul a­­cesta, pe care îl vom spori în activitatea viitoare, se datorește experienței, calificării mereu mai înalte. Cred că prevederea Hotărîrii de a se adăuga la pen­sie un spor pentru continuita­tea activității la același loc de muncă va mări interesul mun­citorilor de a stăpîni mai bine meseria, de a o profesa fără în­trerupere, lucru ce se va răs­­frînge în realizarea unor pro­ducții ridicate sub raport can­titativ și calitativ. In atelierul nostru muncesc, printre alții, Neculai Nistiriuc —șef de echi­pă la instalație, Ștefan Mură­­rescu și Mihai Cobilinschi — șefi de echipă la reparații etc., oameni cu peste 10 ani vechime la același loc de activitate, că­rora le doresc să beneficieze din plin de prevederile recentei Ho­tărîri a Comitetului Central al partidului. Ei, și toți ceilalți, au suficien­te motive să-și consacre efortu­rile pentru a stăpîni cu price­pere meseria, pentru a contri­bui la îndeplinirea obiectivelor de astăzi și de viitor ale con­strucției socialiste în țara noas­tră. ACEST număr Pe • Reportaj anchetă : urmele reperului pierdut • Baza materială a internatelor și buna des­fășurare a procesului de învățămînt (pagina a II-a) • Din poșta zilei • Rubrica SPORT • Caleidoscop (pagina a IlI-a). Controlor leul Rugina de pe... banii albi Cooperativa agricolă de producție, ca oricare dintre organizațiile economice, are nevoie pentru a-și desfășu­ra activitatea sa lucrativă — în afară de pămînt — de diferite mijloace materiale (mașinii, unelte, semințe, furaje etc.). Pe acestea și le procură fie prin reținerea din activitatea sa anterioa­ră (sub forma fondurilor de semințe, rulment etc.), fie din afară (sub forma cum­părărilor cu mijloace pro­prii și împrumutate), pînă la­­ nivelul necesităților im­puse de planul său de pro­ducție. Cînd însă se depă­șește această urmare a unei limită — ca planificări greșite m­entare sau a lipsei de o­­în administrarea fondurilor — se creează imo­bilizări nejustificate, stocaje neutilizabile sau cu utiliza­re lentă. Acestea produc neajunsuri în mod perma­nent economiei unității, în­tre care și nevoia excesivă de credite bancare, iar pe de altă parte se înlesnește risipa, conduc la micșora­rea veniturilor și a valorii zilei-muncă. Aceste aspecte le găsim la multe din cooperativele agricole de producție din regiunea noastră. La înce­putul anului, 82 din cele 222 cooperative agricole posedau importante cantități de ma­terii, materiale și utilaje fără întrebuințare sau pes­te necesar, care însumau 4,3 milioane lei. Prin vîn­­zare-cumpărare între coo­perative, instituții și popu­lație, pînă la 15 septembrie 1966 au fost lichidate circa 25 °­ C din aceste mijloace , în anu­ prezent continuă să se stocuri de materiale sau utilaje pe care coopera­tivele agricole nu le folo­sesc. La cooperativa agricolă Siret, din raionul Rădăuți, valoarea lor se ridică la cir­ca 94 mii lei (4 mașini pen­tru recoltatul cartofilor, 30 prefabricate pentru răsad­nițe, o pompă cu lanț) ; la C.A.P. Dolhești, din raionul Fălticeni — 37 mașini de recoltat mii lei (2 cartofi, un incubator, o presă pen­tru confecționarea cărării­ GH. CUTELICOS șef adjunct de serviciu la Sucursala regională a Băncii Naționale (Continuare în pagina a III-a)

Next