Zori Noi, aprilie 1967 (Anul 20, nr. 6002-6027)

1967-04-20 / nr. 6018

2 !N NUMĂRUL DE AZI ® De ce în orașul Suceava â Q p Q p T [UNK] nu există formații corale | - ------- cu activitate permanentă? | --------- Com­­pionatu­l regional • Actualitatea P de fotbal Anul XXI n­r. 6018 4 pagini 25 bani 301 20 aprilie 1967 Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional ce investesc organizațiile de partid pentru realizarea investițiilor In acest an, statul a alo­cat orașului Bjotoșani in­vestiții de peste 47 mi­lioane de lei. Printre o­­biectivele ca­re urmează a fi termi­nate se nu­mără extin­derea uzine­lor textile „Moldova“ și a fabricii de confecții „Bo­toșani“, con­­­­struirea de­pozitului fri­gorific al fa­bricii de unt, a unui nou complex de locuințe, sistemului de alimentare cu apă a orașu­lui și altele. Această scurtă enumerare, car ilustrează sugestiv imaginea dezvoltării orașului nostru, scoate în evidență necesitatea ca realizarea integrală a pla­nului de investiții să constituie o preocupare de cea mai mare însemnătate a comitetului oră­șenesc de partid, a organizați­ilor de bază de pe șantiere. Pe baza experienței anilor din urmă, am tras o serie de concluzii prețioase și, înainte de toate, aceea că antrenarea specialiștilor la activitatea de construcții constituie una din pîrghiile principale prin care DIMITRIE HRECIUC prim-secretar al Comitetului orășenesc de partid Botoșani se poate acționa. Consultîn­­du-i permanent în soluționarea diverselor aspecte — începînd de la alegerea amplasamente­lor și pînă la darea în folo­sință a unor obiective — fo­­losindu-i în pregătirea diferi­telor analize, măresc eficiența muncii noastre. Nu o dată, bi­roul comitetului orășenesc de partid a discutat cu specialiș­tii stadiul fizic al unor lucrări, găsind soluțiile cele mai po­trivite pentru mersul înainte, menite să aducă efecte econo­mice maxime. Noi considerăm, în același timp, că spiritul de prevede­re, de înlăturare a unor defi­ciențe încă din „fașă“ trebuie să fie proprii muncii în acest important domeniu. Membrii biroului comitetului orășenesc de partid îndrumă, fiecare, munca pe 1—2 șantiere. To­varășul Mihai Arnăutu, de exemplu, se ocupă de șantie­rul alimentării cu apă , tova­rășul Petru Ungureanu — de complexul de locuințe etc. Ast­fel, au posibilitate să cunoas­că în amănunțime probleme­le, să participe la analizele de­­cadale, să imprime conduce­rilor de șantiere mai multă e­­xigență, să ajute practic la rezolvarea anumitor treburi. Pe de altă parte, informările operative decadale pe care le primim de pe șantiere ne dau posibilitate să fim la curent cu stadiul fizic al lucrărilor, să intervenim, într-un loc sau altul, atunci cînd e nevoie. Intr-o perioadă, de exemplu, pe șantierul uzinelor textile — unul dintre cele mai im­portante obiective din oraș — nu s-au luat măsuri care să asigure front de lucru pe timp friguros. Forța de muncă nu era dirijată — în acel timp — la punctele de lucru unde e­­xistau condiții să se lucreze. Șantierul ducea lipsă de ma­teriale. Pentru a pune capăt unor asemenea situații, am or­ganizat analize la fața locului la care au fost invitați, pe lân­gă constructor și beneficiar, și reprezentanți ai unor prinderi furnizoare, ai între­organe regionale și chiar unor ai ministerului de resort. Prin punerea față în față, i-am de­terminat pe acești factori la o colaborare mai fructuoasă, la coordonarea eforturilor spre obiectivul comun , respectarea graficelor de execuție, calitatea lucrărilor. De fapt, acesta este scopul comun, al tuturor. In­tervenția activă, îndrumarea exercitată sistematic de către comitetul orășenesc de­ partid au avut urmări pozitive. Aș mai menționa aici și faptul că realizarea planului de in­vestiții și-a găsit loc, în cîte­­va rînduri, pe ordinea de zi a ședințelor de birou, în urma unor studii făcute cu sprijinul specialiștilor comisiei economi­ce. Am insistat, în special, a­­supra organizării muncii pe fiecare șantier, a folosirii in­tegrale a­ utilajelor. Organiza­ția de partid de la grupul nr. 1 de șantiere a adus periodic în discuția comuniștilor reali­zarea productivității fizice, ca­lificarea muncitorilor, reduce­rea termenelor de execuție etc. După cum s-a văzut, pe baza soluțiilor preconizate, conduce­rile șantierelor au acționat mai hotărît, s-a trecut la organi­zarea muncii pe două schim­buri, a­ fost impulsionată apro­vizionarea cu materiale, s-au înlocuit materialele de con­strucții deficitare cu altele ce se găseau etc. Planul de in­­ Continuare în pagina a IlI-a) ■I Alii­ 111 ■ [UNK] [UNK] ■ [UNK] [UNK] 111* l Hi Insămințatul porumbului Dumbrăveni - Botoșani la cooperativa agricolă din Foto : D. HUȘANU Stafia meteorologică Suceava comunică: Marți și miercuri, vremea a fost în general frumoasă, în cursul zilei, devenind in­stabilă noaptea, cînd au că­zut precipitații, sub formă de ploaie, lapoviță și nin­soare, înregistrîndu-se între 0,4 litri/m.p. la Botoșani și 9,0 litri/m.p. la Cimpulung. Vîntul a suflat potrivit, cu in­tensificări, din sectorul nor­dic. Temperatura aerului, staționară la început, apoi în scădere , maximele au fost cuprinse între plus 17 grade la Cimpulung și plus 25 gra­de la Răuseni, iar minimele din cursul nopții, între mi­nus 2 grade la Cimpulung și plus 4 grade la Botoșani, Răuseni și Dorohoi. Ieri di­mineață, la ora opt, tempe­ratura aerului a fost cuprin­să între minus 2 grade la Câmpulung și plus 5 grade la Răuseni. La Rarău, tempera­tura aerului a oscilat între minus 8 și plus 9 grade, iar ieri dimineață, la ora opt, a fost de minus 8 grade. in următoarele zile , vre­mea va deveni în general rece, cu cerul mai mult no­­ros. Vor cădea precipitații temporare, sub formă de ploaie și lapoviță. Vîntul va sufla potrivit din nord-vest. Temperatura aerului — în creștere ușoară ; minimele vor fi cuprinse între zero și plus 3 grade, iar maximele - între plus 8 și plus 12 grade. ÎNSEMNĂRI Bucuria lucrurilor frumoase Climatul favorabil, aspectul îmbietor, luminat de îngrijită orînduire a sălilor unde se desfășoară aproape zilnic felu­rite manifestări culturale, nu este, desigur, un element lip­sit de importanță, pe lingă care să trecem nepăsători. In ansamblul mijloacelor audio - vizuale, înfluențîndu-ne sensi­bilitatea, putem afirma, pe drept cuvînt, că și pereții că­minului cultural au uneori un însemnat rol educativ. Atunci cînd suprafața lor e folosită cu pricepere și gust, cînd ra­diază căldura intimă a inte­rioarelor de care te desparți cu regret. Intr-o sală cu pereți goi, peste care privirile rătăcesc cu indiferență sau se împiedică a­­desea de stranii și inestetice arhipelaguri iscate prin desco­­jirea tencuielii, oricît de inte­resantă ar fi acțiunea în sine, îți vine să intri cu greu. Am cunoscut nu de mult o astfel de sală la căminul cul­tural din satul Brașca (comu­na Ilișești). Semăna cu inte­riorul văruit al unui cufăr pustiu. Singurul ornament mai de seamă era scheletul unei scene rudimentare, alcătuit din cîțiva pari noduroși, înfipți în dușumeaua unui podium. De obicei, acțiunile căminului cul­tural din Brașca se desfășoa­ră în acest cadru nud, aproa­pe abstract, în care, după cîte­­va minute doar, simți un pu­ternic îndemn de evadare. Se spune că în miezul fie­cărui lucru frumos stăruie totdeauna o mare bucurie. Ple­dăm pentru generalizarea a­­cestor bucurii în sălile tutu­ror căminelor culturale. Nu e deloc atît de complicat și nici chiar atît de dificil cum li se pare unor directori de cămi­ne culturale. E necesară doar puțină bunăvoință. Iată, de pildă, căminul cul­tural din Bălăceana ne întîm­­pină, încă de la intrare, cu un zyol bogat în lumini, ce ar putea adăposti o adevăra­tă expoziție de artă plastică. Aflăm însă aici un afiș înve­chit și o comunicare, proba­bil a sfatului popular comunal, urcată la o asemenea înălți­me încît ne îndoim dacă fost citită vreodată. In sala a de spectacole, în afara unui șir de planșe în parte anacro­nice, cu care ochii spectatori­lor sunt obișnuiți pe semne de multă vreme, același vid exas­perant. Și la căminul cultural din Baia am aflat o sală splen­didă, ai cărei pereți erau cu­prinși de o ciudată și grea me­lancolie. Am încercat să proiectăm pe nuditatea lor, imaginar, cîte­­va tablouri­ vestite: Anemonele lui Luchian, un peisaj de An­­dreescu, o natură statică de Theodor Pallady. Efectul a fost surprinzător. Pereții începeau să respire intensa bucurie a lucrurilor frumoase. Și totuși, iluzia încercată timp de o clipă se poate trans­pune în realitate. Există sufi­ciente reproduceri colorate de pe pînzele marilor noștri pic­tori pe care pereții cămine­lor culturale le așteaptă. GEORGE SIDOROVICI „Nu vă supărați, cît trebuie să mai așteptăm ?“ 10 aprilie 1967, ora 6 dimi­neața. La policlinica din Su­ceava, lume multă, venită din vreme, înainte de începerea serviciului. Sînt lucrători ai ogoarelor din Mitoc și Ipotești, din Moara și Bosanci, munci­tori și funcționari. La ghișee­le de repartizare a bonurilor de ordine e liniște; obloa­nele­­­ trase. Lumea intră în clădire și formează șiruri. La o vreme, un ghișeu se deschide și... îm­părțirea bonurilor nu începe. Funcționara respectivă mai are și alte treburi... Stăm și așteptăm. Intre timp, acele ceasornicului a­­leargă spre 7. Cîțiva cetățeni pleacă. Trebuie să ajungă la serviciu. Vin numeroși alții. La orele 8,30 șirurile se îngro­­șaseră substanțial. La toate ușile care dădeau in cabine­tele de consultații, grupuri mari de oameni așteptau. Aici totul se consuma cu o înce­tineală uluitoare. Personalul medical mai fumează cite o țigară, mai schimbă o vorbă. Vremea trece și oamenii de­vin nerăbdători. In sfîrșit, s-a deschis cel de al doilea ghi­șeu de repartizat bonuri de ordine. Cineva se interesează de ce așa de tîrziu, și i se răs­punde, pe un ton răstit, ne­cuviincios. La laborator cetă­țenii așteaptă să fie primiți, să li se ia probele. — Primii 20, astăzi. Suntem­ doar 5 oameni care lucrăm aici. Restul mîine. — Tovarășe, încearcă o bă­­trînică, dar i se trîntește ușa. Mîine... și cînd te gîndești că-i vorba de sănătatea oame­nilor ce făuresc valori mate­riale. „Veniți mîine“, și cînd te gîndești cum li se fură oa­menilor timpul! Secvență din altă parte, centrul de reparat aparate de GEORGE LUCAN (Continuare în pag. a III-a) f Vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Populare Bulgaria în regiunile Argeș și Oltenia Membrii delegației de par­tid și guvernamentale a Re­publicii Populare Bulgaria, în frunte cu tovarășul Todor Jivkov, au plecat miercuri dimineața într-o călătorie prin țară. înalții oaspeți sunt însoțiți de tovarășii Nicolae Ceaușes­­cu, Ion Gheorghe Paul Niculescu-Mizil, Maurer, Mihai Dalea și Ioan Beldean, amba­sadorul României la Sofia. In drum spre regiunea Ar­geș, conducătorii de partid și de stat bulgari și români sunt salutați pe întregul tra­seu de numeroși cetățeni. Ei flutură în adierea vîntul­ui primăvăratec stegulețe, chete de flori, crenguțe bu­florite. Se aud aclamații în­și urări în cinstea prieteniei dintre popoarele român și bulgar, pentru triumful so­cialismului și păcii în lume, înainte de intrarea în co­muna Mătăsaru, care mar­chează hotarul regiunii Ar­geș, coloana mașinilor ofici­ale este încadrată de un grup de 200 de țărani cooperatori călări, îmbrăcați în costume naționale argeșene. Un mare grup de corniști vestesc so­sirea înalților oaspeți. Sub un arc de triumf, fru­mos împodobit cu ghirlande de flori, cu țesături specifice locului, obiecte din ceramică, ploști încrustate, conducăto­rii de partid și de stat bul­gari și români sunt întîmpi­­nați de tovarășii Petre Du­minică, prim-secretar al Co­mitetului regional Argeș al P.C.R., Constantin Sandu, președintele sfatului popular regional, de alți reprezen­tanți ai organelor locale de partid și de stat, de nume­roși cetățeni. Potrivit tradi­ției, soții Ecaterina și Ale­xandru Ciucă, cooperatori mai vîrstnici din partea locului, oferă oaspeților tradiționala pîine și sare , un grup de flăcăi îi invită să guste din ploștile înflorate renumita țuică de Pitești. Tinere fete umplu brațele conducătorilor de partid și de stat bulgari și români cu flori și le în­­mînează frumoasele marame din borangic care au dus faima acestor locuri. Un alt popas este făcut la Găești. Oaspeții sunt salutați de primul secretar al Comi­tetului raional de partid, Ion Radu, de președintele sfatului popular raional, Ni­colae Petcu, și de populația orașului, care fac oaspeților o caldă primire, își iau zbo­rul sute de porumbei, simbol al păcii și prieteniei între popoare. Oaspeților li se oferă în dar miei albi. In drum spre Pitești oaspe­ții trec prin alte sate, toate împodobite sărbătorește. In fața caselor, gospodarii au scos cele mai frumoase co­voare confecționate de mește­șugarii locali, iar în apropie­rea șoselei, pe mese, au fost așezate ghivece de flori. La Topoloveni și în alte loca­lități de pe traseu au fost organizate expoziții cu cele mai frumoase țesături și o­­biecte de artizanat care oglindesc bogăția și varieta­tea artei populare de pe aceste meleaguri, și expozi­ții cu produse agroalimen­­tare. Tovarășul Todor Jivkov și ceilalți membri ai delega­ției au privit cu mult inte­res aceste expoziții. La To­poloveni tovarășii Todor Jivkov și Nicolae Ceaușescu s-au prins într-o horă în cen­trul comunei, în cîntecele co­rurilor reunite din Leordeni, Dobrești și Topoloveni. ... Pitești. Din zorii zilei, îmbrăcat în veșminte de săr­bătoare, orașul este străbă­tut de freamătul mulțimii, ve­nite pe străzi în ciuda ploii, în întîmpinarea conducători­lor de partid și de stat bul­gari și români. La intrarea în oraș, pe mari pancarte sînt scrise urările: „Bine ați venit, dragi oaspeți!“, „Salut frățesc poporului bulgar!“, „Trăiască unitatea țărilor so­cialiste !“, „Trăiască unitatea mișcării comuniste și munci­torești internaționale !“. Mii și mii de locuitori, aflați pe străzile orașului aclamă cu entuziasm sosirea conducă­torilor de partid și de stat români și bulgari. Se aud ovații și urale în cinstea prieteniei de nezdruncinat dintre cele două popoare ve­cine și prietene, urări de „bun venit“ adresate condu­cătorilor celor două țări și partide, se flutură stegulețe și buchete de flori. Tovarășii Todor Jivkov și Nicolae Ceaușescu, dintr-­o mașină deschisă, răspund saluturilor mulțimii, fac sem­ne prietenești locuitorilor orașului Pitești, care au fă­cut o caldă și entuziastă pri­mire conducătorilor de partid și de stat români și bulgari. In fața sediului comitetu­lui regional de partid, tova­rășii Todor Jivkov, Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Ma­urer și ceilalți oaspeți sînt întîmpinați de membrii bi­roului Comitetului regional Argeș al P.C.R., de reprezen­tanți ai organelor locale de stat și ai organizațiilor de masă. Aici, oaspeții participă un entuziast miting al locui­ta­torilor orașului. Participanții au salutat cu puternice ova­ții apariția la tribună a conducătorilor de partid și de stat bulgari și români. Tovarășul Petre Duminică, prim-secretar al Comitetului regional de partid rostește un cuvînt de Argeș, bun sosit. In aplauzele mulțimii ia cuvîntul tovarășul Pencio Kubadinski, membru al Bi­roului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri . După miting a avut loc o întîlnire cu conducătorii or­ganelor de partid și de stat. După întîlnire, conducăto­rii de partid și de stat bul­gari și români și-au continuat drumul spre Slatina. Primi­rea caldă, entuziastă, făcută de populația Piteștiului soli­lor poporului bulgar și con­ducătorilor de partid și de stat români a constituit expresie grăitoare a tradițio­o­nalei prietenii ce leagă po­poarele român și bulgar. In drum spre Slatina, ace­lași entuziasm. Conducătorii de partid și de stat bulgari și români răspund aclamațiilor mulțimii care îi însoțesc­ pînă la Uzina de aluminiu din Sla­tina. In­­ comunele Albota, Si­­lișteni, Colonești, Negreni, Mogoșești, mii de cetățeni veniți în întîmpinarea oaspe­ților, în ciuda unei ploi con­tinue, au așternut adevărate covoare de flori în calea oas­peților. La Colonești echipele de călușari i-au întâmpinat cu vestitele jocuri populare din această parte a țării. Se aud aclamații, urale puter­nice în cinstea prieteniei de nezdruncinat dintre cele două popoare. La intrarea în moderna ce­tate a metalului alb — care marchează nașterea celei mai tinere ramuri industriale a patriei noastre, industria alu­miniului, oaspeții sînt întîm­pinați de Constantin Scarlat, ministrul industriei chimice, de reprezentanți ai colectivu­lui de conducere, ai comite­tului de partid, de sute de muncitori din întreprindere. Tineri oferă oaspeților bu­chete de flori. In fața unei mari machete a uzinei, directorul Constan­tin Spoi­tu înfățișează dru­mul parcurs de materia pri­mă — bauxita — de la trans­formarea ei în alumină la uzina de la Oradea, pînă la produsul finit ce se realizea­ză în această uzină de la Sla­tina. Sunt relatate, de aseme­nea, realizările și perspecti­vele de dezvoltare ale acestei tinere unități, stadiul lucră­rilor de construcție al noilor obiective prevăzute a se ri­dica în anii cincinalului. Se vizitează apoi halele de electroliză, intrate anul trecut în producție și turnătoria de aluminiu, unde oaspeții asis­tă la elaborarea șarjelor­ de aluminiu în diferite sorti­mente. Tovarășul Todor Jivkov și ceilalți membri ai delegației de partid și guvernamentale bulgare s-au interesat de me­todele folosite în uzină pen­tru elaborarea aluminiului de înaltă calitate, s-au întreți­nut cu muncitori, tehnicieni și ingineri. Pretutindeni prin secțiile uzinei, metalurgiștii de Slatina au întîmpinat cu căi­la dură pe conducătorii de par­tid și de stat bulgari și ro­mâni, aclamînd îndelung pen­tru prietenia dintre cele două popoare. La ieșirea din ultima sec­ție vizitată, tovarășul Todor Jivkov și ceilalți membri­i ai delegației bulgare au semnat în Cartea de onoare : „Dele­gația de partid și guverna­mentală a Republicii Popu­lare Bulgaria a vizitat cu plăcere tirjina dvs., expresie a capacității tehnice a oameni­lor muncii români, a clasei muncitoare române. Vă urăm din inimă noi succese în asimi­larea producției complexe a a­­luminiului, atît de nece­sar dezvoltării industriale a României frățești. Trăiască prietenia frățească dintre oamenii muncii români și bulgari, nucleul prieteniei dintre popoarele și țările noastre!“. Oaspeților li se oferă albume , cu aspecte din activitatea uzinei și plăci cu lingouri din aluminiul ro­mânesc. Membrii delegației bulgare au oferit daruri pen­tru clubul uzinei. Ln încheierea vizitei în re­giunea Argeș, comitetul re­gional al P.C.R. și sfatul popular regional au oferit un dejun în onoarea delegației de partid și guvernamentale bulgare, în frunte cu tovară­șul Todor Jivkov. Au luat parte tovarășii Ni­colae Ceaușescu, Ion Gheor­ghe Maurer, Paul Niculescu- Mizil, Mihai Dalea și celelal­te persoane oficiale care în­soțesc delegația bulgară, con­ducătorii organelor locale de partid și de stat, reprezen­tanți ai Uzinei de aluminiu din Slatina.. în­­ timpul dejunului, tova­rășii Petre Duminică și Bo­­ian Bîlgaranov, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P. C. Bulgar, au toastat pentru fericirea și prosperitatea celor două po­poare, pentru prietenia fră­țească româno-bulgară, în să­nătatea conducătorilor de partid și de stat bulgari și români. De la Slatina, în continua­rea călătoriei întreprinse în țara noastră, oaspeții­­ s-au în­dreptat în cursul după-amie­­zii spre regiunea Oltenia. ★ La intrarea pe meleagurile regiunii Oltenia, după trece­rea Oltului, în dreptul pădurii Sar­ului, se înalță, simbolic, un frumos arc de triumf, sprijinit pe stîlpi care re­produc motivul celebrei „Co­loane­ infinite“ a lui Brân­­cuși. Îmbrăcat în ghirlande verzi, acest arc simbolic are înscrise pe frontispiciu , u­­rări de bun sosit în limbile română și bulgară. O originală scoarță olte­nească — alcătuită din flori — este așternută în calea oaspeților. Vestiții călușari din Dobrun — Osica încing un voinicesc joc , din bătrîni, grăitoare manifestare a vir­tuozității artiștilor populari ai acestor pămînturi. In întîmpinarea tovarășilor Todor Jivkov, Nicolae Ceau­șescu, Ion Gheorghe Maurer, și a celorlalți conducători de partid și de stat bulgari și români au venit tovarășii Ion Stănescu, al Comitetului prim-secretar regional Ol­tenia al P.C.R., Gheorghe Pa­loș, președintele comitetului executiv al sfatului popular regional, reprezentanți ai or­ganelor locale de partid și de stat și ai organizațiilor ob­ștești. •Țărani din partea locului, îmbrăcați în pitorești costu­me populare, oferă oaspeților tradiționala pîine și sare, prețuitele vinuri ale regiunii, în ulcele de Oboga, în numele locuitorilor Ol­teniei, primul-secretar al co­mitetului regional de partid rostește un cuvînt de bun so­sit. Răsună ovații, urări pen­tru prietenia dintre cele două popoare. Tovarășii Todor Jivkov, Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer răs­pund prin semne prietenești ovațiilor mulțimii adunate sub piscurile de stejari. De la pădurea Sarului, co­loana de mașini se îndreaptă spre Craiova, străbătând min­dre și bogate așezări, împo­dobite sărbătorește. Marile clădiri din cărămi­dă roșie, oțel și sticlă ale u­­zinelor „Electroputere“, pro­filate la orizont, anunță in­trarea în orașul reședință al regiunii. Marea uzină craioveană își întîmpină oaspeții cu pulsul febril al­­­ muncii. Vuietul u­­zinei este acoperit, în aceste clipe, de ovațiile cu care oas­peții dragi sînt salutați de mii de muncitori. Sunt de față, Mihai Marinescu,­­minis­trul industriei construcțiilor de mașini, și colectivul de conducere al uzinei; în aplau­zele celor prezenți, un grup de tineri oferă buchete de flori. Primul popas are loc la cea mai nouă fabrică a uzinei — fabrica, de aparataj de înal­tă­, tensiune, în fața mache­tei, directorul general, ing. Alexandru Heinrich, vorbește oaspeților despre realizările și preocupările muncitorilor din VICTOR BÂRLADEANU MIRCEA IONESCU (Continuare în pagina a III-a)

Next