Zori Noi, aprilie 1967 (Anul 20, nr. 6002-6027)
1967-04-20 / nr. 6018
2 !N NUMĂRUL DE AZI ® De ce în orașul Suceava â Q p Q p T [UNK] nu există formații corale | - ------- cu activitate permanentă? | --------- Compionatul regional • Actualitatea P de fotbal Anul XXI nr. 6018 4 pagini 25 bani 301 20 aprilie 1967 Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional ce investesc organizațiile de partid pentru realizarea investițiilor In acest an, statul a alocat orașului Bjotoșani investiții de peste 47 milioane de lei. Printre obiectivele care urmează a fi terminate se numără extinderea uzinelor textile „Moldova“ și a fabricii de confecții „Botoșani“, construirea depozitului frigorific al fabricii de unt, a unui nou complex de locuințe, sistemului de alimentare cu apă a orașului și altele. Această scurtă enumerare, car ilustrează sugestiv imaginea dezvoltării orașului nostru, scoate în evidență necesitatea ca realizarea integrală a planului de investiții să constituie o preocupare de cea mai mare însemnătate a comitetului orășenesc de partid, a organizațiilor de bază de pe șantiere. Pe baza experienței anilor din urmă, am tras o serie de concluzii prețioase și, înainte de toate, aceea că antrenarea specialiștilor la activitatea de construcții constituie una din pîrghiile principale prin care DIMITRIE HRECIUC prim-secretar al Comitetului orășenesc de partid Botoșani se poate acționa. Consultîndu-i permanent în soluționarea diverselor aspecte — începînd de la alegerea amplasamentelor și pînă la darea în folosință a unor obiective — folosindu-i în pregătirea diferitelor analize, măresc eficiența muncii noastre. Nu o dată, biroul comitetului orășenesc de partid a discutat cu specialiștii stadiul fizic al unor lucrări, găsind soluțiile cele mai potrivite pentru mersul înainte, menite să aducă efecte economice maxime. Noi considerăm, în același timp, că spiritul de prevedere, de înlăturare a unor deficiențe încă din „fașă“ trebuie să fie proprii muncii în acest important domeniu. Membrii biroului comitetului orășenesc de partid îndrumă, fiecare, munca pe 1—2 șantiere. Tovarășul Mihai Arnăutu, de exemplu, se ocupă de șantierul alimentării cu apă , tovarășul Petru Ungureanu — de complexul de locuințe etc. Astfel, au posibilitate să cunoască în amănunțime problemele, să participe la analizele decadale, să imprime conducerilor de șantiere mai multă exigență, să ajute practic la rezolvarea anumitor treburi. Pe de altă parte, informările operative decadale pe care le primim de pe șantiere ne dau posibilitate să fim la curent cu stadiul fizic al lucrărilor, să intervenim, într-un loc sau altul, atunci cînd e nevoie. Intr-o perioadă, de exemplu, pe șantierul uzinelor textile — unul dintre cele mai importante obiective din oraș — nu s-au luat măsuri care să asigure front de lucru pe timp friguros. Forța de muncă nu era dirijată — în acel timp — la punctele de lucru unde existau condiții să se lucreze. Șantierul ducea lipsă de materiale. Pentru a pune capăt unor asemenea situații, am organizat analize la fața locului la care au fost invitați, pe lângă constructor și beneficiar, și reprezentanți ai unor prinderi furnizoare, ai întreorgane regionale și chiar unor ai ministerului de resort. Prin punerea față în față, i-am determinat pe acești factori la o colaborare mai fructuoasă, la coordonarea eforturilor spre obiectivul comun , respectarea graficelor de execuție, calitatea lucrărilor. De fapt, acesta este scopul comun, al tuturor. Intervenția activă, îndrumarea exercitată sistematic de către comitetul orășenesc de partid au avut urmări pozitive. Aș mai menționa aici și faptul că realizarea planului de investiții și-a găsit loc, în cîteva rînduri, pe ordinea de zi a ședințelor de birou, în urma unor studii făcute cu sprijinul specialiștilor comisiei economice. Am insistat, în special, asupra organizării muncii pe fiecare șantier, a folosirii integrale a utilajelor. Organizația de partid de la grupul nr. 1 de șantiere a adus periodic în discuția comuniștilor realizarea productivității fizice, calificarea muncitorilor, reducerea termenelor de execuție etc. După cum s-a văzut, pe baza soluțiilor preconizate, conducerile șantierelor au acționat mai hotărît, s-a trecut la organizarea muncii pe două schimburi, a fost impulsionată aprovizionarea cu materiale, s-au înlocuit materialele de construcții deficitare cu altele ce se găseau etc. Planul de in Continuare în pagina a IlI-a) ■I Alii 111 ■ [UNK] [UNK] ■ [UNK] [UNK] 111* l Hi Insămințatul porumbului Dumbrăveni - Botoșani la cooperativa agricolă din Foto : D. HUȘANU Stafia meteorologică Suceava comunică: Marți și miercuri, vremea a fost în general frumoasă, în cursul zilei, devenind instabilă noaptea, cînd au căzut precipitații, sub formă de ploaie, lapoviță și ninsoare, înregistrîndu-se între 0,4 litri/m.p. la Botoșani și 9,0 litri/m.p. la Cimpulung. Vîntul a suflat potrivit, cu intensificări, din sectorul nordic. Temperatura aerului, staționară la început, apoi în scădere , maximele au fost cuprinse între plus 17 grade la Cimpulung și plus 25 grade la Răuseni, iar minimele din cursul nopții, între minus 2 grade la Cimpulung și plus 4 grade la Botoșani, Răuseni și Dorohoi. Ieri dimineață, la ora opt, temperatura aerului a fost cuprinsă între minus 2 grade la Câmpulung și plus 5 grade la Răuseni. La Rarău, temperatura aerului a oscilat între minus 8 și plus 9 grade, iar ieri dimineață, la ora opt, a fost de minus 8 grade. in următoarele zile , vremea va deveni în general rece, cu cerul mai mult noros. Vor cădea precipitații temporare, sub formă de ploaie și lapoviță. Vîntul va sufla potrivit din nord-vest. Temperatura aerului — în creștere ușoară ; minimele vor fi cuprinse între zero și plus 3 grade, iar maximele - între plus 8 și plus 12 grade. ÎNSEMNĂRI Bucuria lucrurilor frumoase Climatul favorabil, aspectul îmbietor, luminat de îngrijită orînduire a sălilor unde se desfășoară aproape zilnic felurite manifestări culturale, nu este, desigur, un element lipsit de importanță, pe lingă care să trecem nepăsători. In ansamblul mijloacelor audio - vizuale, înfluențîndu-ne sensibilitatea, putem afirma, pe drept cuvînt, că și pereții căminului cultural au uneori un însemnat rol educativ. Atunci cînd suprafața lor e folosită cu pricepere și gust, cînd radiază căldura intimă a interioarelor de care te desparți cu regret. Intr-o sală cu pereți goi, peste care privirile rătăcesc cu indiferență sau se împiedică adesea de stranii și inestetice arhipelaguri iscate prin descojirea tencuielii, oricît de interesantă ar fi acțiunea în sine, îți vine să intri cu greu. Am cunoscut nu de mult o astfel de sală la căminul cultural din satul Brașca (comuna Ilișești). Semăna cu interiorul văruit al unui cufăr pustiu. Singurul ornament mai de seamă era scheletul unei scene rudimentare, alcătuit din cîțiva pari noduroși, înfipți în dușumeaua unui podium. De obicei, acțiunile căminului cultural din Brașca se desfășoară în acest cadru nud, aproape abstract, în care, după cîteva minute doar, simți un puternic îndemn de evadare. Se spune că în miezul fiecărui lucru frumos stăruie totdeauna o mare bucurie. Pledăm pentru generalizarea acestor bucurii în sălile tuturor căminelor culturale. Nu e deloc atît de complicat și nici chiar atît de dificil cum li se pare unor directori de cămine culturale. E necesară doar puțină bunăvoință. Iată, de pildă, căminul cultural din Bălăceana ne întîmpină, încă de la intrare, cu un zyol bogat în lumini, ce ar putea adăposti o adevărată expoziție de artă plastică. Aflăm însă aici un afiș învechit și o comunicare, probabil a sfatului popular comunal, urcată la o asemenea înălțime încît ne îndoim dacă fost citită vreodată. In sala a de spectacole, în afara unui șir de planșe în parte anacronice, cu care ochii spectatorilor sunt obișnuiți pe semne de multă vreme, același vid exasperant. Și la căminul cultural din Baia am aflat o sală splendidă, ai cărei pereți erau cuprinși de o ciudată și grea melancolie. Am încercat să proiectăm pe nuditatea lor, imaginar, cîteva tablouri vestite: Anemonele lui Luchian, un peisaj de Andreescu, o natură statică de Theodor Pallady. Efectul a fost surprinzător. Pereții începeau să respire intensa bucurie a lucrurilor frumoase. Și totuși, iluzia încercată timp de o clipă se poate transpune în realitate. Există suficiente reproduceri colorate de pe pînzele marilor noștri pictori pe care pereții căminelor culturale le așteaptă. GEORGE SIDOROVICI „Nu vă supărați, cît trebuie să mai așteptăm ?“ 10 aprilie 1967, ora 6 dimineața. La policlinica din Suceava, lume multă, venită din vreme, înainte de începerea serviciului. Sînt lucrători ai ogoarelor din Mitoc și Ipotești, din Moara și Bosanci, muncitori și funcționari. La ghișeele de repartizare a bonurilor de ordine e liniște; obloanele trase. Lumea intră în clădire și formează șiruri. La o vreme, un ghișeu se deschide și... împărțirea bonurilor nu începe. Funcționara respectivă mai are și alte treburi... Stăm și așteptăm. Intre timp, acele ceasornicului aleargă spre 7. Cîțiva cetățeni pleacă. Trebuie să ajungă la serviciu. Vin numeroși alții. La orele 8,30 șirurile se îngroșaseră substanțial. La toate ușile care dădeau in cabinetele de consultații, grupuri mari de oameni așteptau. Aici totul se consuma cu o încetineală uluitoare. Personalul medical mai fumează cite o țigară, mai schimbă o vorbă. Vremea trece și oamenii devin nerăbdători. In sfîrșit, s-a deschis cel de al doilea ghișeu de repartizat bonuri de ordine. Cineva se interesează de ce așa de tîrziu, și i se răspunde, pe un ton răstit, necuviincios. La laborator cetățenii așteaptă să fie primiți, să li se ia probele. — Primii 20, astăzi. Suntem doar 5 oameni care lucrăm aici. Restul mîine. — Tovarășe, încearcă o bătrînică, dar i se trîntește ușa. Mîine... și cînd te gîndești că-i vorba de sănătatea oamenilor ce făuresc valori materiale. „Veniți mîine“, și cînd te gîndești cum li se fură oamenilor timpul! Secvență din altă parte, centrul de reparat aparate de GEORGE LUCAN (Continuare în pag. a III-a) f Vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Populare Bulgaria în regiunile Argeș și Oltenia Membrii delegației de partid și guvernamentale a Republicii Populare Bulgaria, în frunte cu tovarășul Todor Jivkov, au plecat miercuri dimineața într-o călătorie prin țară. înalții oaspeți sunt însoțiți de tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Paul Niculescu-Mizil, Maurer, Mihai Dalea și Ioan Beldean, ambasadorul României la Sofia. In drum spre regiunea Argeș, conducătorii de partid și de stat bulgari și români sunt salutați pe întregul traseu de numeroși cetățeni. Ei flutură în adierea vîntului primăvăratec stegulețe, chete de flori, crenguțe buflorite. Se aud aclamații înși urări în cinstea prieteniei dintre popoarele român și bulgar, pentru triumful socialismului și păcii în lume, înainte de intrarea în comuna Mătăsaru, care marchează hotarul regiunii Argeș, coloana mașinilor oficiale este încadrată de un grup de 200 de țărani cooperatori călări, îmbrăcați în costume naționale argeșene. Un mare grup de corniști vestesc sosirea înalților oaspeți. Sub un arc de triumf, frumos împodobit cu ghirlande de flori, cu țesături specifice locului, obiecte din ceramică, ploști încrustate, conducătorii de partid și de stat bulgari și români sunt întîmpinați de tovarășii Petre Duminică, prim-secretar al Comitetului regional Argeș al P.C.R., Constantin Sandu, președintele sfatului popular regional, de alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, de numeroși cetățeni. Potrivit tradiției, soții Ecaterina și Alexandru Ciucă, cooperatori mai vîrstnici din partea locului, oferă oaspeților tradiționala pîine și sare , un grup de flăcăi îi invită să guste din ploștile înflorate renumita țuică de Pitești. Tinere fete umplu brațele conducătorilor de partid și de stat bulgari și români cu flori și le înmînează frumoasele marame din borangic care au dus faima acestor locuri. Un alt popas este făcut la Găești. Oaspeții sunt salutați de primul secretar al Comitetului raional de partid, Ion Radu, de președintele sfatului popular raional, Nicolae Petcu, și de populația orașului, care fac oaspeților o caldă primire, își iau zborul sute de porumbei, simbol al păcii și prieteniei între popoare. Oaspeților li se oferă în dar miei albi. In drum spre Pitești oaspeții trec prin alte sate, toate împodobite sărbătorește. In fața caselor, gospodarii au scos cele mai frumoase covoare confecționate de meșteșugarii locali, iar în apropierea șoselei, pe mese, au fost așezate ghivece de flori. La Topoloveni și în alte localități de pe traseu au fost organizate expoziții cu cele mai frumoase țesături și obiecte de artizanat care oglindesc bogăția și varietatea artei populare de pe aceste meleaguri, și expoziții cu produse agroalimentare. Tovarășul Todor Jivkov și ceilalți membri ai delegației au privit cu mult interes aceste expoziții. La Topoloveni tovarășii Todor Jivkov și Nicolae Ceaușescu s-au prins într-o horă în centrul comunei, în cîntecele corurilor reunite din Leordeni, Dobrești și Topoloveni. ... Pitești. Din zorii zilei, îmbrăcat în veșminte de sărbătoare, orașul este străbătut de freamătul mulțimii, venite pe străzi în ciuda ploii, în întîmpinarea conducătorilor de partid și de stat bulgari și români. La intrarea în oraș, pe mari pancarte sînt scrise urările: „Bine ați venit, dragi oaspeți!“, „Salut frățesc poporului bulgar!“, „Trăiască unitatea țărilor socialiste !“, „Trăiască unitatea mișcării comuniste și muncitorești internaționale !“. Mii și mii de locuitori, aflați pe străzile orașului aclamă cu entuziasm sosirea conducătorilor de partid și de stat români și bulgari. Se aud ovații și urale în cinstea prieteniei de nezdruncinat dintre cele două popoare vecine și prietene, urări de „bun venit“ adresate conducătorilor celor două țări și partide, se flutură stegulețe și buchete de flori. Tovarășii Todor Jivkov și Nicolae Ceaușescu, dintr-o mașină deschisă, răspund saluturilor mulțimii, fac semne prietenești locuitorilor orașului Pitești, care au făcut o caldă și entuziastă primire conducătorilor de partid și de stat români și bulgari. In fața sediului comitetului regional de partid, tovarășii Todor Jivkov, Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer și ceilalți oaspeți sînt întîmpinați de membrii biroului Comitetului regional Argeș al P.C.R., de reprezentanți ai organelor locale de stat și ai organizațiilor de masă. Aici, oaspeții participă un entuziast miting al locuitatorilor orașului. Participanții au salutat cu puternice ovații apariția la tribună a conducătorilor de partid și de stat bulgari și români. Tovarășul Petre Duminică, prim-secretar al Comitetului regional de partid rostește un cuvînt de Argeș, bun sosit. In aplauzele mulțimii ia cuvîntul tovarășul Pencio Kubadinski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri . După miting a avut loc o întîlnire cu conducătorii organelor de partid și de stat. După întîlnire, conducătorii de partid și de stat bulgari și români și-au continuat drumul spre Slatina. Primirea caldă, entuziastă, făcută de populația Piteștiului solilor poporului bulgar și conducătorilor de partid și de stat români a constituit expresie grăitoare a tradițioonalei prietenii ce leagă popoarele român și bulgar. In drum spre Slatina, același entuziasm. Conducătorii de partid și de stat bulgari și români răspund aclamațiilor mulțimii care îi însoțesc pînă la Uzina de aluminiu din Slatina. In comunele Albota, Silișteni, Colonești, Negreni, Mogoșești, mii de cetățeni veniți în întîmpinarea oaspeților, în ciuda unei ploi continue, au așternut adevărate covoare de flori în calea oaspeților. La Colonești echipele de călușari i-au întâmpinat cu vestitele jocuri populare din această parte a țării. Se aud aclamații, urale puternice în cinstea prieteniei de nezdruncinat dintre cele două popoare. La intrarea în moderna cetate a metalului alb — care marchează nașterea celei mai tinere ramuri industriale a patriei noastre, industria aluminiului, oaspeții sînt întîmpinați de Constantin Scarlat, ministrul industriei chimice, de reprezentanți ai colectivului de conducere, ai comitetului de partid, de sute de muncitori din întreprindere. Tineri oferă oaspeților buchete de flori. In fața unei mari machete a uzinei, directorul Constantin Spoitu înfățișează drumul parcurs de materia primă — bauxita — de la transformarea ei în alumină la uzina de la Oradea, pînă la produsul finit ce se realizează în această uzină de la Slatina. Sunt relatate, de asemenea, realizările și perspectivele de dezvoltare ale acestei tinere unități, stadiul lucrărilor de construcție al noilor obiective prevăzute a se ridica în anii cincinalului. Se vizitează apoi halele de electroliză, intrate anul trecut în producție și turnătoria de aluminiu, unde oaspeții asistă la elaborarea șarjelor de aluminiu în diferite sortimente. Tovarășul Todor Jivkov și ceilalți membri ai delegației de partid și guvernamentale bulgare s-au interesat de metodele folosite în uzină pentru elaborarea aluminiului de înaltă calitate, s-au întreținut cu muncitori, tehnicieni și ingineri. Pretutindeni prin secțiile uzinei, metalurgiștii de Slatina au întîmpinat cu căila dură pe conducătorii de partid și de stat bulgari și români, aclamînd îndelung pentru prietenia dintre cele două popoare. La ieșirea din ultima secție vizitată, tovarășul Todor Jivkov și ceilalți membrii ai delegației bulgare au semnat în Cartea de onoare : „Delegația de partid și guvernamentală a Republicii Populare Bulgaria a vizitat cu plăcere tirjina dvs., expresie a capacității tehnice a oamenilor muncii români, a clasei muncitoare române. Vă urăm din inimă noi succese în asimilarea producției complexe a aluminiului, atît de necesar dezvoltării industriale a României frățești. Trăiască prietenia frățească dintre oamenii muncii români și bulgari, nucleul prieteniei dintre popoarele și țările noastre!“. Oaspeților li se oferă albume , cu aspecte din activitatea uzinei și plăci cu lingouri din aluminiul românesc. Membrii delegației bulgare au oferit daruri pentru clubul uzinei. Ln încheierea vizitei în regiunea Argeș, comitetul regional al P.C.R. și sfatul popular regional au oferit un dejun în onoarea delegației de partid și guvernamentale bulgare, în frunte cu tovarășul Todor Jivkov. Au luat parte tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu- Mizil, Mihai Dalea și celelalte persoane oficiale care însoțesc delegația bulgară, conducătorii organelor locale de partid și de stat, reprezentanți ai Uzinei de aluminiu din Slatina.. în timpul dejunului, tovarășii Petre Duminică și Boian Bîlgaranov, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P. C. Bulgar, au toastat pentru fericirea și prosperitatea celor două popoare, pentru prietenia frățească româno-bulgară, în sănătatea conducătorilor de partid și de stat bulgari și români. De la Slatina, în continuarea călătoriei întreprinse în țara noastră, oaspeții s-au îndreptat în cursul după-amiezii spre regiunea Oltenia. ★ La intrarea pe meleagurile regiunii Oltenia, după trecerea Oltului, în dreptul pădurii Sarului, se înalță, simbolic, un frumos arc de triumf, sprijinit pe stîlpi care reproduc motivul celebrei „Coloane infinite“ a lui Brâncuși. Îmbrăcat în ghirlande verzi, acest arc simbolic are înscrise pe frontispiciu , urări de bun sosit în limbile română și bulgară. O originală scoarță oltenească — alcătuită din flori — este așternută în calea oaspeților. Vestiții călușari din Dobrun — Osica încing un voinicesc joc , din bătrîni, grăitoare manifestare a virtuozității artiștilor populari ai acestor pămînturi. In întîmpinarea tovarășilor Todor Jivkov, Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, și a celorlalți conducători de partid și de stat bulgari și români au venit tovarășii Ion Stănescu, al Comitetului prim-secretar regional Oltenia al P.C.R., Gheorghe Paloș, președintele comitetului executiv al sfatului popular regional, reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat și ai organizațiilor obștești. •Țărani din partea locului, îmbrăcați în pitorești costume populare, oferă oaspeților tradiționala pîine și sare, prețuitele vinuri ale regiunii, în ulcele de Oboga, în numele locuitorilor Olteniei, primul-secretar al comitetului regional de partid rostește un cuvînt de bun sosit. Răsună ovații, urări pentru prietenia dintre cele două popoare. Tovarășii Todor Jivkov, Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer răspund prin semne prietenești ovațiilor mulțimii adunate sub piscurile de stejari. De la pădurea Sarului, coloana de mașini se îndreaptă spre Craiova, străbătând mindre și bogate așezări, împodobite sărbătorește. Marile clădiri din cărămidă roșie, oțel și sticlă ale uzinelor „Electroputere“, profilate la orizont, anunță intrarea în orașul reședință al regiunii. Marea uzină craioveană își întîmpină oaspeții cu pulsul febril al muncii. Vuietul uzinei este acoperit, în aceste clipe, de ovațiile cu care oaspeții dragi sînt salutați de mii de muncitori. Sunt de față, Mihai Marinescu,ministrul industriei construcțiilor de mașini, și colectivul de conducere al uzinei; în aplauzele celor prezenți, un grup de tineri oferă buchete de flori. Primul popas are loc la cea mai nouă fabrică a uzinei — fabrica, de aparataj de înaltă, tensiune, în fața machetei, directorul general, ing. Alexandru Heinrich, vorbește oaspeților despre realizările și preocupările muncitorilor din VICTOR BÂRLADEANU MIRCEA IONESCU (Continuare în pagina a III-a)