Zori Noi, august 1967 (Anul 20, nr. 6105-6129)

1967-08-04 / nr. 6108

Â Ji Anul XXI nr. 61084 pagini 25 bani vineri 4 august 1967 Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional Însemnări ^ șfi cu... aproximație E in afara oricăror îndoieli și practica o confirmă de fiecare dată — că acționarea în perfectă cunoștință de cauză este echivalentă cu succesul scontat. Tocmai de aceea a devenit o obișnuință cu valoare obligatorie ca atunci cînd ni se încredințează responsabilitatea împlinirii unor sarcini să cunoaștem - în faza premergătoare intervenției noastre - foarte bine realitățile asupra cărora vom acționa. Fiindcă, orice s-ar spune intuiția - în asemenea situații -nu poate suplini rezultatele analizei atente, lucide. Am poposit în duminicile anterioare la citeva din centrele întrecerii regionale cultural - artistice și sportive : Todirești, Sulița etc. Și, firesc, peste tot am intîlnit tovarăși ce reprezentau comitetele pentru cultură și artă sau alte foruri raionale. Unii dintre aceștia se aflau în comune de mai multe zile, râspunzînd de buna pregătire și organizare a manifestărilor la care ne referim. Iată însă că, interesîndu-ne de ceea ce cuprinde programul spectacolului, dumnealor au fost puși în situația să solicite grabnic ajutorul directorilor căminelor culturale participante la întrecere. Explicația e simplă : cunoșteau cu foarte mare aproximație conținutul activităților ce aveau să fie oferite miilor de spectatori. Postura aceasta, de simpli „observatori", ni s-a părut nu numai inutilă, ci și păgubitoare in unele cazuri. Afirmația își are un suport sigur : desfășurarea spectacolelor a oferit surpriza unor apariții scenice nefinisate sub raport artistic, care au stîrnit mai degrabă zîmbete îngăduitoare decit aplauze, in această situație, desigur, lipsa de informare indica o prezență total contemplativă, ineficientă sub raport practic. Aprecierii nu i s-ar putea aduce nici o corectură chiar in condițiile în care factorii raionali ar fi relatat citeva lucruri pe baza unei situații scriptice a programelor formațiilor artistice, din moment ce a fost posibil ca la lumina rampei să apară „rebuturi" interpretative (semnalate de altfel în paginile ziarului nostru). Ideea în spiritul căreia e necesar să se acționeze este aceea că faza „cunoașterii cu . . .aproximație" trebuie depășită in favoarea unui competent, de substanță, ajutor cu sensibile repercusiuni calitative. ION PARANICI — ÎN NUMĂRUL DE ------VIAȚA DE PARTID Restul activului este de a fi activ „CHIMIA“ — la Început de sezon fotbalistic CITITORI—REDACȚIE—CITITORI . Creșterea eficientei economice este strîns legată și condiționată de LICHIDAREA TOTALA A REBUTURILOR I. V. NUSSBRAUCH director al Sucursalei regionale Suceava a Băncii Nationale Printre neajunsurile existente încă în multe unități industriale ale regiunii și care exercită influențe extrem de nefavorabile asupra rentabilității și a rezultatelor economice în ansamblu sunt cele care generează și mențin rebuturile. Acest fenomen economic negativ se interpune în calea folosirii complete a două dintre importantele căi de reducere continuă a prețului de cost — lichidarea cheltuielilor materiale inutile, fără echivalent economic,, și risipa forței de muncă. Un recent control întreprins în mai multe întreprinderi de inspectorii băncii a conturat concluzia generală că în majoritatea cazurilor rebuturile fie că nu se înregistrează în evidențele contabile, fie că sînt evidențiate numai parțial. Asupra acestui aspect mi-am propus să mă opresc în rîndurile de față, întrucît neevidențierea exactă și la timp a rebuturilor constituie o tentativă de ascundere a adevărului, de mascare a unei realități dăunătoare din punct de vedere economic. Atitudine care reflectă în ultimă instanță modul nedorit cum unii factori de conducere din întreprinderi răspund sarcinilor ce le-au fost încredințate, sarcini prin a căror înfăptuire exemplară se poate asigura permanenta sporire a eficienței economice. Lipsa instrumentului de informare operativă și concretă ce-l constituie datele evidențelor primare și contabile, pe lîngă faptul că denaturează situația reală a rebuturilor, lipsește colectivele de conducere de posibilitatea cunoașterii la timp a cauzelor care generează fabricarea unor produse cu defecte, cu abateri de la normele standardizate sau total necorespunzătoare din punct de vedere funcțional. Intr-o calitativ și asemenea situație, evident că nu se pot lua întotdeauna cele mai eficiente măsuri de înlăturare imediată a deficiențelor și, ca atare, rebuturile se mențin. I.I.S. „Străduința“ din Suceava evidențiază în primele 5 luni din acest an numai producția totală rebutată (în valoare de 57.000 lei) și nu evidențiază nici un leu din cei cheltuiți cu remedierea celor aproape 49 de mii perechi de încălțăminte, cu defecte calitative, ce s-au produs în această perioadă. In contul „pierderi din rebuturi" al Fabricii de confecții Botoșani se înregistrează numai cheltuielile efectuate cu recondiționarea rebuturilor reclamate de beneficiari și cele constatate pe fluxul tehnologic, în secțiile de producție. In schimb nu evidențiază costurile suplimentare ocazionate de refacerea confecțiilor respinse de C.T.C. și delegatul comerțului care face recepția în unitate. In semestrul I a.c., unitatea a recondiționat 6.700 perechi pantaloni și 10.900 cămăși fără să se cunoască cîți bani s-au cheltuit ca urmare a neglijenței, lipsei de control și de asistență tehnică în procesul de producție. I.I.L. „Flamura roșie“ din Botoșani evidențiază în contabilitate numai rebuturile secțiilor de teracotă și turnătorie și le trece cu vederea pe cele de la mobilă, tinichigerie și butoaie ! In primele 5 luni ale anului au fost respinse de C.T.C. 17 biblioteci „Botoșani“, 5 studiouri „Liliacul“, somiere etc., care au suferit ulterior recondiționări costisitoare. La IMIL Rădăuți sunt înregistrate rebuturi la valori inferioare celor reale, deoarece se iau în calcul numai costul materialelor consumate și salariile plătite, în loc ca evaluarea să se facă la prețul de cost de uzină, mai puțin cheltuielile generale ale întreprinderii. Ca urmare a acestui fapt, numai pe luna februarie a.c., rebuturile la secția turnătorie au fost stabilite la suma de 4700 lei în loc de 8.300 lei. De asemenea, nu se evidențiază cheltuielile făcute pentru remedierea mobilei în cazul cînd defectele de fabricație apar în termenul de garanție. Aceeași unitate practică, sistemul de schimbare a mărfurilor refuzate pe considerente de calitate, așa cum s-a îmtîmplat în luna martie a.c., cinci 32 articole de uz casnic au fost înlocuite fără ca să fie înregistrate și să se recupere(Continuare în pagina a IlI-a) Foto : D. VINTILA Exportul sucevean in primele 7 luni ale anului ;n curs, planul de export al regiunii noastre a fost depășit cu 5,4 la sută, valoric, cu aproape 30 milioane lei. Comparativ cu aceeași perioadă din 1966, volumul produselor industriale și agroalimentare sucevene vîndute peste granițele țării, a crescut cu 12.000.000 lei. Din cele 24 întreprinderi exportatoare, 18 și-au realizat și depășit obligațiile externe. Peste prevederile scadente la 31 iulie a.c., au fost livrate 1.100 tone carbonat prăjit de mangan, 3.618 tone barită, 200 tone plăci fibrolemnoase, mobilă în valoare de aproape 9,5 milioane lei, 2.277 m.c. lemn de fag și rășinoase pentru celuloză, 396 tone carne, 34,5 tone diferite brînzeturi, 5 tone vînat împușcat, 900 kg. iepuri de casă, 3.400 kg. broaște vii, 100 kg. melci, plante medicinale în valoare de 55.000 lei și alte produse. Printre unitățile cu cele mai bune rezultate pe linia exportului, se numără : întreprinderea minieră și I.C.I.L. din Vatra Dornei, Combinatul de celuloză și hîrtie Suceava, unitățile direcției regionale silvice, I.R.I.C., F.C.L. „RarăuF Cîmpulung, întreprinderea pentru colectarea plantelor medicinale. Succesele arătate mai sus puteau fi mult mai mari dacă nu se înregistrau și nerealizări la o serie de produse. Planul pe 7 luni nu a fost îndeplinit de unele unități ale D.R.E.T.I.L., cu însemnate cantități ca cherestea de rășinoase și foioase, întreprinderi ale industriei locale („Cheile Dornei", „Lupta pentru pace" Dorohoi ș.a.), nu și-au onorat în întregime contractele la butoaie de stejar, turbă, coșuri de nuiele, vase din ceramică, mobilă etc. Restanțe au și I.C.I.L. Suceava (31 tone unt), U.R.C.C. (226 mii buc, ouă), U.R.C.M. (vase din ceramică și păr), U.R.V.P.A. (semințe soia). Lipsa beneficiarilor, așa după cum unii dintre conducătorii unităților de mai sus încearcă să motiveze nerealizarea planului, nu-i principala cauză. Calitatea necorespunzătoare a unor produse (turba, ouăle, butoaiele de stejar, unele loturi de mobilă), au dat naștere la litigii și implicit la sistarea livrărilor. De asemenea, neasigurarea și nepregătirea din timp a mărfurilor destinate exportului au dus la depășirea termenelor de livrare, la încălcarea clauzelor contractuale. Nici preocuparea pentru obținerea de fructe de la întreprinderile exportatoare centrale nu a fost suficient de intensă. Recuperarea restanțelor și depășirea cu cit mai mult posibil a vînzărilor trebuie să preocupe în cel mai înalt grad atît întreprinderile cit și organele raionale și orășenești de partid și de stat. O necesitate imperioasă: INTENSIFICAREA TREIERIȘULUI Ultimele zile au fost însoțite de o mobilizare și o utilizare mai eficientă a mijloacelor, ceea ce s-a materializat în dobîndirea unor realizări însemnate în strîngerea păioaselor de pe tarlale. Pînă în dimineața zilei de 3 august a.c., în C.A.P. din secara erau regiune, griul și recoltate de pe mai mult de 94 la sută din întreaga suprafață. Folosirea mai deplină a combinelor și a timpului favorabil au perimis și lucrătorilor din raionul și orașul Botoșani să încheie campania de recoltare. Strîngerea recoltei e pe terminate și în raioanele Dorohoi și Fălticeni. E un lucru bine cunoscut că numai strîngerea griului in clăi și înșire nu înseamnă că poți avea deja satisfacția muncii împlinite după un an de trudă și eforturi... Totuși, în mod nejustificat, treierișul se tărăgănează. In C.A.P. din regiune, recolta adunată era treierată doar în proporție de 51,2 la sută. In acest sens, raionul Săveni și orașul Botoșani au înregistrat succese mai bune (treierat: 83,9 la sută și, respectiv, 83,3 la sută), iar raionul Botoșani se apropie de 65 la sută. In celelalte raioane, insă, situația e îngrijorătoare. La Gura - Humorului, de exemplu, din recolta adunată de pe 72,5 la sută din suprafața cultivată cu grîu — secară, se treierase mai puțin de 12 la sută ; la Rădăuți: din 79,9 la sută — doar 16,2 la sută ; la Fălticeni: din 91,9 la sută — numai 19,8 la sută. Argumente plauzibile pe care să le aducă factorii răspunzători pentru justificarea „obiectivă“ a decalajului pronunțat dintre recoltat și treieriș nu există. Și aceasta pentru că, chiar din spusele lor, rezultă că nu s-a făcut totul pentru impulsionarea transportului snopilor pe arii, folosirea mai bună a atelajelor, organizarea rațională a muncii la treieriș, utilizarea deplină a zilei bune de lucru etc. Nici mecanizatorii nu-și îndeplinesc exemplar sarcinile care le revin. Desele defecțiuni apărute la mașini, tărăgănarea remedierii lor, începerea lucrului tîrziu și încetarea lui prea devreme sînt doar cîteva din neajunsurile constatate în activitatea lor. Soarta recoltei de grîu — secară obligă luarea de măsuri urgente și energice de către organele de partid, de stat și agricole, precum și de către conducerile C.A.P. și SMT în vederea terminării în cel mai scurt timp a recoltatului și pentru intensificarea treierișului. Să considere că și-au îndeplinit sarcina atunci cînd întreaga recoltă se va afla depozitată in magazii! Principalele lucrări agricole pînă ieri dimineață (în procente) Recoltat Treierat Arături Raionul grîu- din de secară recoltat vară °/o •/. «/o Botoșani 100 64,8 30,7 Botoșani-oraș 100 83,3 19,8 Dorohoi 96,9 44,1 18,5 Fălticeni 91,9 19,8 10,5 Gura-Humorului 72,5 11,9 2,5 Rădăuți 79,9 16,2 2,5 Săveni 100 83,9 20,4 Suceava-oraș 86,3 33,7 9,1 Total C.A.P. 94,1 51,2 18,9 Stația meteorologică Suceava comunică: în penultimele 24 de ore, vremea a fost frumoasă și călduroasă, cu cerul mai mult senin. Vîntul a suflat slab, din noroi. Temperatura aerului, în general, staționară , maximele au fost cuprinse între 26 de grade la Suceava, Rădăuți și Cîmpulung și 30 de grade la Răuseni, iar minimele din cursul nopții, — între 12 grade la Cîmpulung și 16 grade la Botoșani, Răuseni, Avrămeni, Dorohoi și Fălticeni. Ieri dimineață, la ora opt, temperatura aerului a fost cuprinsă între 15 grade la Cîmpulung și 20 de grade la Botoșani, Avrămeni, Dorohoi și Fălticeni. Pentru următoarele zile se prevede vreme în general frumoasă, cu cerul noros, mai ales după - amiază, cînd se vor semnala averse de ploaie. Vîntul va sufla slab, pînă la potrivit, din nord-vest. Temperatura aerului, staționară, minimele vor fi cuprinse între 14 și 17 grade, iar maximele — între 25 și 29 de grade. Anacronismeln muncitorilor aprovizionarea forestieri Ziarul „Zori noi“ s-a referit, nu de mult, la felul cum sînt aprovizionate localitățile îndepărtate. Revenind la acest subiect, iată o scurtă anchetă prin cîteva magazine din sectoarele de exploatare și industrializare a lemnului din raionul Fălticeni. Cînd și cum ajung fructele și legumele în magazinele de pe valea Rîșcăi Sîntem în plin sezon de vară. Un an cu o bogată recoltă de fructe, de legume și zarzavaturi. Ajung aceste produse în exploatările de pădure ? Ce cantități ? Sînt expediate la timp? Există preocuparea pentru a li se trimite muncitorilor produse de bună calitate ? Asemenea întrebări ni le-am pus și noi cînd am pornit să vizităm magazinele de la sectoarele de exploatare de pădure situate pe valea Rîșcăi. Magazinele de la fabrica Rișca, din satul Buda, de la Valea Colibei, Măgura, Brustura și Șipoțelul primesc legume și fructe în cantități mici și doar o dată — cel mult de două ori — pe săptămînă. La toate magazinele nu am găsit nici o roșie măcar. Și spunem aceasta pentru că cele citeva roșii care se aflau într-o ladă la magazinul din Rîșca nici de bulion nu mai erau bune. Ardei grași, pere, mere, castraveți, au lipsit și lipsesc. La 1 august, cînd am fost noi prin aceste magazine, de la U.R.C.C. Fălticeni a fost trimisă cantitatea de 39 kg. varzăre, 698 kg. varză, 68 kg. castraveți, 54 kg. ceapă, 84 kg. cartofi, 17 kg. fasole păstăi și 2 kg. usturoi. Mărfurile acestea ar trebui să satisfachipurile, peste 1.000 de muncitori pe timp de o săptămînă. Deci, o primă constatare : cantitatea trimisă e derizorie. Dar calitatea ? Zarzărele erau depreciate în proporție de 15 la sută. Păreau a fi din resortări. Și, totuși, au fost vîndute în mai puțin de o oră. Dovadă că cerințe Sînt, dar nu sînt onorate în mod onorabil. Fasolea păstăi era ofilită, iar castraveții — trecuți, amărui la gust. Astfel de legume Și fructe trimitem muncitorilor din pădure ? Le-ar consuma tovarășii de la U.R.C.C. și O.R.V.L.F. Fălticeni ? Ne exprimăm îndoiala. Ni s-a relatat că la acea dată roșiile erau aduse din alte regiuni și aceasta îngreunează buna aprovizionare. Nu e un motiv. Dar ardeii, castraveții, cartofii, perele, merele se recoltează de mult și în regiunea Suceava. Nu am aflat asemenea legume și fructe în magazinele vizitate. Iar unde am găsit, erau în cantități insuficiente și de o calitate îndoielnică. La exploatarea forestieră Rîșcuta sunt două magazine — unul la Brustura și altul la Sipoțelul. Distanța între ele e de 5 km. Au un singur responsabil, care face naveta de la un magazin la altul. Responsabilul magazinului de la Valea Colibei are în gestiune și magazinul de la Măgura — la 9 km. depărtare. Ultimul magazin e deschis doar o zi pe săptămînă. Cu privește legumele și fructele, acestea vin la Fălticeni, o data pe săptămînă — joia. Și tot în aceeași zi sînt vîndute. Restul zilelor nu se găsesc asemenea mărfuri la magazine. Dar să vedem cum e aprovizionat magazinul forestier C.F.F. Fălticeni. Aici nu găsești nici o roșie, un castravete, un ardei gras. Nu există, deși, la loc vizibil, e afișat un nomenclator cu mărfurile ce trebuie, în mod obligatoriu, să fie în magazin, cartofi, ceapă, usturoi, roșii, castraveți, ardei, varză, ridichi, fructe. Ne-am interesat și ni s-a spus că nu se vînd asemenea mărfuri. Cumpărătorii ce se aflau în magazin au intervenit afirmînd că sînt nevoiți să meargă tocmai în oraș după asemenea produse ale ogoarelor și livezilor. Astfel, peste 100 de muncitori de la revizia de vagoane, atelierul mecanic, depoul C.F.F., etc. nu au de unde să cumpere legume și fructe. Și aici, ca și la magazinul forestier de la Rîșca, programul de funcționare e total necorespunzător. Cînd magazinul din Fălticeni e deschis, sînt în producție muncitorii , cînd muncitorii au pauze de prînz — orele 12—13 — magazinul e închis. La Rîșcă situația e aproximativ aceeași. Drumul sinuos, strangulat, al altor mărfuri alimentare Dacă aprovizionarea acestor magazine cu produse agricole de sezon decurge atît de greoi și defectuos, nici celelalte produse alimentare nu ajung la muncitorii din pădure mai repede și în cantități suficiente. La magazinele din Rîșca, Valea Colibei și Buda nu găsești salam, tobă, costiță afumată, măsline. In schimb la Bucla se află vreo 20 kg. de . . . arahide. Le-a primit, într-o cantitate mai mare, în urmă cu vreo 4 luni, dar nu desface de D. MIRON, N. MIHAILESCU, președintele comitetului sindical de la I. F. Fălticeni (Continuare in pagina a IlI-a) AU TERMINAT RECOLTATUL ORJULUI Ca urmare a măsurilor luate de către organele raionale și orășenești de partid și de stat în controlul și îndrumarea muncii din actuala campanie, s-a îmbunătățit organizarea și coordonarea activităților zilnice în cooperativele agricole, în brigăzile SMT, ceea ce în final s-a concretizat în faptul că ȘI COOPERATORII DIN RAIONUL AU TERMINAT BOTOȘANI RECOLTATUL GAIULUI. Alături de primele unități care au raportat acest lucru, printre care s-au numărat cele din Hlipiceni, Dracsini, Drislea, Lunca, Reuseni, Bălușeni, Ștefănești, s-au adăugat altele și altele. In ultima vreme s-a îmbunătățit și contribuția mecanizatorilor de la S.M.T. Botoșani. De asemenea, acțiunile organizate în zilele de duminică au avut o influență pozitivă asupra intensificării secerișului. A început să se efectueze în mai bune condițiuni și treierișul. Lucrarea a fost încheiată la Gorbănești și Iurești, iar ieri era pe terminate la Albești, Buimăceni, Todireni. Dar, în această privință, sunt de făcut încă eforturi. De asemenea, trebuie concentrată o atenție mai mare asupra eliberării terenului și efectuării arăturilor de vară. Există reale posibilități ca toate aceste lucrări să fie încheiate la timp și să corespundă cerințelor calității. •] Notăm că și în raionul Rădăuți a început să crească numărul cooperativelor agricole care au pus punct secerișului. După unitățile din Bilca și Iaslovăț, despre care s-a mai amintit în ziarul nostru, au urmat cele din Calafindești (610 ha.), Zamostea (651 ha.), Șerbăuți (545 ha.) și Milișăuți (695 ha.).