Zori Noi, august 1967 (Anul 20, nr. 6105-6129)
1967-08-02 / nr. 6106
tÉÉE&B SPRE CONTUL BENEFICII 1 Cooperativa agricolă din Vorniceni, raionul, Săveni, ""este una dintre cele mai mari unități de acest gen din regiune. 5619 ha. măsoară suprafața agricolă, 3.650 ha. — suprafața arabilă în folosință obștească. Deci, posibilități largi, dar și unele dificultăți. Printre acestea din urmă se numără și faptul că T.700 ha. sunt situate în pantă cerută; celelalte depășește 15 la dificultăți se referă la fertilitatea scăzută, existența săraturilor, calitatea foarte slabă a pășunilor, puternic afectate de eroziunea de suprafață și de adîncime. In anul trecut, recoltele obținute la toate culturile au depășit cifrele de plan, îndeosebi la porumb, in și soia. Dar producțiile de floarea - soarelui și sfeclă, chiar în condițiile depășirii planului, au fost modeste. Este drept, planul de venituri în sectorul vegetal s-a depășit cu aproape un milion lei. Depășirea putea fi mai mare, dacă se acorda atenția cuvenită calității producției. In timp ce la un cooperatorii au primit un preț mai bun, la grîu și floarea - soarelui n-au realizat prețul de contract. Din cauză că n-au funcționat combinele s-a consemnat o depășire de 1.500 zile-muncă la recoltarea griului, ceea ce a încărcat cheltuielile de muncă. In această privință au pierdut mult și la produsele zootehnice : n-a fost îndeplinit planul anual la producția de lapte de vacă, s-au înregistrat multe mortalități la purcei, ca urmare a neinvestirii unor fonduri pentru crearea condițiilor necesare de adăpostire. La acest sector s-au înregistrat cheltuieli bănești aproape duble față de plan, dar veniturile obținute au evidențiat o nerealizare de aproape 70.000 lei. Dificultățile continuă și în acest an. Deși producția medie de lapte de vacă a ajuns la 903 litri în primul semestru, depășindu-se prevederile, producția marfă reprezintă doar 64,1 la sută din producția totală. Se motivează că animalele s-au aflat la începutul perioadei de lactație și, de aceea, s-a consemnat mult lapte consumat de viței. Credem însă că este vorba de un consum exagerat și, totodată, n-ar trebui, să se uite nici faptul că, la calitatea laptelui livrat, în loc să se cîștige, s-au pierdut 10.000 litri, ca urmare a unui procent scăzut de grăsime. In același fel s-au înregistrat pierderi și la lapte de oaie, și, la taurinele îngrășate și vîndute pînă în prezent: din 131 de animale, numai 46,5 la sută au fost recepționate la calitatea I, în rest — peste 51 la sută — calitatea a II-a, iar în parte și de calitatea a IlI-a. Intr-o astfel de situație, desigur, nu mai poate fi vorba de beneficii. Dar consiliul de conducere, comitetul de partid n-au luat atitudine hotărîtă. Spuneam mai sus că nerentabilitatea sectorului porcin, care este și slab dezvoltat, se datorește în bună parte neefectuării unor investiții pentru asigurarea adăpostită corespunzătoare. „N-a fost de unde“ — declară tovarășii de la Vorniceni. Tot ce se poate. Făcîndu-se unele cheltuieli neeconomicoase, se repartizează la fondul de acumulări procentul minim prevăzut — 18 la sută. De unde să investești mai mult, dacă și acel procent minim este fărîmițat pe multe obiective? 'ilAc'UIÎF există părerea să se renunțe la creșterea porcilor. O împărtășim. Se va concentra astfel atenția mai mult asupra taurinelor și ovinelor. Dar numai cu această măsură nu se vor rezolva toate problemele ridicate de intensivitatea producției la Vorniceni. Va trebui să se reflecteze mai bine atunci cînd se cheltuiesc fondurile. De pildă, era momentul acum să se cumpere un autoturism ? Desigur că nu. Mai bine se făceau investiții pentru extinderea irigațiilor, pentru ameliorarea pășunilor. Era mai urgent. Din 30 ha. cu legume doar 10 sunt irigate. Ținînd seamă de condițiile dificile de valorificare a produselor legumicole și de faptul că nu se produc legume timpurii, ar trebui revăzut planul în acest sens. A fost planificat ca în acest an să se irige și 10 ha. cu porumb, pe lingă cele 30 ha. cu lucernă. Nu se irigă porumbul, pentru că... n-au fost fonduri spre a se procura țevile necesare. N-au fost, întrucît s-au cheltuit pentru ceea ce putea să mai aștepte. Pentru ca pămîntul de la Vorniceni să producă mai mult — și acest lucru este posibil — sînt necesare lucrări de îmbunătățiri funciare mai evidente. E drept, s-au înființat plantații de pomi și viță de vie pe mai bine de 140 ha. Dar din planul de 20 ha., pentru acest an, nu au fost plantate cu viță decît 10 ha. A lipsit materialul săditor. Dar a lipsit și preocuparea și sprijinul organelor competente pentru procurarea acestuia. Culturile în fîșii ocupă numai 100 ha., iar din planul de culturi în benzi — 150 ha.. — nu s-a realizat nimic. La înființarea de valuri de pămînt pe terenurile în pantă nu s-a trecut încă. Pe pășuni, unde sînt necesare lucrări radicale — plantații antierozionale, baraje și cleionaje, fertilizări, reînsămînțări — nu s-au făcut decît curățiri de spini și grăpări pe mici suprafețe. Adăugind la toate acestea și faptul că se face risipă de teren (pășunile, mai ales, sînt brăzdate de drumuri inutile), risipă de zile - muncă (în primăvară, brigadierii au pontat în plus 110 zile-muncă pentru transportul îngrășămintelor ; anul trecut au existat în medie pe lună 35 de paznici, iar în prezent sunt 17), că se constată mari sustrageri de produse (paznicii — gestionari au ieșit cu lipsă de 100 tone porumb, dar încă n-au fost luate măsuri contra lor, iar porcii n-au acum cu ce să se DUMITRU TURȚA (Continuare în pagina a Hla rul de ape minerale din ea balneară Vatra Dor-Foto : I. NEGREA Anii XXI nr. 6106 4 pagini 25 bani miercuri 2 anglist 1967 Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional Pe șantierul lacului de la Dragomirna Intensitatea cu care se lucrează in această perioadă pe șantierul Sistemului hidrotehnic Dragomirna, conturează cu fiecare zi ce trece tot mai evident imaginea viitorului lac cu o suprafață de circa 100 de hectare în care se vor acumula peste 6,2 milioane m.c. apă. In două schimburi de lucru, oameni și utilaje grele, excavează, transportă și tasează pămintul în corpul barajului a cărui volum de 420.000 m.c. se întinde de-a lungul a 659 metri liniari. Uriașul cordon de pămint înalt de 15 m. va fi terminat înainte de sfirșitul acestui an. Pe celălalt punct de lucru al șantierului, in vecinătatea comunei Mihoveni, alți oameni și alte mașini construiesc in același ritm susținut stația de captare și pompare a apei. Al doilea obiectiv ca importanță a sistemului hidrotehnic de la Dragomirna va alimenta cu apa rîului Suceava lacul de acumulare. Pompe de mare randament vor refula prin conducta in lungime de 3 km., în fiecare secundă, cite 600 de litri de apă in bazin. Utilitatea economică a acestui sistem hidrotehnic este complexă. Principala cerință căreia ii va răspunde o constituie regularizarea debitului de apă a rîului Suceava în aval de stația de pompare. Astfel, va fi asigurat in tot cursul anului volumul de apă din ce in ce mai mare necesar industriei din zona combinatelor. Acest lucru va îmbunătăți, pe de altă parte, alimentarea cu apă potabilă a orașului. Imensa cantitate de apă din bazinul lacului va oferi posibilitatea irigării unor întinse suprafețe agricole și pombile din împrejurimile acestuia. De altfel, se și preconizează un sistem de irigare a livezilor de pe terasele învecinate, iar alte proiecte vizează crearea unei baze piscicole. Lacul de la Dragomirna va deveni cu siguranță și un atractiv loc de recreere a sucevenilor. Anticipind, să enumerăm cîteva dintre perspective : sporturi nautice și patinaj, pescuit sportiv, biblioteci în aer liber, terenuri de tenis de cîmp și alte alte lucruri frumoase și necesare nu se pot face în vecinătatea apei. Le-am anticipat în speranța că vor constitui, incă de pe acum, modeste sugestii pentru arhitecții și edilii orașului, în imagine, o secvență a muncii de pe șantierul stației de captare și pompare din lunca Sucevei. Text : M. ARTAR Foto : 1. MINDRESCU IN NUMĂRUL Climatul artistic traseelor turistice Fotbalul și inerția formalismului CITITORI — REDACȚIE—CITITORI Foto : F. MICHITOVICT A6ERPRES TRANSMITE: • IAȘI — La Fabrica ele antibiotice din Iași sunt în construcție noi spații de producție ce totalizează aproximativ 9.000 m.p. Ele vor adăposti secțiile de antibiotice de semi - sinteză și de biostimulatori, stația de experimentare și verificare a tulpinelor producătoare de microorganisme, laboratoare biologice și de analize fizico - chimice, un laborator uzinal de cercetare și depozite de materii prime. BAIA MARE — A fost pusă sub tensiune o nouă linie pentru transportul energiei electrice de înaltă tensiune, între stația de 110 kilowați Borșa și vîrful masivului Toroiaga. Noua linie va asigura energia electrică necesară lucrărilor de cercetare și explorare geologică ce se execută pe Muntele Toroiaga. • CRAIOVA — La Uzina mecanică din Turnu Severin a început fabricația de serie a vagoanelor speciale pentru transportul trestiei de zahăr, destinate exportului în Cuba. Ele au un volum util de 75 m.c., puțind transporta, cu o viteză orară de pînă la 80 km., o cantitate de 30 tone trestie de zahăr. De ce a fost nevoie de măsuri la... un plan de măsuri ? Analizind intr-o plenară a sa, din octombrie 1966, modul cum se ocupă conducerile întreprinderilor și comitetele sindicatelor de respectare a legislației privind protecția muncii, Consiliul regional Suceava al U.G.S.R. constata atunci serioase deficiențe la acest capitol. Mai multe pagini se refereau la unitățile economiei forestiere din regiune. Se critica faptul că nu peste tot este determinată rezistența cablurilor la instalațiile de scos apropiat, nemarcarea locurilor periculoase îndeosebi în faza corhănii etc. Și în sectorul de industrializare mai existau destule deficiențe : aglomerări de materiale pe căile de acces în halele gaterelor, iluminat necorespunzător pe timp de noapte în depozite și pe rampele de încărcare - descărcare. S-au îndreptat lucrurile de atunci, căci după amintita plenară s-a stabilit un cuprinzător plan de măsuri prin care se urmărea lichidarea lipsurilor? „Aceleași deficiențe, deși au fost criticate și la plenara consiliului regional din octombrie 1866, continuă să dăinuie și în prezent“, spune într-o recentă inferse mare asupra îndeplinirii planului de măsuri adoptat. La Broșteni, Falcău, Fălticeni și în alte unități continuă să se înregistreze accidente din cauză că nu se marchează locurile periculoase. Instructajul cu normele de tehnica securității muncii se face încă în multe întreprinderi formal, dacă se mai face. La I.F. Vatra Dornei abia după ce muncitorul T. Pulpă a fost accidentat s-a constatat că acesta nu era instruit. Ioan Candrea și Gh. Pintilescu au fost angajați și introduși în lucru de aceeași unitate fără să fie instruiți și examinați așa cum prevede legea. Consiliile locale raionale ale U.G.S.R., comitetele sindicatelor nu urmăresc în suficientă măsură realizarea prevederilor din contractele colective și planurile M.T.O. referitoare la protecția muncii. Cei care organizează, conduc și controlează producția nu înțeleg — mai bine zis nu vor să înțeleagă — că au obligația de a asigura respectarea necondiționată a normelor de tehnica securității, prevenirea accidentelor și îmbolnăvirilor. Dacă de îndeplinirea sarcinilor de plan se interesează și organele și organizațiile de partid, și conducerile tehniceadministrative, și sindicatele, protecția muncii e lăsată pe planul doi, „uitîndu-se“ că aceasta e o parte integrantă a procesului de producție. Și această deficiență începe chiar MIMAI TINTÁK (Continuare in pagina a lll-a) Stația meteorologică Suceava comunică; în penultimele 24 de ore, vremea a fost instabilă, cu cerul variabil. Au căzut precipitații sub formă de averse, însoțite de descărcări electrice, înregistrându-se între 17 litri/m.p. la Cîmpulung, și un litru/m.p. la Fălticeni. Vîntul a suflat slab, pînă la potrivit, din sectorul nordic. Temperatura aerului, în creștere ușoară ; maximele au fost cuprinse între 26 de grade la Suceava și 31 de grade la Răuseni, iar minimele din cursul nopții — între 11 grade la Cîmpulung și 17 grade la Botoșani. Pentru următoarele zile, se prevede vreme ușor instabilă, mai ales în cursul după - amiezelor, cînd se vor semnala averse de ploaie, însoțite de descărcări electrice. Vîntul va sufla potrivit, din nord-vest. Temperatura aerului, ușor variabilă ; minimele vor fi cuprinse între 11 și 15 grade, iar maximele — între 24 și 30 de grade. ÎNSEMNĂRI Flori pentru călători Culorile vin și se suprapun pe retină intr-un ritm alert. Nu e nevoie să pășești, e suficient să privești în dreapta sau în stînga și ele te vor întîmpina în tonurile cele mai nuanțate și catifelate. Pe o suprafață de 10 hectare, pe dimensiuni miniaturale, sînt îngrămădite, pe parcele riguros geometrice, flori, arbuști, arbori, conifere. Trandafiri roșii, galbeni sau albi, alături de care se află Clematis, florile acelea agățătoare — imaculate sau de culoarea înălțimilor astrale și care au atins din înălțimea de 10—15 centimetri. Aglomerările de brazi sau molizi le privești de la înălțimea proprie omului și ca să le atingi vîrfurile trebuie să execuți în fața lor o adevărată reverență, nu să te ridici în vîrful picioarelor. Arțarii cu frunza albă, castanii, stejarii piramidali, sălciile pletoase sunt ceva mai mari, dar departe de proporțiile pe care le știm că le au în parcurile, grădinile și pe aleile din apropierea stațiilor de cale ferată. Pășind, parcă ai vrea să mai zăbovești cît de cît în pepiniera de la stația Suceava — Burdujeni, în ce gară din Moldova — de la Bacău la Vatra Dornei și de la Piatra Neamț la Bîrlad — ai întîlnit frumusețile florale sau arborii viguroși aflați aici ? Liteni, Roman, Rădăuți, Suceava - Nord — sînt cîteva nume care au în apropierea lor o infimă parte din pepiniera de la Burdujeni. Pentru că flori, arbuști sau arbori, crescuți și îngrijiți aici în prima parte a vieții lor, sunt trimiși să înfrumusețeze stațiile de cale ferată din Moldova. Zilnic sau periodic, în pepinieră se desfășoară obișnuitele îndeletniciri ale horticultorilor : prășitul, pîrvitul, stropitul împotriva dăunătorilor, altoitul. Toate sunt îndeplinite cu acel patos cumulat cu experiența adunată de-a lungul anilor. Metamorfoza se realizează, zi de zi, sub continua și atenta preocupare a lui Aurel Condurache, brigadierul pepinierei. Pepiniera are și un mic lac. Timpul și uitarea și-au lăsat puternic amprentele asupra lui. Cei 2.000 metri pătrați, cît are suprafața lacului, sînt acoperiți cu stuf și papură. Doar cîteva rățuște ale gospodăriilor din apropiere au curajul să se aventureze pe apa murdară. Asanat, lacul ar putea deveni un admirabil loc de odihnă. Dar sediul organului superior — Direcția regională C.F.R. d e la Iași și ecoul cererilor ajunge acolo stins, fără putere de sensibilizare. . . La pepiniera din Burdujeni sunt sute de buchete de flori. Și încă alte multe sînt prin numeroase gări din țară. Pentru aceste multe buchete de flori — mii de mulțumiri celor ce pregătesc călătorilor asemenea omagii ! D. MIRON Ce legiune și fructe oferă piața botoșăneană ? Sintem "in luna august, în plină vară, anotimp ,in care fructele și legumele proaspete ocupă locul principal în alimentația noastră. Magazinele ORVLF, tarabele G.A.P. și producătorii particulari asigură cantitățile necesare consumatorilor ? Pornind de la aceasta întrebare, am făcut un raid prin unitățile din orașul Botoșani. Sîmbătă, 29 iulie, orele 20. Vizităm magazinul nr. 2 al ORVLF. Găsim, din abundență, cartofi, morcovi, pătrunjel, usturoi, ceapă... dar acestea, din cite știm, nu-s legume de sezon. Dintre acestea din urmă găsim doar caise și pere, ardei grași, castraveți și roșii (care cu greu ar putea fi folosite pentru salată). Vinetele lipsesc. In schimb, la unitatea nr. 1, de peste drum, se găsesc vinete foarte frumoase. In timp ce unitatea nr. 1.a primit 80 bucăți de vinete, iar unității nr. 3 lau fost date 160 bucăți de vinete, unitatea nr. 2‘a fost complet lipsită de acest produs. Aceeași situație și în privința roșiilor , la unitatea nr. 1 există roșii corespunzătoare calității a li-a (preț 1,70 lei), dar la unitatea nr. 2 roșiile de aceeași calitate au un aspect care ne fac să credem că sunt de calitatea a III-a. La unitatea nr. 3 am găsit citeva lăzi de mere, care lipseau insă din celelalte unități. Starea de lucruri prezentată mai sus ne face să credem că există o aprovizionare preferențială a unităților ORVLF. De ce se petrece acest fenomen, cînd toate unitățile de desfacere aparțin aceleiași unități ? Aprovizionarea este neritmică, din care cauză se produc aglomerări, la orele cînd se aduce marfa. Astfel, tov. Aurica Micioschi, responsabila unității nr. 1, ne informează că dimineața i-au fost aduse 10 lăzi cu roșii, la prînz 20, iar seara 225 kg. pentru a doua zi, deci o cantitate insuficientă. Prețurile pe piață se mențin constante la toate produsele, cu excepția roșiilor. ORVLF vinde cu 2,10 lei kg. roșii de calitatea I și cu 1,70 lei kg. calitatea a II-a, în timp ce cîțiva producători particulari și-au urcat prețul la 5 lei. Roșiile ORVLF sunt total necorespunzătoare calității pe care o pretind, și, de aceea, știind că produsele lor vor fi mai căutate, particularii și-au permis să dubleze prețul. Ne-a surprins faptul că dintre C.A.P., doar unitatea din Botoșani mai avea ceva... urme de roșii prin lăzi. „Pînă acum noi am livrat pieței orașului 20.000 kg. roșii din culturi timpurii și forțate. Pe acestea le-am terminat, trebuie să așteptăm cele de toamnă“, ne spune brigadierul grădinii C.A.P. Botoșani — tov. Mihai Prinț. La celelalte, C.A.P. nu au fost culturi forțate și roșiile așteaptă timpul favorabil. "E un fapt cert că se simte lipsa roșiilor pe piața orașului. Șeful serviciului contractări - achiziții , al ORVLF Botoșani, tovarășul Sărăcuță Iacob, ne spune că furnizorul (ORVLF Fetești) nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale, livrînd numai 24 de tone, în loc de 80 de tone roșii pentru luna iulie, așa cum se prevăzuse inițial, iar în împrejurimile orașului roșiile sunt încă verzi. Aceasta a dus la lipsa momentană de roșii, la umflarea prețurilor de către particulari, iar apoi — cînd roșiile au început să apară pe piață, in condițiile cererii foarte mari — ia neritmicitatea în aprovizionarea unităților. Din păcate din aceste explicații nu aflăm nimic despre preocuparea organelor ORVLF pentru aprovizionarea corespunzătoare a R. VICTOR (Continuare în pagina a III-a)