Zori Noi, octombrie 1967 (Anul 20, nr. 6156-6181)

1967-10-18 / nr. 6170

ZORI NOI # PAGINA 2 DEBUTUL ELEVILOR PE ȘANTIERE In cadrul anchetei intitulate „Debutul e­­levilor pe șantiere“, publicată de curînd în ziarul „Zori noi“, specialiști din con­strucții atrăgeau aten­ția asupra faptului că în procesul de pregăti­re al elevilor de la Școala profesională din Cîmpulung persistă în­că unele lipsuri, în special în ceea ce pri­vește formarea deprin­derilor de a face legă­tura organică între teorie și practică, cît și a acelora privitoare la atitudinea față de muncă. Aceste lipsuri constituie un efect al organizării complexu­lui proces instructiv - educativ, care, conform normelor în vigoare, se desfășoară atît în școală cît și pe șantie­rele întreprinderilor pentru care sînt șco­larizați elevii. Pentru viitorii mun­citori, instruirea prac­tică are o deosebită importanță, int­rucit contribuie la formarea priceperilor și deprin­derilor de muncă, dragostei față de me­­­seria aleasă, astfel în­cit la absolvirea școlii să fie capabil­ să e­­xecute independent toate operațiile din me­seria pentru care s-au pregătit, la­ nivelul teh­nicii moderne, cu res­pectarea normelor de timp și de calitate, în realizarea acestui scop, procesul instruirii prac­tice, pentru­ toate me­seriile, cunoaște două metode : instruirea practică in atelierele - școală și instruirea practică in producție. Instruirea practică In ateliere se organizează și se desfășoară, în a­­nul I, pe baza progra­melor școlare, direct de către școală și are drept scop să dea ele­vilor cunoștințe asu­pra uneltelor de mun­că folosite în meseria pe care o învață, mî­­nuirea cu pricepere a acestora în executarea principalelor operații din ansamblul lucră­rilor, cît și de a for­ma deprinderile nece­sare executării acestor lucrări. Experiența a­­nilor precedenți ne-a convins că o greuta­te în realizarea aces­tui scop o constituie neconcordanța între programele școlare e­­laborate pentru obiec­tele de specialitate, (stu­diul materialelor tehnologia meseriei) și și programa pentru in­struirea practică în a­­telierul-școală. Anali­zâld în consiliul pe­dagogic și în comisiile metodice această ne­­concordanță — piedi­că evidentă în desfă­șurarea normală a pro­cesului­ de instruire — am găsit soluția de a pune de acord, pe cît este posibil, în cadrul anului de învățămînt, aceste programe, în sensul ca pregătirea teoretică de speciali­tate să meargă cu un pas înaintea­ instruirii practice. Apoi, deoare­ce o parte dintre maiș­trii - instructori erau lipsiți de experiență și pregătirea pedagogică necesară, ceea ce afec­ta vizibil calitatea­ în­­­vățămîntului, am ini­țiat în cadrul școlii pregătirea lor în acest sens. Ca urmare a a­­cestor măsuri, proce­sul de instruire a ele­vilor cunoaște în pre­zent o nouă treaptă calitativă. Este totuși necesar ca, pe plan central, organele de re­sort să pună de acord, pe ani de studii și în conformitate cu struc­tura anului de învăță­mînt, programele șco­lare la obiectele de specialitate cu progra­ma de lucrări practice. Referindu-mă la cel de-al doilea procedeu de instruire practică, cred că este necesar să subliniez că se folo­sește în mod obișnuit pentru elevii din anii II și III, organizîn­­du-se de către școală în colaborare cu între­prinderea în cadrul căreia elevii efectuea­ză practica. In această perioadă a școlarizării, instruirea practică are rol precumpănitor, ea desfășurîndu-se pe șan­tierele sau în ateliere­le întreprinderilor pen­tru care sunt pregătiți viitorii muncitori. Aici ei trebuie să-și conso­lideze­ și să-și îmbogă­țească priceperile și deprinderile practice, învață să mînuiască di­ferite­ utilaje perfecțio­nate, se obișnuiesc cu­­ ­ regimul de muncă din întreprinderi și încep să participe direct la realizarea planului de producție. Acest pro­ces, în care putem a­­firma că tinerii își în­sușesc propriu-zis­ me­seria, se desfășoară, în fiecare întreprinde­re, conform, normelor in vigoare, sub îndru­marea unui „colectiv de conducere și îndru­mare a instruirii prac­tice“, format din : di­rectorul întreprinderii, sau înlocuitorul său, directorul școlii sau în­locuitorul său, ingine­rul șef al întreprinde­rii sau al șantierului maiștrii din producție, maiștri instructori sau profesori de specialita­te stabiliți de școală, instructori de practică din întreprinderi etc. Acestui colectiv, cărui alcătuire indică a răspunderi egale atît pentru școală cît și pentru întreprindere, ii revin sarcini care, dacă ar fi­ duse cu per­severență la îndeplini­re, ar asigura o in­struire practică temei­nică, contribuind efec­tiv la realizarea ca­racterului științific al învățămîntului, a su­durii organice dintre teorie și practică. Din păcate, cu ex­cepția colectivelor de îndrumare a practicii din unitățile dependen­te de întreprinderea regională de electrici­tate, care își înțeleg deplin rolul ce le re­vine la pregătirea e­­levilor, în celelalte sectoare aceste colecti­ve sînt o simplă for­malitate, întreaga or­ganizare și desfășura­re a instruirii prac­tice lăsîndu-se pe sea­ma școlii, ai cărei de­legați, necunoscînd e­­tapele procesului de producție, nici pe șe­fii de echipă cărora li se repartizează elevii pentru instruire, nu reușesc să se facă su­ficient de folositori practicanților. Pe de altă parte, consider că pe șantie­re nu se folosesc cele­ mai eficiente forme de instruire. Folosirea pe scară largă a echipelor mixte de muncitori și elevi îi privează pe a­ceștia din urmă de po­sibilitatea de a-și for­ma în mod sistematic, pe baza programei, de­prinderile corespunză­toare, întrunit munci­torii, în frunte cu șefii de echipe, fiind inte­resați aproape exclu­siv de realizarea pla­nului, nu se ocupă sis­tematic, cu răbdare și perseverență de instru­irea elevilor, instruire care cere și o oarecare pregătire pedagogică, pe care mulți dintre șefii de echipă nu o au. De aceea, mă aliez propunerii de a se con­stitui brigăzi și echipe numai din elevi (con­duse de către maiș­tri și șefi de echi­pe degrevați de sar­cinile de producție), cărora să­ li se asigure locuri separate de muncă. In acest fel, elevii ar beneficia de o îndrumare corespun­zătoare, atentă, s-ar crea posibilitatea pre­gătirii metodice a a­­cestor îndrumători de către colectivul de con­ducere a practicii, iar în afara orelor libere, maiștrii respectivi ar dispune de timpul necesar pentru organi­zarea unor activități cu caracter cultural - educativ. Aplicarea a­­cestui sistem ar impu­ne gruparea elevilor pe meserii, în puncte puternice de lucru, e­­vitînd pulverizarea lor pe toate șantierele re­giunii, ceea ce ar da colectivului de condu­cere și îndrumare po­sibilitatea exercitării cu mai multă eficiență a atribuțiunilor sale, iar instructorilor de practică ai școlii s-ar crea condiții să le organizeze, în colabo­rare cu maiștrii și șe­fii de echipă, instrui­rea practică la nive­lul cerințelor actuale. ne Desigur, spațiul nu permite să epui­zăm toate cauzele care determină goluri în pregătirea tinerilor muncitori calificați, dar cred că prin în­lăturarea celor semna­late, prin efortul co­mun al școlii și în­treprinderilor benefi­ciare, se va realiza un însemnat pas înainte în învățămîntul nostru profesional. M. SAVA directorul Școlii pro­fesionale de construc­ții Cimpulung ECOUR UN SUCCES DE PRESTIGIU Regiunea Suceava: 35 medalii de aur la Expoziția internațională de vînătoare de la Novi Sad Novi Sad, un important oraș al R.S.F. Iugoslavia, a găzduit, între 22 septembrie și 5 oc­tombrie, Expoziția internațio­nală de vînătoare, care s-a bucurat de un deosebit succes. Mii de oameni, de pe toate meridianele globului, au vizi­tat exponatele : trofee de cerb, căprior, capră neagră, urs, de animale exotice, dio­­rame etc., organizate în stan­duri, pe țări. România, cunos­cută pe plan internațional pentru fauna sa, a organizat un excelent stand, prezentînd trofee de valoare, care au con­stituit, alături de standul țării gazdă, principalul punct de a­­tracție al expoziției. Standul României s-a re­marcat mai ales prin colecții de trofee de cerb carpatin, că­prior, capră neagră, urs și mis­treț, care s-au impus prin va­loare și frumusețe. Dacă la expoziția de vînă­toare de la Florența din 1964, țara noastră a cucerit 52 me­dalii de aur, la Novi Sad, ex­ponatele românești au obținut 276 de medalii de aur, 11 de argint și una de bronz. Demn de subliniat este faptul că toa­te cele 47 de trofee de cerb expuse au primit me­dalia de aur, iar din 62 de trofee de căprior, 56 au fost distinse cu medalia de aur. Cu succesul dobîndit de țara noastră, o contribuție de preț au adus-o și vînătorii din re­giunea­ Suceava- Comparativ cu expoziția de la Florența, unde vînătorii din Suceava au obținut doar două medalii de aur, la recenta expoziție, su­cevenii au realizat un număr de 35 de medalii de aur, din care­­ 7 la trofee de cerb, 8 la trofee de căprior. Restul me­daliilor au fost obținute la blănuri și cranii de urs, mis­treț, rîs și lup. Printre trofeele sucevene care au reținut atenția vizita­torilor amintim cele de cerb aparținînd vînătorilor Longhin Totoescu și Simion Cazacu, iar la căprior, cele recoltate de Traian Sidoreac, Aurel Neac­­ș­u, Iosif Molnár. Evident, rea­lizările vînătorilor suceveni ne obligă să acordăm în viitor o atenție sporită îngrijirii și pro­tecției vînatului, recoltării pie­selor de valoare, în așa fel încît la expoziția internaționa­lă care va avea loc în Italia, colecția de medalii să crească. Succesul României la Expo­ziția internațională de la Novi Sad se exprimă nu numai prin valoarea exponatelor, ci și prin modul cum au fost pre­zentate. Standul românesc a fost instructiv pentru specia­liști și atractiv pentru vizita­tori, care în cartea de aur a expoziției au adus numai cu­vinte de laudă la adresa ță­rii noastre. TEODOR MOTRESCU președintele­ omitetului regional Suceava al A.G.V.P.S. Unul dintre trofeele recoltate de Longhin Totoescu. Ramificațiile acestor coarne de cerb însumează 226,1 puncte Tabere ale elevilor 1450 de elevi de la mai mul­te licee din regiune au înche­iat un semnificativ bilanț au­tumnal , lucrări valorînd 115.000 lei, executate în timpul vacanței, în taberele existente la fermele întreprinderilor a­­gricole de stat. La Ionășeni, Șendriceni, Ili­­șești sau Siret, îmbinînd o­­d­ihna cu activitatea practică, sute de elevi au recoltat în cursul lunii septembrie circa 2.900 tone cartofi, au sortat din aceștia 1.200 tone și au efec­tuat lucrări de încărcări - des-Duminică, 15 octombrie, la Cîmpulung, a avut loc o con­sfătuire a „Revistei de peda­gogie“, cu cadre didactice din oraș și raion. Din partea re­vistei au participat redacto­rul - șef Anton Vasilescu și Silvia Dima. A fost de față ei conf. univ. Vasile Bunescu, directorul adjunct al Institutu­lui de științe pedagogice, care a prezentat o expunere des­cărcări însumînd 100 tone. Elevii școlilor de mecanici agricoli, care își cursurile de la 1 vor începe noiembrie a.c., mai fructifică timpul pri­elnic, zilele acestea însorite de toamnă, în taberele de la Negostina (Rădăuți), Verești (Botoșani) și Dorohoi. Pînă în prezent, beneficiul net realizat se cifrează la 18.000 lei ; din suma aceasta se vor procura materiale pen­tru toate bazele sportive, se vor aloca fonduri pentru ex­cursii etc. Debit de interesantă și de bine documentată pe tema : „Pe­dagogie cibernetică și instruire programatică“. în continuare, numeroși par­ticipanți au­ discutat pe margi­nea conținictu­lui „Revistei de pedagogie“, au făcut aprecieri la adresa acestei publicații, precum și propuneri pentru îmbunătățirea tematicii viitoa­re a revistei. Una din vilele Stațiunii balneare din Vatra Dornei Foto , D. VINTILA Spectacole muzical-coregrafice Sîmbătă, la Suceava, și du­minică, la Fălticeni și Rădă­uți, au avut loc spectacole organizate cu concursul for­mațiilor artistice de amatori promovate pe locurile I la faza regională a celui de-al VIII-lea concurs republican muzical - coregrafic. Cele trei manifestări, care a participat un nume­ra ros public, au oferit imagi­nea patentelor artistice, a e­­forturilor consacrate crește­rii nivelului interpretativ, în vederea reprezentării artei muzical - coregrafice suceve­ne la faza finală a con­cursului. C8NEH A JOI 19 OCTOMBRIE 1967 SUCEAVA I „Modern" Recompensa „Tineretului- Un hectar de cer „Arta" Spartacus, seriile I și a Il-a „Burdu.1e.il" Inspectorul de poliție BOTOȘANI 1 „Luceafărul" Surcouf, tigrul celor 1 mări. „Melodia" Război și pace, seriile I și a Il-a CIMPULUNG „Moldova" Cum să furi un milion „Luceafărul- Singur pe lume DOROHOI " „Tineretul / Neveste periculoase „Cultural" Comisarul X FĂLTICENI „Doina" Castelanui „Popular­ Unde este al treilea rege RADAUTI i, „Flacăra" Agonie și extaz „Unirea Femeia necunoscută VATRA DORNEI „Doina" Lumea minunată a fraților Grimm G.­HUMORULUI- „Lumina- Juana Gallo Soldați fără uniformă SAVE­NI: „Patria" Printre vulturi BUCECEA : „Bucecea" Omul care l-a ucis pe Liberty Valance DARABANI Făclia" Week-end la Zuydcoote SOLCA : Solca" Dragă Brigitte ȘIRET : liretul" Dr. Prătorius DOLHASCA Dolhasca Mondo­cane DORNESTI Dornești" Fantomele se grăbesc FALCAU I .Falcău" Acei oameni minunați. în mașinile lor zburătoare FRASIN : .Frasin* Omul din Rio IAC033EN1 . „Minerul*" Un film cu o fata fermecătoare MOLDOVIȚA „Moldovite. Zile reci TRULESTI . ..Victoria” Porumbelul de argila VAMA ; „Vama” Jandarmul din Saint Trapez Vă prezentăm filmul: Fiul companiei de partizani Producție a studiourilor din R.P.D. Coreeană. Filmul este un episod din lupta patrioți­lor coreeni împotriva cotropi­torilor japonezi. Eroul filmu­lui, Ch­ Sen, în vîrstă de 15 ani, se înrolează într-o compa­nie de partizani. Aici i se în­credințează misiunea de a ac­ționa sub nume fals, chiar în tabăra dușmanilor, la un post de miliție, într-un sector în care japonezii vor să dezlăn­țuie noi represalii. Este primit în slujba de curier și pregătit pentru examenul de polițist. El îi informează în secret pe partizani despre acțiunile pe care le vor întreprinde japo­nezii. Descoperă în șeful cola­boraționiștilor din localitate un trădător periculos, pe uci­gașul părinților săi, împreună cu un prieten de aceeași vîr­stă, atacă motocicleta în care se afla comandantul japonez, îl ucide pentru a-i lua harta cu planul de represalii. Sunt sur­prinși și fug urmăriți de poli­ție. Pentru ca prietenul său să poată fugi cu harta la parti­zani, Ch­ Sen atrage atenția polițiștilor asupra lui. Este prins, bătut, dar nu-și trădea­ză tovarășii. Documentele jung la partizani. Ei atacă pas­a­­tul de politie și îl salvează pe Ch­ Sen. In fotografie, cadru din film CONTRAPUNCT Neculce nu va spune... Cu peste 500 de ani în urmă, ridicatu-s-a mănăs­tirea Putna acolo unde a căzut săgeata, după cum spune cronicarul. Nicăieri istoriografia nu pomenește că lucra­rea nu s-ar fi dat în termen, sau că proiectantul ar fi amînat-o. In epoca noastră, adică exact în 1967, s-a con­struit acolo un complex turistic. Pe la jumătatea lucră­rilor pentru canalizare și apă, s-a observat că proiec­tul nu e bun. S-a dat, dacă nu la coș, la spate. Șantierul s-a desființat. După 5 luni de zile s-a inițiat un nou proiect. Din nou organizări de șantier. Grație timpul«­ niciodată Neculce nu va putea zice vinovaților : „Acolo unde v-au stat picioarele, v-a stat și capul !“ Natura e de vină La un recent control pe linia sanitară, la Fabrica de conserve din Burdujeni-Suceava, în afara legumelor și fructelor s-au mai găsit: mașina de spălat — murdară (fără nici o ironie!), geamuri sparte la hala de fabri­cație, ventilația defectă. Nu s-au găsit săpun și prosoape La o întrebare malițioasă, conducerea a explicat că aces­te banale unelte pentru curățenie nu se găsesc pentru că nu există... Și nicidecum pentru că muncitoarele care cu­răță sticlele au oc­azia să se spele în ploaie. Ploaia pă­trunde prin acoperișul locului de muncă improvizat dar­. natura e de vină. Dispariția finalului La cinematograful din Cîmpulung­est rula și un film adecvat: „Peretele vrăjitoarelor“. Cînd acțiunea era mai palpitantă, ecranul s-a luminat. Se sfîrșiseră bobi­nele și finalul filmului rămăsese la celălalt cinema­tograf „Luceafărul“. Ca de obicei. Pentru că întîmplarea nu prezenta o noutate. Cronicarii cinefili se pot duce acolo. Au singura ocazie în lume, cînd nu pot spune că vreun film s-a terminat duios, sentimental și dulceag. Ori­­ ori Chioșcul 0-B.V.L.F. din Bilca. Scrie pe firmă „legu­me“ ? Scrie: Nu e nimic în rafturi! Nu e (ca să fim exacți, existau 5 kg. de ardei și 3 de ceapă). Sugerăm tovarășului director al O.R.V.L.F. Rădăuți, Gheorghe Verdeanu, ori să schimbe firma, ori să umple rafturile. Rubrică realizată de VICTOR MICU Expoziția Iuliei Hălăucescu De la bun început, un amă­nunt. Din loc în joc, printre diversele aspecte ale lumii cu sensuri încă abia conturate, răsar în expoziția Iuliei Hă­lăucescu flori proaspete („Ca­le“), a căror carnație e suptă parcă de culoare, flori suave , bucăți de lumină dezvălu­ind o constituție lirică superi­oară. Plutește, mai în toate acua­relele, un aer de transfigura­re, susținut de cele mai multe ori printr-o cromatică depă­șind limitele ponderabile, și printr-o neașteptată simplitate compozițională (mă gîndesc la „Liniște pe lac“, „Mama“, „Hora de la Frumușica“). La Iulia Hălăucescu culoarea este expresia unei ingenioase și o­­riginale osmoze între modern și folclor ; verdele sugerează o frenezie copilărească („La Bor­­ca“), albastrul unșilor implică metafora sincerității, explozia luminoaselor „Flori de păpă­die“, se apropie de excepționa­la puritate din „Părul alb“. Ritmul culorilor accentuea­ză ideea. Paleta artistei îm­prăștie semințele unor semni­ficații majore („Singur între spini“, „Ochii pămîntului", „Cultul morților“). Nu e de loc liniște în pictura Iuliei Hălău­cescu. O mișcare continuă se răsucește ca un arc de ceasor­nic. Lirismul profund al ar­tistei caută drumuri inedite peste care sentimentul să tri­umfe deplin. Ciclul de ilustrații la volu­mul lui Lucian Blaga consti­tuie o încercare de a substan­­țializa prin metaforă vizuală metafora lirică, reprezintă în­cordarea artistei către nebă­­nuitele adîr­cimi ale frumuse­ții umane. Iulia Hălăucescu reușește să-și sedimenteze vi­brația în spațiul plin de sen­suri al versurilor. Un cer co­­borît pe pămînt creează aces­tuia senzația infinitului scli­pitor („Somn“), fetele din poem iau înfățișarea unor tu­buri de orgă, prin care soarele trimite munților pulsul său a­­prins și veșnic („In munți“), tulburător și fierbinte, inima pămîntului povestește auzului legende („Pâmîntul“), omul se topește în piatră, în apă și în stele, devine un minereu al Carpaților, redimensionîndu-i („Dați-mi un trup, voi, munți­lor“). Talentul artistei întreprin­de o aventură necesară și, poa­te, „suprafirească“, precum cea a fetelor din poemu­­­ui Blaga, curajul său aducînd în cadrele modeste de lemn o metamor­foză : fumul devine lebădă și păsările se îmbracă în fum („Fum căzut“) leagănul scobit într-un copac tăiat ia uneori chipul somnului fără de în­toarcere („Leagănul“), omul te preface în fulger lipsit de sta­vile („Vreau și joc“). Metamorfoza izvorîtă din meditații și legendă se înve­cinează cu miraculoasele trans­formări contemporane. Ciclul „Legende vechi și noi de pe Valea Bistriței“ concretizează efortul artistei de a interpre­ta viața, de a armoniza înfă­țișarea „Făuritorilor noilor le­gende“ cu neprețuitele metafo­re ale strămoșilor. Acolo unde efortul de interpretare este di­minuat simplismul reprezentă­rilor picturale jenează („Le­genda Pietrei Teiului“). Dar expoziția Iuliei Hălău­cescu relevă un suflet în con­tinuă cunoaștere a esențialu­lui, culoarea și proporția tran­­­formîndu-se în semnale amin­tind existența acestui esențial. Treptele din „Uliță cu scări“ nu sunt doar privite perspec­tiv, ci suferă o amplificar­e. Fibrele roșii ale băncilor și fe­linarelor pe f­ ndul cenușiu al străzii subliniază dorul nestins după oameni („Din nou toam­nă“). „Podul cu lanțuri în zori de zi“ redă parcă zgomotul pa­șilor luminii peste uriașul de fier. Monumentalul ocupă a­­proape întreg cadrul tablouri­lor — istoria impresionează prin durabilitate, bărbăție și tăcere. Sînt în expoziție mărturii ale trecutului regiunii noastre și ale întregii patrii, remar­­cînd sensibilitatea pictorului față de lumea rămasă în aiit­ea cetăților. Vizitatorul, însă, relevă în coloșii de piatră fe­restre și porți („Ruinele Cetă­ții Suceava“, „Mărturie isto­riei“) prin care lumea contem­porană poate fi privită cu lu­ciditate și sentiment. Simbolic, aceste ferestre constituie efor­tul sesizării subtilelor mișcări ale lumii. Cu tendința de surprinde noua geneză a vie­­­ții, acuarelele Iuliei Hălăuces­­cu marchează în activitatea culturală a Sucevei un eveni­ment important. D. DUMITRU 7.00 745 7.20 7.30 745 8.20 8.30 8.35 845 9.30 9.55 10.00 10.30 1045 11.00 1145 12.00 12.03 12.25 1245 12.55 13.00 13.30 13.50 14.00 14.08 15.00 1545 1545 16.00 1645 16.20 17.00 17.10 17.35 17.55 18.00 18.25 19.00 19.03 1940 19.30 19.45 20.00 22.30 23.00 23.07 23.22 0.05 0.55­ RADIO JOI 19 OCTOMBRIE 1967 PROGRAMUL­­ 3.00 BULETIN DE ȘTIRI. 5.05 Program muzical de dimi­neață. 545 Gimnastică. 5.30 BULETIN DE ȘTIRI. 5.35 Actualitatea agrară. 6.00 RADIOJURNAL. Sumarul presei. Sport. 6.20 Radio-publicitate. 6.30 BULETIN DE ȘTIRI. 7.00 RADIOJURNAL. Sport 745 Sumarul presei. 8.00 Tot înainte. 8.30 Moment poetic. 8.25 La microfon, melodia prefei 9.00 BULETIN DE ȘTIRI. 9.03 La microfon, melodia prefe­rată. 9.30 Radiomagazinul ascultătoare­lor. 10.00 Dansuri din operete. 10.10 Curs de limba germană. 10.30 Melodii populare. 1045 Muzică de estradă. 11.00 BULETIN DE ȘTIRI. 11.03 Cronică economică. 11.15 Parada soliștilor și a orches­trelor de muzică ușoară. 12.00 Cîntece. 12.15 Din însemnările instructoru­lui artistic. 12.25 Cîntece și jocuri populare. 13.00 RADIOJURNAL. 13.10 Recomandări din program. 13.13 Succese ale muzicii ușoare. 13.30 Intîlnire cu melodia popu­lară și interpretul preferat. 14.90 Muzică ușoară. 14.15 Tot înainte. 14.35 La braț cu muzica ușoară. 15.00 BULETIN DE ȘTIRI. 15.05 Dialog pe teme coregrafice. 15.20 Din fonoteca noastră de fol­clor. 1540 Radio-publicitate. 16.00 RADIOJURNAL. Sport. 18.30 Melodii ce nu se pot­ uita. 16.50 Interpreți de frunte ai cin­­tecului popular. 17.10 Muzică ușoară. 17.30 Muzică instrumentală de compozitori români. 18.00 BULETIN DE ȘTIRI. 18.05 Radiosimpozion. 18.25 Muzică ușoară. 1840 Incursiune în cotidian. 19.00 Concert de melodii românești 19.30 Sport. 1940 Varietăți muzicale. 20.00 RADIOGAZETA DE SEARA 20.30 Soliști și orchestre de mu­zică ușoară. 20.50 Cîntece și jocuri populare. 21.05 Antena tineretului. 22.00 RADIOJURNAL. Sport. 2245 Intîlnire cu jazzul. 2245 Moment poetic. Fabule și epigrame de Juvenal. 23.00 Cîntece lirice. 24.00 BULETIN DE ȘTIRI. 0.05 Melodiile nopții. 2.00 Buletin meteo-rutier. 2.02 Melodiile nopții (continuare). 2.55—3.00 BULETIN DE ȘTIRI. PROGRAMUL II Cîntece populare. Recomandări din program. Prelucrări pentru fanfară. RADIOJURNAL. Sport. Ilustrate muzicale. „Pămînt al patriei iubite4" **• program de cîntece. BULETIN DE ȘTIRI. Coordonate culturale. Jocu­ i din bătrîni lăsat. Emisiune muzicală pentru școlari. Muzică. BULETIN DE ȘTIRI. De la scriitori la ascultători. Radu Cîrneci și Platon Fardan. Cîntece populare. Maiștri ai­ muzicii corale : Augustin Bena. Din țările socialiste. Seiin­ centenarul marelui Octom­brie. O vizită la Uzina con­structoare de strunguri Harkov (radio-reportaj), din BULETIN DE ȘTIRI. Recomandări din program. Muzică ușoară. Radio-publicitate. Muzică. Concert de muzică populară. Uzina văzută de aproape. Muzică ușoară. RADIOJURNAL. Sport. Concert de prînz. Arii din opere. Muzică Ușoară.­­ Dansuri române­ști. Melodii de Edmond Deda. Sfatul medicului. Melodii populare. # ry RADIOJURNAL. Luminile rampei. Din specta­colele Operei române. Radio-publicitate. Muzică. Muzică ușoară. Muzică de promenadă. BULETIN DE ȘTIRI. Muzică ușoară instrumentală. Curs de limba rusă. Cîntece populare, în jurul globului. Transmisiune din studioul de concerte a concertului or­chestrei simfonice a Radio­­televizinii, în pauză : BULETIN DE ȘTIRI. Prietenii mei, scriitori. Melodii de dragoste, radiojurnal. Melodii românești. Fragmente din opera „Ita­lianca în Alger“ de Rossini. „Reverie“ muzică ușoară.­­1.00 BULETIN DE ȘTIRI. Programul studioului Iași JOI 19 OCTOMBRIE 1991 Program de dimineață 5.90 BULETIN DE ȘTIRI. 5.35 Cîntece de viață nouă și jocuri populare românești. 6.90 (Reluări la cererea ascultăto­rilor) 6.15 Piese instrumentale. Soliști de muzică populară­ 6.45 Carnet de reporter, 6.50 M­­s­că ușoară. 7.20 Vă invitam să notați în a­­genda dvs. Ediție de prînz (12.09—13.90) BULETIN DE ȘTIRI. Divertisment muzical, incursiune în lumea științei. Continuarea programului muzical. Revista presei regionale. Valsuri celebre. Program de seară 16.00 Din joi în joi — emisia­ pe reportaje. 16.20 Melodii de muzică ușoară* 1640 Teatru radiofonic. 18.10 Interpreți de muzică popu­­lară. 18.30 RADIOJURNAL, 1840 Dansul notelor. TELEVIZIUNE JOI 19 OCTOMBRIE 1967 18.00 La ordinea zilei. Organizarea științifică a pro­ducției și a muncii. Transmisiune de la Expoziția de informare tehnico - eco­nomică din Ploiești. 18.30 Studioul pionierilor. 19.00 Mult e dulce și frumoasă. . • Emisiune de limbă română. 19.30 TELEJURNALUL DE SEARA 19.59 Buletinul meteorologic. Publicitate. 20.00 Film serial : Ivanhoe, 20.30 întrebări la care s-a răspuns... întrebări la care nu s-a răs­puns încă. Emisiune de știința realizată de Ion Petru și Corneliu Rusu. 21.10 Telegrafe Emisiune de călătorii geo­grafice Operatori ai Studioului nos­tru în vizită la Bruxelles și Belgrad. 2140 Dicționar de personaje Litera „P“ (2): 22.15 Transmisiune de la deschide­rea celui de-al IV-lea festi­val internațional de jazz „Praga — 1967“. 23.00 TELEJURNALUL DE noapte. 23.10 închiderea emisiunii.

Next