Zori Noi, octombrie 1967 (Anul 20, nr. 6156-6181)
1967-10-18 / nr. 6170
ZORI NOI # PAGINA 2 DEBUTUL ELEVILOR PE ȘANTIERE In cadrul anchetei intitulate „Debutul elevilor pe șantiere“, publicată de curînd în ziarul „Zori noi“, specialiști din construcții atrăgeau atenția asupra faptului că în procesul de pregătire al elevilor de la Școala profesională din Cîmpulung persistă încă unele lipsuri, în special în ceea ce privește formarea deprinderilor de a face legătura organică între teorie și practică, cît și a acelora privitoare la atitudinea față de muncă. Aceste lipsuri constituie un efect al organizării complexului proces instructiv - educativ, care, conform normelor în vigoare, se desfășoară atît în școală cît și pe șantierele întreprinderilor pentru care sînt școlarizați elevii. Pentru viitorii muncitori, instruirea practică are o deosebită importanță, intrucit contribuie la formarea priceperilor și deprinderilor de muncă, dragostei față de meseria aleasă, astfel încit la absolvirea școlii să fie capabil să execute independent toate operațiile din meseria pentru care s-au pregătit, la nivelul tehnicii moderne, cu respectarea normelor de timp și de calitate, în realizarea acestui scop, procesul instruirii practice, pentru toate meseriile, cunoaște două metode : instruirea practică in atelierele - școală și instruirea practică in producție. Instruirea practică In ateliere se organizează și se desfășoară, în anul I, pe baza programelor școlare, direct de către școală și are drept scop să dea elevilor cunoștințe asupra uneltelor de muncă folosite în meseria pe care o învață, mînuirea cu pricepere a acestora în executarea principalelor operații din ansamblul lucrărilor, cît și de a forma deprinderile necesare executării acestor lucrări. Experiența anilor precedenți ne-a convins că o greutate în realizarea acestui scop o constituie neconcordanța între programele școlare elaborate pentru obiectele de specialitate, (studiul materialelor tehnologia meseriei) și și programa pentru instruirea practică în atelierul-școală. Analizâld în consiliul pedagogic și în comisiile metodice această neconcordanță — piedică evidentă în desfășurarea normală a procesului de instruire — am găsit soluția de a pune de acord, pe cît este posibil, în cadrul anului de învățămînt, aceste programe, în sensul ca pregătirea teoretică de specialitate să meargă cu un pas înaintea instruirii practice. Apoi, deoarece o parte dintre maiștrii - instructori erau lipsiți de experiență și pregătirea pedagogică necesară, ceea ce afecta vizibil calitatea învățămîntului, am inițiat în cadrul școlii pregătirea lor în acest sens. Ca urmare a acestor măsuri, procesul de instruire a elevilor cunoaște în prezent o nouă treaptă calitativă. Este totuși necesar ca, pe plan central, organele de resort să pună de acord, pe ani de studii și în conformitate cu structura anului de învățămînt, programele școlare la obiectele de specialitate cu programa de lucrări practice. Referindu-mă la cel de-al doilea procedeu de instruire practică, cred că este necesar să subliniez că se folosește în mod obișnuit pentru elevii din anii II și III, organizîndu-se de către școală în colaborare cu întreprinderea în cadrul căreia elevii efectuează practica. In această perioadă a școlarizării, instruirea practică are rol precumpănitor, ea desfășurîndu-se pe șantierele sau în atelierele întreprinderilor pentru care sunt pregătiți viitorii muncitori. Aici ei trebuie să-și consolideze și să-și îmbogățească priceperile și deprinderile practice, învață să mînuiască diferite utilaje perfecționate, se obișnuiesc cu regimul de muncă din întreprinderi și încep să participe direct la realizarea planului de producție. Acest proces, în care putem afirma că tinerii își însușesc propriu-zis meseria, se desfășoară, în fiecare întreprindere, conform, normelor in vigoare, sub îndrumarea unui „colectiv de conducere și îndrumare a instruirii practice“, format din : directorul întreprinderii, sau înlocuitorul său, directorul școlii sau înlocuitorul său, inginerul șef al întreprinderii sau al șantierului maiștrii din producție, maiștri instructori sau profesori de specialitate stabiliți de școală, instructori de practică din întreprinderi etc. Acestui colectiv, cărui alcătuire indică a răspunderi egale atît pentru școală cît și pentru întreprindere, ii revin sarcini care, dacă ar fi duse cu perseverență la îndeplinire, ar asigura o instruire practică temeinică, contribuind efectiv la realizarea caracterului științific al învățămîntului, a sudurii organice dintre teorie și practică. Din păcate, cu excepția colectivelor de îndrumare a practicii din unitățile dependente de întreprinderea regională de electricitate, care își înțeleg deplin rolul ce le revine la pregătirea elevilor, în celelalte sectoare aceste colective sînt o simplă formalitate, întreaga organizare și desfășurare a instruirii practice lăsîndu-se pe seama școlii, ai cărei delegați, necunoscînd etapele procesului de producție, nici pe șefii de echipă cărora li se repartizează elevii pentru instruire, nu reușesc să se facă suficient de folositori practicanților. Pe de altă parte, consider că pe șantiere nu se folosesc cele mai eficiente forme de instruire. Folosirea pe scară largă a echipelor mixte de muncitori și elevi îi privează pe aceștia din urmă de posibilitatea de a-și forma în mod sistematic, pe baza programei, deprinderile corespunzătoare, întrunit muncitorii, în frunte cu șefii de echipe, fiind interesați aproape exclusiv de realizarea planului, nu se ocupă sistematic, cu răbdare și perseverență de instruirea elevilor, instruire care cere și o oarecare pregătire pedagogică, pe care mulți dintre șefii de echipă nu o au. De aceea, mă aliez propunerii de a se constitui brigăzi și echipe numai din elevi (conduse de către maiștri și șefi de echipe degrevați de sarcinile de producție), cărora să li se asigure locuri separate de muncă. In acest fel, elevii ar beneficia de o îndrumare corespunzătoare, atentă, s-ar crea posibilitatea pregătirii metodice a acestor îndrumători de către colectivul de conducere a practicii, iar în afara orelor libere, maiștrii respectivi ar dispune de timpul necesar pentru organizarea unor activități cu caracter cultural - educativ. Aplicarea acestui sistem ar impune gruparea elevilor pe meserii, în puncte puternice de lucru, evitînd pulverizarea lor pe toate șantierele regiunii, ceea ce ar da colectivului de conducere și îndrumare posibilitatea exercitării cu mai multă eficiență a atribuțiunilor sale, iar instructorilor de practică ai școlii s-ar crea condiții să le organizeze, în colaborare cu maiștrii și șefii de echipă, instruirea practică la nivelul cerințelor actuale. ne Desigur, spațiul nu permite să epuizăm toate cauzele care determină goluri în pregătirea tinerilor muncitori calificați, dar cred că prin înlăturarea celor semnalate, prin efortul comun al școlii și întreprinderilor beneficiare, se va realiza un însemnat pas înainte în învățămîntul nostru profesional. M. SAVA directorul Școlii profesionale de construcții Cimpulung ECOUR UN SUCCES DE PRESTIGIU Regiunea Suceava: 35 medalii de aur la Expoziția internațională de vînătoare de la Novi Sad Novi Sad, un important oraș al R.S.F. Iugoslavia, a găzduit, între 22 septembrie și 5 octombrie, Expoziția internațională de vînătoare, care s-a bucurat de un deosebit succes. Mii de oameni, de pe toate meridianele globului, au vizitat exponatele : trofee de cerb, căprior, capră neagră, urs, de animale exotice, diorame etc., organizate în standuri, pe țări. România, cunoscută pe plan internațional pentru fauna sa, a organizat un excelent stand, prezentînd trofee de valoare, care au constituit, alături de standul țării gazdă, principalul punct de atracție al expoziției. Standul României s-a remarcat mai ales prin colecții de trofee de cerb carpatin, căprior, capră neagră, urs și mistreț, care s-au impus prin valoare și frumusețe. Dacă la expoziția de vînătoare de la Florența din 1964, țara noastră a cucerit 52 medalii de aur, la Novi Sad, exponatele românești au obținut 276 de medalii de aur, 11 de argint și una de bronz. Demn de subliniat este faptul că toate cele 47 de trofee de cerb expuse au primit medalia de aur, iar din 62 de trofee de căprior, 56 au fost distinse cu medalia de aur. Cu succesul dobîndit de țara noastră, o contribuție de preț au adus-o și vînătorii din regiunea Suceava- Comparativ cu expoziția de la Florența, unde vînătorii din Suceava au obținut doar două medalii de aur, la recenta expoziție, sucevenii au realizat un număr de 35 de medalii de aur, din care 7 la trofee de cerb, 8 la trofee de căprior. Restul medaliilor au fost obținute la blănuri și cranii de urs, mistreț, rîs și lup. Printre trofeele sucevene care au reținut atenția vizitatorilor amintim cele de cerb aparținînd vînătorilor Longhin Totoescu și Simion Cazacu, iar la căprior, cele recoltate de Traian Sidoreac, Aurel Neacșu, Iosif Molnár. Evident, realizările vînătorilor suceveni ne obligă să acordăm în viitor o atenție sporită îngrijirii și protecției vînatului, recoltării pieselor de valoare, în așa fel încît la expoziția internațională care va avea loc în Italia, colecția de medalii să crească. Succesul României la Expoziția internațională de la Novi Sad se exprimă nu numai prin valoarea exponatelor, ci și prin modul cum au fost prezentate. Standul românesc a fost instructiv pentru specialiști și atractiv pentru vizitatori, care în cartea de aur a expoziției au adus numai cuvinte de laudă la adresa țării noastre. TEODOR MOTRESCU președintele omitetului regional Suceava al A.G.V.P.S. Unul dintre trofeele recoltate de Longhin Totoescu. Ramificațiile acestor coarne de cerb însumează 226,1 puncte Tabere ale elevilor 1450 de elevi de la mai multe licee din regiune au încheiat un semnificativ bilanț autumnal , lucrări valorînd 115.000 lei, executate în timpul vacanței, în taberele existente la fermele întreprinderilor agricole de stat. La Ionășeni, Șendriceni, Ilișești sau Siret, îmbinînd odihna cu activitatea practică, sute de elevi au recoltat în cursul lunii septembrie circa 2.900 tone cartofi, au sortat din aceștia 1.200 tone și au efectuat lucrări de încărcări - des-Duminică, 15 octombrie, la Cîmpulung, a avut loc o consfătuire a „Revistei de pedagogie“, cu cadre didactice din oraș și raion. Din partea revistei au participat redactorul - șef Anton Vasilescu și Silvia Dima. A fost de față ei conf. univ. Vasile Bunescu, directorul adjunct al Institutului de științe pedagogice, care a prezentat o expunere descărcări însumînd 100 tone. Elevii școlilor de mecanici agricoli, care își cursurile de la 1 vor începe noiembrie a.c., mai fructifică timpul prielnic, zilele acestea însorite de toamnă, în taberele de la Negostina (Rădăuți), Verești (Botoșani) și Dorohoi. Pînă în prezent, beneficiul net realizat se cifrează la 18.000 lei ; din suma aceasta se vor procura materiale pentru toate bazele sportive, se vor aloca fonduri pentru excursii etc. Debit de interesantă și de bine documentată pe tema : „Pedagogie cibernetică și instruire programatică“. în continuare, numeroși participanți au discutat pe marginea conținictului „Revistei de pedagogie“, au făcut aprecieri la adresa acestei publicații, precum și propuneri pentru îmbunătățirea tematicii viitoare a revistei. Una din vilele Stațiunii balneare din Vatra Dornei Foto , D. VINTILA Spectacole muzical-coregrafice Sîmbătă, la Suceava, și duminică, la Fălticeni și Rădăuți, au avut loc spectacole organizate cu concursul formațiilor artistice de amatori promovate pe locurile I la faza regională a celui de-al VIII-lea concurs republican muzical - coregrafic. Cele trei manifestări, care a participat un numera ros public, au oferit imaginea patentelor artistice, a eforturilor consacrate creșterii nivelului interpretativ, în vederea reprezentării artei muzical - coregrafice sucevene la faza finală a concursului. C8NEH A JOI 19 OCTOMBRIE 1967 SUCEAVA I „Modern" Recompensa „Tineretului- Un hectar de cer „Arta" Spartacus, seriile I și a Il-a „Burdu.1e.il" Inspectorul de poliție BOTOȘANI 1 „Luceafărul" Surcouf, tigrul celor 1 mări. „Melodia" Război și pace, seriile I și a Il-a CIMPULUNG „Moldova" Cum să furi un milion „Luceafărul- Singur pe lume DOROHOI " „Tineretul / Neveste periculoase „Cultural" Comisarul X FĂLTICENI „Doina" Castelanui „Popular Unde este al treilea rege RADAUTI i, „Flacăra" Agonie și extaz „Unirea Femeia necunoscută VATRA DORNEI „Doina" Lumea minunată a fraților Grimm G.HUMORULUI- „Lumina- Juana Gallo Soldați fără uniformă SAVENI: „Patria" Printre vulturi BUCECEA : „Bucecea" Omul care l-a ucis pe Liberty Valance DARABANI Făclia" Week-end la Zuydcoote SOLCA : Solca" Dragă Brigitte ȘIRET : liretul" Dr. Prătorius DOLHASCA Dolhasca Mondocane DORNESTI Dornești" Fantomele se grăbesc FALCAU I .Falcău" Acei oameni minunați. în mașinile lor zburătoare FRASIN : .Frasin* Omul din Rio IAC033EN1 . „Minerul*" Un film cu o fata fermecătoare MOLDOVIȚA „Moldovite. Zile reci TRULESTI . ..Victoria” Porumbelul de argila VAMA ; „Vama” Jandarmul din Saint Trapez Vă prezentăm filmul: Fiul companiei de partizani Producție a studiourilor din R.P.D. Coreeană. Filmul este un episod din lupta patrioților coreeni împotriva cotropitorilor japonezi. Eroul filmului, Ch Sen, în vîrstă de 15 ani, se înrolează într-o companie de partizani. Aici i se încredințează misiunea de a acționa sub nume fals, chiar în tabăra dușmanilor, la un post de miliție, într-un sector în care japonezii vor să dezlănțuie noi represalii. Este primit în slujba de curier și pregătit pentru examenul de polițist. El îi informează în secret pe partizani despre acțiunile pe care le vor întreprinde japonezii. Descoperă în șeful colaboraționiștilor din localitate un trădător periculos, pe ucigașul părinților săi, împreună cu un prieten de aceeași vîrstă, atacă motocicleta în care se afla comandantul japonez, îl ucide pentru a-i lua harta cu planul de represalii. Sunt surprinși și fug urmăriți de poliție. Pentru ca prietenul său să poată fugi cu harta la partizani, Ch Sen atrage atenția polițiștilor asupra lui. Este prins, bătut, dar nu-și trădează tovarășii. Documentele jung la partizani. Ei atacă pasatul de politie și îl salvează pe Ch Sen. In fotografie, cadru din film CONTRAPUNCT Neculce nu va spune... Cu peste 500 de ani în urmă, ridicatu-s-a mănăstirea Putna acolo unde a căzut săgeata, după cum spune cronicarul. Nicăieri istoriografia nu pomenește că lucrarea nu s-ar fi dat în termen, sau că proiectantul ar fi amînat-o. In epoca noastră, adică exact în 1967, s-a construit acolo un complex turistic. Pe la jumătatea lucrărilor pentru canalizare și apă, s-a observat că proiectul nu e bun. S-a dat, dacă nu la coș, la spate. Șantierul s-a desființat. După 5 luni de zile s-a inițiat un nou proiect. Din nou organizări de șantier. Grație timpul« niciodată Neculce nu va putea zice vinovaților : „Acolo unde v-au stat picioarele, v-a stat și capul !“ Natura e de vină La un recent control pe linia sanitară, la Fabrica de conserve din Burdujeni-Suceava, în afara legumelor și fructelor s-au mai găsit: mașina de spălat — murdară (fără nici o ironie!), geamuri sparte la hala de fabricație, ventilația defectă. Nu s-au găsit săpun și prosoape La o întrebare malițioasă, conducerea a explicat că aceste banale unelte pentru curățenie nu se găsesc pentru că nu există... Și nicidecum pentru că muncitoarele care curăță sticlele au ocazia să se spele în ploaie. Ploaia pătrunde prin acoperișul locului de muncă improvizat dar. natura e de vină. Dispariția finalului La cinematograful din Cîmpulungest rula și un film adecvat: „Peretele vrăjitoarelor“. Cînd acțiunea era mai palpitantă, ecranul s-a luminat. Se sfîrșiseră bobinele și finalul filmului rămăsese la celălalt cinematograf „Luceafărul“. Ca de obicei. Pentru că întîmplarea nu prezenta o noutate. Cronicarii cinefili se pot duce acolo. Au singura ocazie în lume, cînd nu pot spune că vreun film s-a terminat duios, sentimental și dulceag. Ori ori Chioșcul 0-B.V.L.F. din Bilca. Scrie pe firmă „legume“ ? Scrie: Nu e nimic în rafturi! Nu e (ca să fim exacți, existau 5 kg. de ardei și 3 de ceapă). Sugerăm tovarășului director al O.R.V.L.F. Rădăuți, Gheorghe Verdeanu, ori să schimbe firma, ori să umple rafturile. Rubrică realizată de VICTOR MICU Expoziția Iuliei Hălăucescu De la bun început, un amănunt. Din loc în joc, printre diversele aspecte ale lumii cu sensuri încă abia conturate, răsar în expoziția Iuliei Hălăucescu flori proaspete („Cale“), a căror carnație e suptă parcă de culoare, flori suave , bucăți de lumină dezvăluind o constituție lirică superioară. Plutește, mai în toate acuarelele, un aer de transfigurare, susținut de cele mai multe ori printr-o cromatică depășind limitele ponderabile, și printr-o neașteptată simplitate compozițională (mă gîndesc la „Liniște pe lac“, „Mama“, „Hora de la Frumușica“). La Iulia Hălăucescu culoarea este expresia unei ingenioase și originale osmoze între modern și folclor ; verdele sugerează o frenezie copilărească („La Borca“), albastrul unșilor implică metafora sincerității, explozia luminoaselor „Flori de păpădie“, se apropie de excepționala puritate din „Părul alb“. Ritmul culorilor accentuează ideea. Paleta artistei împrăștie semințele unor semnificații majore („Singur între spini“, „Ochii pămîntului", „Cultul morților“). Nu e de loc liniște în pictura Iuliei Hălăucescu. O mișcare continuă se răsucește ca un arc de ceasornic. Lirismul profund al artistei caută drumuri inedite peste care sentimentul să triumfe deplin. Ciclul de ilustrații la volumul lui Lucian Blaga constituie o încercare de a substanțializa prin metaforă vizuală metafora lirică, reprezintă încordarea artistei către nebănuitele adîrcimi ale frumuseții umane. Iulia Hălăucescu reușește să-și sedimenteze vibrația în spațiul plin de sensuri al versurilor. Un cer coborît pe pămînt creează acestuia senzația infinitului sclipitor („Somn“), fetele din poem iau înfățișarea unor tuburi de orgă, prin care soarele trimite munților pulsul său aprins și veșnic („In munți“), tulburător și fierbinte, inima pămîntului povestește auzului legende („Pâmîntul“), omul se topește în piatră, în apă și în stele, devine un minereu al Carpaților, redimensionîndu-i („Dați-mi un trup, voi, munților“). Talentul artistei întreprinde o aventură necesară și, poate, „suprafirească“, precum cea a fetelor din poemuui Blaga, curajul său aducînd în cadrele modeste de lemn o metamorfoză : fumul devine lebădă și păsările se îmbracă în fum („Fum căzut“) leagănul scobit într-un copac tăiat ia uneori chipul somnului fără de întoarcere („Leagănul“), omul te preface în fulger lipsit de stavile („Vreau și joc“). Metamorfoza izvorîtă din meditații și legendă se învecinează cu miraculoasele transformări contemporane. Ciclul „Legende vechi și noi de pe Valea Bistriței“ concretizează efortul artistei de a interpreta viața, de a armoniza înfățișarea „Făuritorilor noilor legende“ cu neprețuitele metafore ale strămoșilor. Acolo unde efortul de interpretare este diminuat simplismul reprezentărilor picturale jenează („Legenda Pietrei Teiului“). Dar expoziția Iuliei Hălăucescu relevă un suflet în continuă cunoaștere a esențialului, culoarea și proporția tranformîndu-se în semnale amintind existența acestui esențial. Treptele din „Uliță cu scări“ nu sunt doar privite perspectiv, ci suferă o amplificare. Fibrele roșii ale băncilor și felinarelor pe f ndul cenușiu al străzii subliniază dorul nestins după oameni („Din nou toamnă“). „Podul cu lanțuri în zori de zi“ redă parcă zgomotul pașilor luminii peste uriașul de fier. Monumentalul ocupă aproape întreg cadrul tablourilor — istoria impresionează prin durabilitate, bărbăție și tăcere. Sînt în expoziție mărturii ale trecutului regiunii noastre și ale întregii patrii, remarcînd sensibilitatea pictorului față de lumea rămasă în aiitea cetăților. Vizitatorul, însă, relevă în coloșii de piatră ferestre și porți („Ruinele Cetății Suceava“, „Mărturie istoriei“) prin care lumea contemporană poate fi privită cu luciditate și sentiment. Simbolic, aceste ferestre constituie efortul sesizării subtilelor mișcări ale lumii. Cu tendința de surprinde noua geneză a vieții, acuarelele Iuliei Hălăucescu marchează în activitatea culturală a Sucevei un eveniment important. D. DUMITRU 7.00 745 7.20 7.30 745 8.20 8.30 8.35 845 9.30 9.55 10.00 10.30 1045 11.00 1145 12.00 12.03 12.25 1245 12.55 13.00 13.30 13.50 14.00 14.08 15.00 1545 1545 16.00 1645 16.20 17.00 17.10 17.35 17.55 18.00 18.25 19.00 19.03 1940 19.30 19.45 20.00 22.30 23.00 23.07 23.22 0.05 0.55 RADIO JOI 19 OCTOMBRIE 1967 PROGRAMUL 3.00 BULETIN DE ȘTIRI. 5.05 Program muzical de dimineață. 545 Gimnastică. 5.30 BULETIN DE ȘTIRI. 5.35 Actualitatea agrară. 6.00 RADIOJURNAL. Sumarul presei. Sport. 6.20 Radio-publicitate. 6.30 BULETIN DE ȘTIRI. 7.00 RADIOJURNAL. Sport 745 Sumarul presei. 8.00 Tot înainte. 8.30 Moment poetic. 8.25 La microfon, melodia prefei 9.00 BULETIN DE ȘTIRI. 9.03 La microfon, melodia preferată. 9.30 Radiomagazinul ascultătoarelor. 10.00 Dansuri din operete. 10.10 Curs de limba germană. 10.30 Melodii populare. 1045 Muzică de estradă. 11.00 BULETIN DE ȘTIRI. 11.03 Cronică economică. 11.15 Parada soliștilor și a orchestrelor de muzică ușoară. 12.00 Cîntece. 12.15 Din însemnările instructorului artistic. 12.25 Cîntece și jocuri populare. 13.00 RADIOJURNAL. 13.10 Recomandări din program. 13.13 Succese ale muzicii ușoare. 13.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 14.90 Muzică ușoară. 14.15 Tot înainte. 14.35 La braț cu muzica ușoară. 15.00 BULETIN DE ȘTIRI. 15.05 Dialog pe teme coregrafice. 15.20 Din fonoteca noastră de folclor. 1540 Radio-publicitate. 16.00 RADIOJURNAL. Sport. 18.30 Melodii ce nu se pot uita. 16.50 Interpreți de frunte ai cintecului popular. 17.10 Muzică ușoară. 17.30 Muzică instrumentală de compozitori români. 18.00 BULETIN DE ȘTIRI. 18.05 Radiosimpozion. 18.25 Muzică ușoară. 1840 Incursiune în cotidian. 19.00 Concert de melodii românești 19.30 Sport. 1940 Varietăți muzicale. 20.00 RADIOGAZETA DE SEARA 20.30 Soliști și orchestre de muzică ușoară. 20.50 Cîntece și jocuri populare. 21.05 Antena tineretului. 22.00 RADIOJURNAL. Sport. 2245 Intîlnire cu jazzul. 2245 Moment poetic. Fabule și epigrame de Juvenal. 23.00 Cîntece lirice. 24.00 BULETIN DE ȘTIRI. 0.05 Melodiile nopții. 2.00 Buletin meteo-rutier. 2.02 Melodiile nopții (continuare). 2.55—3.00 BULETIN DE ȘTIRI. PROGRAMUL II Cîntece populare. Recomandări din program. Prelucrări pentru fanfară. RADIOJURNAL. Sport. Ilustrate muzicale. „Pămînt al patriei iubite4" **• program de cîntece. BULETIN DE ȘTIRI. Coordonate culturale. Jocu i din bătrîni lăsat. Emisiune muzicală pentru școlari. Muzică. BULETIN DE ȘTIRI. De la scriitori la ascultători. Radu Cîrneci și Platon Fardan. Cîntece populare. Maiștri ai muzicii corale : Augustin Bena. Din țările socialiste. Seiin centenarul marelui Octombrie. O vizită la Uzina constructoare de strunguri Harkov (radio-reportaj), din BULETIN DE ȘTIRI. Recomandări din program. Muzică ușoară. Radio-publicitate. Muzică. Concert de muzică populară. Uzina văzută de aproape. Muzică ușoară. RADIOJURNAL. Sport. Concert de prînz. Arii din opere. Muzică Ușoară. Dansuri românești. Melodii de Edmond Deda. Sfatul medicului. Melodii populare. # ry RADIOJURNAL. Luminile rampei. Din spectacolele Operei române. Radio-publicitate. Muzică. Muzică ușoară. Muzică de promenadă. BULETIN DE ȘTIRI. Muzică ușoară instrumentală. Curs de limba rusă. Cîntece populare, în jurul globului. Transmisiune din studioul de concerte a concertului orchestrei simfonice a Radiotelevizinii, în pauză : BULETIN DE ȘTIRI. Prietenii mei, scriitori. Melodii de dragoste, radiojurnal. Melodii românești. Fragmente din opera „Italianca în Alger“ de Rossini. „Reverie“ muzică ușoară.1.00 BULETIN DE ȘTIRI. Programul studioului Iași JOI 19 OCTOMBRIE 1991 Program de dimineață 5.90 BULETIN DE ȘTIRI. 5.35 Cîntece de viață nouă și jocuri populare românești. 6.90 (Reluări la cererea ascultătorilor) 6.15 Piese instrumentale. Soliști de muzică populară 6.45 Carnet de reporter, 6.50 Mscă ușoară. 7.20 Vă invitam să notați în agenda dvs. Ediție de prînz (12.09—13.90) BULETIN DE ȘTIRI. Divertisment muzical, incursiune în lumea științei. Continuarea programului muzical. Revista presei regionale. Valsuri celebre. Program de seară 16.00 Din joi în joi — emisia pe reportaje. 16.20 Melodii de muzică ușoară* 1640 Teatru radiofonic. 18.10 Interpreți de muzică populară. 18.30 RADIOJURNAL, 1840 Dansul notelor. TELEVIZIUNE JOI 19 OCTOMBRIE 1967 18.00 La ordinea zilei. Organizarea științifică a producției și a muncii. Transmisiune de la Expoziția de informare tehnico - economică din Ploiești. 18.30 Studioul pionierilor. 19.00 Mult e dulce și frumoasă. . • Emisiune de limbă română. 19.30 TELEJURNALUL DE SEARA 19.59 Buletinul meteorologic. Publicitate. 20.00 Film serial : Ivanhoe, 20.30 întrebări la care s-a răspuns... întrebări la care nu s-a răspuns încă. Emisiune de știința realizată de Ion Petru și Corneliu Rusu. 21.10 Telegrafe Emisiune de călătorii geografice Operatori ai Studioului nostru în vizită la Bruxelles și Belgrad. 2140 Dicționar de personaje Litera „P“ (2): 22.15 Transmisiune de la deschiderea celui de-al IV-lea festival internațional de jazz „Praga — 1967“. 23.00 TELEJURNALUL DE noapte. 23.10 închiderea emisiunii.