Zori Noi, octombrie 1967 (Anul 20, nr. 6156-6181)
1967-10-19 / nr. 6171
Priletari din insti stării«, inití-un f Organ al Comitetului regional Suceava al P. C. R. și al Sfatului popular regional SPRE NOI CULMI ALE PROGRESULUI ECONOMIC ȘI SOCIAL AL PATRIEI în întîmpinarea cerințelor producției moderne Desfășurarea normală și cu eficiență cit mai ridicată a proceselor tehnologice este condiționată nemijlocit de sistemul de aprovizionare și desfacere, de felul cum este asigurată întreprinderea cu cele necesare și rapiditatea cu care își vinde produsele. Creșterea cantitativă și diversificarea continuă pe care o cunoaște producția unităților economice au făcut din activitățile de aprovizionare și desfacere chestiuni de prim ordin. Modalitățile actuale de organizare a acestor sectoare s-au dovedit, în multe privințe, prea complicate și costisitoare. Consecințele se materializează în întreruperi ale producției, în stocarea îndelungată a producției marfă, în cheltuieli neeconomicoase și nejustificate.Evident, acest cortegiu de neajunsuri lovește în indicatorul de sinteză al muncii — eficiența economică. Iată de ce măsurile pentru îmbunătățirea sistemului de aprovizionare și desfacere, preconizate în proiectul Directivelor cu privire la perfecționarea conducerii și planificării economiei naționale, le consider de o mare importanță și actualitate. Ele vin în întîmpinarea unor realități cu scopul de a înlătura deficiențele și neajunsurile existente , de a crea o deplină concordanță între aprovizionare, producție și desfacere. Simplificarea întregului sistem de planificare a aprovizionării și reducerea verigilor intermediare vor aduce economii considerabile. însemnate forțe de muncă, în multe cazuri cu calificare superioară, ocupate în acest sector, vor trece să lucreze nemijlocit în producție. Cheltuielile mari care se fac în momentul de față se vor reduce proporțional cu scurtarea căilor de aprovizionare și a timpului consumat cu asigurarea tehnico - materială. Un calcul sumar arată că întreprinderea noastră își va putea reduce cheltuielile anuale de producție cu cel puțin un milion de lei pe seama eliminării cotelor ce se plătesc bazelor de aprovizionare și desfacere, a reducerii deplasărilor etc. Proiectul de Directive vine și în întîmpinarea celeilalte activități esențiale în viața economică — desfacerea. Măsurile preconizate și care se înscriu, de asemenea pe linia simplificării și descentralizării vînzării unor produse, vor oferi terenul accelerării mijloacelor circulante fie întreprinderilor. Bunurile materiale vor ajunge mai repede în circuitul economic, favorizînd astfel îndeplinirea și depășirea producției marfă vîndută și încasată, stimulînd interesul colectivelor de muncă pentru acest indicator. Neajunsurile de pînă acum din activitatea uzinelor noastre, vor putea fi eliminate prin aceea că vom avea dezlegarea de a Ing. AUGUSTIN CORDOȘ director al Uzinelor textile „Moldova“ din Botoșani (Continuare în pagina a Vl-a) CENTii Noile transformări social-economice vor duce la înflorirea școlii sătești Viitoarele transformări social - economice ale satului — presupuse de principiile de bază cu privire la îmbunătățirea organizării administrativ-teritoriale a României și sistematizarea localităților rurale — vor permite ridicarea gradului de civilizație și cultură al populației, continua și pregnanta prosperitate spirituală a acesteia. Cadrul acestor substanțiale îmbunătățiri ce țin de progresul general cuprinde, firesc, și școala — factor de primă importanță în procesul de instruire și educare a noilor generații,. In condițiile în care fiecare comună — unitate de bază a organizării administrativ - teritoriale — se va dezvolta complex și armonios, școlii îi revin obligații sporite, strîns raportate la apariția unor noi profesii, la necesitatea creșterii nivelului de pregătire intelectuală a oamenilor, la mărirea capacității acestora de a fi în pas cu dinamica perfecționărilor din viața social-economică, științifică și culturală. împlinirea acestor obligații nobile, de mare răspundere, depinde, la rîndul ei, de îmbunătățirile de natură materială și de cele ce se referă la creșterea calității muncii didactice. Este cunoscut faptul că pînă acum — datorită diferențierilor în gradul de confort de la o localitate la alta și îndeosebi de la sat la oraș — a existat o oarecare instabilitate a cadrelor didactice, în principal în rîndurile tinerilor absolvenți ai învățămîntului superior. Tendința unora dintre aceștia de a se stabili în orașe sau în comune cu numeroase elemente urbane era, credem, justificată — în cele mai dese cazuri — prin aceea că asemenea localități ofereau un mai bogat cadru pentru confort și civilizație. E lesne de înțeles că aplicarea măsurilor preconizate pentru sistematizarea satelor, pentru înflorirea lor, va duce la dispariția, în mare măsură, a acelor cauze ce generau fluctuația cadrelor didactice (unele dintre ele cu o foarte bună pregătire), la satisfacerea exigențelor ce țin de nivelul de viață (se vor construi noi unități de deservire publică, social - culturale, tehnico - edilitare etc.). Consecințele vor fi favorabile școlii, învățătorii și profesorii — constituind colective temeinic sudate — vor cunoaște mai bine oamenii, părinții copiilor pe care-i instruiesc și educă, vor contribui la cultivarea tradițiilor artistice, culturale ale său învemerit IOAN BALABAN directorul Liceului din Boroaia (Continuare în pagina a IlI-a Anul XXII nr. 61714 pagini 25 bani Joi 19 octombrie 1967 I.M.T.F. Gura Humorului, George Beleca și Johan Cohuț din secția motoare, lucrînd la mașina hidraulică de alezat Foto: D. VINTILA ANCHETA NOASTRĂ In Suceava și în majoritatea centrelor de raion din regiune funcționează, pe lingă statuturile populare raionale și orășenești, cantine ale salariaților. Aceste cantine sunt frecventate îndeosebi de nefamiliști, cetățeni cu domiciliu în alte localități, precum și de familiile pentru care — prin natura și orariul serviciului fiecăruia dintre soți — masa la cantină oferă o considerabilă economie de timp și efort. In concluzie, un public destul de larg frecventează aceste cantine al căror principiu de funcționare este cel al acoperirii cheltuielilor de aprovizionare și desfacere, fără obținere de beneficii. Avînd în vedere că în prețul mesei sînt incluse numai costul alimentelor și salariile personalului, ar fi de așteptat ca masa la aceste cantine să nu fie numai convenabilă, dar și de calitate mulțumitoare. Zilele trecute am vizitat cantinele salariaților din 4 orașe : Gura Humorului, Vatra Dornei, Cîmpulung și Suceava. IPrima constatare , deși în condiții identice de lucru, există serioase diferențe între cantinele menționate, diferențe ce țin, în primul rînd, de stilul de muncă al responsabililor, de sprijinul acordat de forul tutelar. La Gura Humorului, de pildă, localul cantinei este, cel puțin pentru moment, satisfăcător. S-au făcut, de altfel, unele reparați utile, s-a cimentat pardoseala, s-a zugrăvit etc. In schimb, calitatea mesei și a deservirii lasă serios de dorit. Am stat de vorbă cu mai mulți salariați din oraș care iau masa la această cantină, în felul acesta obținînd o „rezultantă“ a aprecierilor diferite: „In general, mîncarea nu satisface. Meniul este puțin variat, se repetă aproape identic în fiecare săptămînă. Vesela, paharele nu strălucesc de curățenie...“ Am stat de vorbă și cu responsabilul cantinei, Mihai Popovich Am aflat, astfel, că în fiecare zi rămîne mîncare care „nu se pierde, se dă la porci“ ; că numărul abonaților este relativ mic (abia 20 la sută din totalul consumatorilor), fapt semnificativ pentru calitatea mesei la această cantină ; că ritmul aprovizionării „poate fi încă sporit“ (la cartofi nu a fost achiziționată nici măcar un sfert din cantitatea prevăzută). Surprinzător, responsabilul nu pare deranjat de nimic. Mărirea numărului de abonați nu-l interesează. Comunicîndu-i unele nemulțumiri ale consumatorilor, răspunde : „Trebuie să fie cineva de la U.R.C.A.P... Sau de la I.M.T.F... Sau de la...“ Cu alte cuvinte, responsabilul cantinei știe că masa nu satisface cerințele consumatorilor. Atunci , Cantina salariaților din Cîmpulung oferă o imagine de cu totul altă natură. Sala de mese — curată, luminoasă și spațioasă — a fost dotată recent cu mobilier modern. Calitatea mesei este apreciată, atît în rîndul localnicilor, cit și în cel al vizitatorilor. Din media de 270 consumatori, jumătate o formează abonații, ceea ce asigură o relativă stabilitate în privința numărului zilnic de consumatori, evitîndu-se astfel pierderile inutile. Bineînțeles și aici s-ar mai putea face cite ceva. Responsabilul cantinei, Vasile Flocea, argumentează că nu totdeauna cei care servesc masa sunt mulțumiți : „Unora, de exemplu, nu le plac tocăturile, mîncărurile mai grase, dar noi nu putem să servim zilnic friptură“. Am propus tovarășului responsabil să se pregătească zilnic clte două meniuri, la alegere. A părut foarte contrariat: „Este greu, n-avem spațiu în bucătărie, apoi, ar însemna să dezavantajăm pe unii consumatorii??)“. Așa am ajuns la încă o concluzie, verificată ulterior la Vatra Dornei și Suceava : de ani de zile, aceste cantine lucrează la fel, n-a intervenit nimic nou și nici nu se caută să se introducă noutăți în ceea ce privește meniurile, deservirea, afirmarea individualității bucătarului prin mîncăruri din specificul local sau „specialitatea casei“ etc. La Vatra Dornei, dacă nu găsești pe cineva informat, poți căuta mult și bine cantina salariaților, deși este situată pe strada principală, intrarea — fără firmă — se face printr-un gang, apoi pe o scară unde nu s-a văruit sau măturat de cine știe cînd. Praful, dezordinea din acest gang alungă apetitul. Și nici C. CIOLCA (Continuare în pagina a IlI-a) CANTINELE SALARIAȚILOR Stafia de 110 kw. Fălticeni. Șeful de echipă de reparații de posturi și cabluri Ioan Hol că, în timpul unei intervenții Foto : I. NEGREA' PE CÂND UN REVIRIM IN RENTABILIZAREA PRODUCȚIEI? Trustul regional de construcții își desfășoară activitatea pe zeci de șantiere. Prin înființarea grupurilor 1, 2, 4 și IPSD s-a avut în vedere necesitatea că unitățile de construcție să devină puternice, capabile să construiască în condiții de economicitate ridicată. Dar nu s-a întîmplat așa. Treptat, treptat TRC a început să apeleze la dotații de la stat, mergînd contra curentului general de rentabilizare. In anii trecuți unitățile de construcții au devorat sute de mii de lei din bugetul statului. Pierderile planificate au provenit, în principal, din : a) proasta gospodărire a materialelor ; b) transporturi încrucișate și depozite auxiliare care nu-și au rostul ; c) neutilizarea la întreaga capacitate a utilajelor și mijloacelor de transport ; d) menținerea pe șantiere a unui număr mare de muncitori fără ca să li se asigure front continuu de lucru. Aceasta a fost situația în anii trecuți. Și în acest an T.B.C. a fost planificat să-și încheie activitatea de bază cu pierderi. Au trecut 8 luni. Situația financiar - economică continuă să fie nesatisfăcătoare. Pierderile planificate au fost diminuate cu 974.000 lei, față de 11.012.000 lei. Deși diferența între planificat și realizat este mică, o analiză atentă a resurselor de care dispun șantierele ne conduce la concluzia că posibilitățile sunt mult mai mari. Dar, în loc să acționeze hotărît, în spiritul plenarei C.C. al P.C.R. din 21—23 decembrie 1966, pentru rentabilizarea trustului, conducerile grupurilor au pornit pe o cale inversă. Adică, au prevăzut pentru reducerea pierderilor planificate eforturi minime. Acțiunea de rentabilizare a producției este încă privită de către constructori ca o sarcină facultativă, de moment. Nu s-a căutat în mod serios izvorul tuturor pierderilor, căile lor de lichidare. La T.B.C. s-a înscăunat o concepție neadmisă. Dacă, de exemplu, IPSD sau Grupul I Botoșani realizează beneficii, de aici se pot acoperi pe ansamblu neajunsurile existente în celelalte grupuri. Efectul acestei concepții dăunătoare s-a făcut simțit. Balanțele financiare ale grupurilor de șantiere înclină spre mari diferențe de realizări. Grupul IV construcții, de pildă, trăiește pe spinarea celorlalte unități din subordinea trustului. Și nu e singurul caz. Aminteam că acțiunea de rentabilizare este privită ca o sarcină facultativă. Un prim argument, conducerile grupurilor au planificat la întîmplare sarcinile de reducere a cheltuielilor. Nu s-au căutat adevăratele canale de irosire a banilor. Pe șantiere continuă să se facă o mare risipă de materiale ; utilajele și mijloacele de transport înregistrează sute de ore inactive. Anual, penalizările ajung la valori de ordinul miilor de lei. Excelează în acest sens grupul II de șantiere. In primele 8 luni constructorii botoșăneni și-au propus să reduci? din pierderile planificate suma de 210.000 lei. Bilanțul după 8 luni arată că pierderile au fost diminuate cu 157.000 lei. In acțiunea de rentabilizare s-a pornit cu pași timizi. Unii dintre constructori au venit cu inițiative privind reducerea consumului de metal, înființarea unei stații centralizate de betoane etc. Efectul pozitiv al inițiativelor s-a văzut. Propunerea ca tuburile de fontă ce se folosesc la construcția de locuințe să fie înlocuite cu tuburi din p.v.c. a dus la realizarea unei economii de 10.000 lei. Au fost schimbate și unele soluții tehnice prevăzute inițial prin proiectele de execuție. Izolarea termică la o importantă construcție din Săveni s-a făcut dintr-un alt material mai ieftin și mai ușor de procurat. Măsura n-a afectat cu nimic Ing. MIRCEA SOARE (Continuare în pagina a IlI-a) LA C.C.H. SUCEAVA Lucrările în etapa prevăzute a doua au intrat în stadiul final Mecanicii care lucrează la montajul utilajelor de la noua fabrică de hîrtie a combinatului din lunca Sucevei sunt în avans față de grafic cu 15 zile. Mașina de hîrtie nr. 2, cu o capacitate anuală de 53.000 tone, a fost montată în proporție de 96 la sută și se apropie de sfîrșit lucrările la comenzile hidraulice. Componentele mașinii nr. 3, care va produce hîrtie subțire pentru ambalaje fine, au fost montate în proporție de 50 la sută și se lucrează la instalarea cilindrului de satinat. Mult avansate sunt lucrările de la instalațiile electrice și sistemul de automatizare. Conductele tehnologice pentru transportul materialului de la preparare la mașină au fost instalate pe 75 la sută din lungimea prevăzută. Folosirea elementelor preansamblate pe sol, a podurilor rulante electrice, a echipelor specializate ca și organizarea muncii pe baze științifice, sunt doar cîteva dintre elementele care contribuie la realizarea montajului mai devreme decit era prevăzut. Pentru asigurarea unei calități superioare a lucrărilor, la sudarea conductelor inoxidabile se folosește sudură cu gaz în argon, iar controlul la oțel-carbon se efectuează cu raze gama. Lucrările prevăzute în etapa a doua de dezvoltare a Combinatului de celulozi și hîrtie din Suceava au intrat intr-un stadiu final. Călătoream spre Botoșani. In lungul șoselei, singuraticii indicatori OPRIRE AUTOBUZ erau dublați, din loc in loc, de mici construcții, clădiri de adăpost și așteptare pentru călători. Grija pentru oameni, venind în întîmpinarea anotimpului friguros, s-a concretizat în stațiile acestea acoperite, prevăzute cu un minim de confort, ca un răspuns binevenit la o cerință de multă vreme reclamată. Firește, pentru inițiatorii și constructorii acestor căsuțe - obișnuite atribute ale civilizației - vom ÎNSEMNĂRI avea totdeauna numai cuvinte de mulțumire. Dar ?Inevitabil, in stilul de muncă al unor întreprinderi se strecoară acest dar). Există încă falsa mulțumire și autoliniștire a lucrului înfăptuit pe jumătate. Iată, pe lunga „uliță a Rudărenilor", la Fălticeni, un șir interminabil de drumeți , copii, elevi, femei sau bătrini pășesc spre casă, sosind în urmă kilometru după kilometru. Aproximativ 15 curse pe zi, distribuite pe cîteva autobuze, asigură transportul călătorilor pînă la marginea orașului: un punct arbitrar fără nici un indicator, o răspintie de cărări bătătorite pe pămintul foarte larg și necuprins. Vara, este aici un loc al liniștii, o zonă tentantă in care pătrunzi câutind o deconectare. Ce se întimplă insă la vremea zăpezilor, a gerului ? Nu este necesar să apelăm la ficțiune. Cîțiva oameni ne-au spus : „Am solicitat întreprinderii de gospodărie orășenească Fălticeni să prelungească traseul cursei locale de la capătul acesta al orașului pînă in comună. Suntem foarte mulți navetiști: muncitori, cadre didactice, dar mai ales elevi. Nu am reușit să convingem pe tovarășii de la I.G.O.“. Am solicitat explicații. Tovarășul Mihai Miron, inginerul șef al întreprinderii, ne-a spus că situația este cunoscută. Tot atît de cunoscută este situația și pe alt traseu , spre Spătărești, Fîntîna Mare. Și ? Păi, s-a cerut aprobarea D.R.T.A., care pur și simplu n-a aprobat. Cum adică n-a aprobat ? N-a aprobat, pur și simplu, cursă focală, ne-a indicat un alt tarif, neconvenabil. Dar cursa ar fi justificată, rentabilă ? Sigur că da. Nu mai este vorba aici de lucruri pe jumătate făcute , mai curînd un cerc aparent vicios, in care se invîrtesc zeci de scrisori ale unor oameni ce bat pe jos zeci de kilometri, niște funcționari care nu înțeleg pentru că ... nu înțeleg, niște ingineri șefi, directori, multă birocrație și toate acestea in jurul axei D.R.T.A. Foarte rotundă afacere ! Călătoream recent cu autobuzul spre Dorohoi sau Săveni, Rădăuți și Vatra Dornei. Pretutindeni traseele sunt respectate de cele mai multe ori, personalul de deservire liență, iși șlefuiește cîștiga expecenduita. Lucrurile merg din ce în ce mai bine „pe roți". Așa fiind, este păcat să înghesuim în viață, pe alocuri, jumătățile de măsură din care am desprins azi numai una. A. RUDEANU PE JUMĂTATE IN ACEST NUMĂR, însușirea stilului de muncă universitar m CONTRAPUNCT SPORT Progresul Suceava a luat un start din Voința Rădăuți campioană a asociațiilor Voința pe anul 1967 Stația meteorologică Suceava comunica : In ultimele zile, vremea a fost frumoasă, cu cerul variabil. Vîntul a suflat slab din sud și sud-est. Temperatura aerului, în general, staționară, maximele au fost cuprinse între 22 de grade la Avrămeni și 24 de grade la Botoșani, Răuseni, Dorohoi, Rădăuți și Fălticeni, iar minimele din cursul nopții, între 8 grade la Rădăuți și 12 grade la Răuseni și Avrămeni. Ieri dimineață, la ora opt, temperatura a fost cuprinsă intre 10 grade la Suceava, Dorohoi și Fălticeni și 13 grade la Răuseni și Avrămeni. La Rarău, temperatura a oscilat între 8 și 16 grade, iar ieri dimineață la ora opt temperatura a fost de 9 grade. Pentru următoarele zile, se prevede vreme, în general, instabilă, cu cerul mai mult acoperit. Vor cădea ploi locale. Vîntul va sufla potrivit din nord-vest. Temperatura aerului, în scădere către sfîrșitul intervalului, minimele vor fi cuprinse între 7 și 10 grade, iar maximele, între 17 și 20 de grade. I