Zori Noi, octombrie 1967 (Anul 20, nr. 6156-6181)

1967-10-19 / nr. 6171

Priletari din insti stării«, inití-un f Organ al Comitetului regional Suceava al P. C. R. și al Sfatului popular regional SPRE NOI CULMI ALE PROGRESULUI ECONOMIC ȘI SOCIAL AL PATRIEI în întîmpinarea cerințelor producției moderne Desfășurarea normală și cu eficiență cit mai ridicată a proceselor tehnologice este condiționată nemijlocit de sis­temul de aprovizionare și desfacere, de felul cum este asi­gurată întreprinderea cu cele necesare și rapiditatea cu care își vinde produsele. Creșterea cantitativă și diversifi­carea continuă pe care o cunoaște producția unităților eco­nomice au făcut din activitățile de aprovizionare și desfa­cere chestiuni de prim ordin. Modalitățile actuale de or­ganizare a acestor sectoare s-au dovedit, în multe privințe, prea complicate și costisitoare. Consecințele se materiali­zează în întreruperi ale producției, în stocarea îndelungată a producției marfă, în cheltuieli neeconomicoase și nejusti­­ficate.Evident, acest cortegiu de neajunsuri lovește în indi­­catorul de sinteză al muncii — eficiența economică. Iată de ce măsurile pentru îmbunătățirea sistemului de aprovi­zionare și desfacere, preconizate în proiectul Directivelor cu privire la perfecționarea conducerii și planificării econo­miei naționale, le consider de o mare importanță și actua­litate. Ele vin în întîmpinarea unor realități cu scopul de a înlătura deficiențele și neajunsurile existente­ , de a crea o deplină concordanță între aprovizionare, producție și des­facere. Simplificarea întregului sistem de planificare a aprovi­zionării și reducerea verigilor intermediare vor aduce eco­nomii considerabile. însemnate forțe de muncă, în multe cazuri cu calificare superioară, ocupate în acest sector, vor trece să lucreze nemijlocit în producție. Cheltuielile mari care se fac în momentul de față se vor reduce proporțio­­nal cu scurtarea căilor de aprovizionare și a timpului con­sumat cu asigurarea tehnico - materială. Un calcul sumar arată că întreprinderea noastră își va putea reduce cheltu­ielile anuale de producție cu cel puțin un milion de lei pe seama eliminării cotelor ce se plătesc bazelor de aprovi­zionare și desfacere, a reducerii deplasărilor etc. Proiectul de Directive vine și în întîmpinarea celeilal­te activități esențiale în viața economică — desfacerea. Măsurile preconizate și care se înscriu, de asemenea­­ pe li­nia simplificării și descentralizării vînzării unor produse, vor oferi terenul accelerării mijloacelor circulante fie în­treprinderilor. Bunurile materiale vor ajunge mai repede în circuitul economic, favorizînd astfel îndeplinirea și de­pășirea producției marfă vîndută și încasată, stimulînd in­teresul colectivelor de muncă pentru acest­ indicator. Nea­junsurile de pînă acum din activitatea uzinelor noastre, vor putea fi eliminate prin aceea că vom avea dezlegarea de a Ing. AUGUSTIN CORDOȘ director al Uzinelor textile „Moldova“ din Botoșani (Continuare în pagina a Vl-a) CENTii Noile transformări social-economice vor duce la înflorirea școlii sătești Viitoarele transformări social - economice ale satului — presupuse de principiile de bază cu privire la îmbună­tățirea organizării administra­tiv-teritoriale a României și sistematizarea localităților rurale — vor permite ridicarea gradului de civilizație și cultură al populației, continua și pregnanta prosperitate spirituală a acesteia. Cadrul acestor substanțiale îmbunătățiri ce țin de pro­gresul general cuprinde, firesc, și școala — factor de pri­mă importanță în procesul de instruire și educare a noilor generații,. In condițiile în care fiecare comună — unitate de bază a organizării administrativ - teritoriale — se va dez­volta complex și armonios, școlii îi revin obligații sporite, strîns raportate la apariția unor noi profesii, la necesitatea creșterii nivelului de pregătire intelectuală a oamenilor, la mărirea capacității acestora de a fi în pas cu dinamica perfecționărilor din viața social-economică, științifică și culturală. împlinirea acestor obligații nobile, de mare răspunde­re, depinde, la rîndul ei, de îmbunătățirile de natură ma­terială și de cele ce se referă la creșterea calității­­ muncii didactice. Este cunoscut faptul că pînă acum — datorită diferențierilor în gradul de confort de la o localitate la alta și îndeosebi de la sat la oraș — a existat o oarecare instabilitate a cadrelor didactice, în principal în rîndurile tinerilor absolvenți ai învățămîntului superior. Tendința unora dintre aceștia de a se stabili în orașe sau în comune cu numeroase elemente urbane era, credem, justificată — în cele mai dese cazuri — prin aceea că asemenea locali­tăți ofereau un mai bogat cadru pentru confort și civiliza­ție. E lesne de înțeles că aplicarea măsurilor preconizate pentru sistematizarea satelor, pentru înflorirea lor, va du­ce la dispariția, în mare măsură, a acelor cauze ce generau fluctuația cadrelor didactice (unele dintre ele cu o foarte bună pregătire), la satisfacerea exigențelor ce țin de nive­lul de viață (se vor construi noi unități de deservire publi­că, social - culturale, tehnico - edilitare etc.). Consecințele vor fi favorabile școlii, învățătorii și profesorii — consti­tuind colective temeinic sudate — vor cunoaște mai bine oamenii, părinții­­ copiilor pe care-i instruiesc și­­ educă, vor contribui la cultivarea tradițiilor artistice, culturale ale său înv­­emerit IOAN BALABAN directorul Liceului din Boroaia (Continuare în pagina a IlI-a Anul XXII nr. 6171­4 pagini 25 bani Joi 19 octombrie 1967 I.M.T.F. Gura Humorului, George Beleca și Johan Co­­huț din secția motoare, lu­­crînd la mașina hidraulică de alezat Foto: D. VINTILA ANCHETA NOASTRĂ In Suceava și în majoritatea centrelor de raion din regiune funcționează, pe lingă statu­­turi­le populare raionale și orășenești, cantine ale salaria­ților. Aceste cantine sunt frec­ventate îndeosebi de nefami­­liști, cetățeni cu domiciliu în alte localități, precum și de familiile pentru care — prin natura și orariul serviciului fiecăruia dintre soți — masa la cantină oferă o considera­bilă economie de timp și efort. In­ concluzie, un public destul de larg frecventează aceste cantine al căror principiu de funcționare este cel al aco­peririi cheltuielilor de apro­vizionare și desfacere, fără obținere de beneficii. Avînd în vedere că în prețul mesei sînt incluse numai costul ali­mentelor și salariile persona­lului, ar fi de așteptat ca masa la aceste cantine să nu fie numai convenabilă, dar și de calitate mulțumitoare. Zilele trecute am vizitat cantinele salariaților din 4 o­­rașe : Gura­ Humorului, Vatra Dornei, Cîmpulung și Suceava. IPrima constatare , deși în con­diții identice de lucru, există serioase diferențe între can­­­tinele menționate, diferențe ce­­ țin­, în primul rînd, de stilul de muncă al responsabililor, de sprijinul acordat de forul tutelar. La Gura­ Humorului, de pildă, localul cantinei este, cel­ puțin pentru moment, sa­tisfăcător. S-au făcut, de alt­fel,­ unele reparați utile, s-a cimentat pardoseala, s-a zu­grăvit etc. In schimb, calitatea mesei și a deservirii lasă se­rios de dorit. Am stat de vor­bă cu mai mulți salariați din oraș care iau masa la această cantină, în felul acesta obți­­nînd o „rezultantă“ a aprecie­rilor diferite: „In general, mîncarea nu satisface. Meniul este puțin variat, se repetă aproape identic în fiecare săp­­tămînă. Vesela, paharele nu strălucesc de curățenie...“ Am stat de vorbă și cu res­ponsabilul cantinei, Mihai Po­povich Am aflat, astfel, că în fiecare zi rămîne mîncare care „nu se pierde, se dă la porci“ ; că numărul abonaților este relativ mic (abia 20 la sută din totalul consumatorilor), fapt semnificativ pentru cali­tatea mesei la această canti­nă ; că ritmul aprovizionării „poate fi încă sporit“ (la car­tofi nu a fost achiziționată nici măcar un sfert din can­titatea prevăzută). Surprinză­tor, responsabilul nu pare de­ranjat de nimic. Mărirea nu­mărului de abonați nu-l inte­resează. Comunicîndu-i unele nemulțumiri ale consumatori­lor, răspunde : „Trebuie să fie cineva de la U.R.C.A.P... Sau de la I.M.T.F... Sau de la...“ Cu alte cuvinte, responsabilul cantinei știe că masa nu sa­tisface cerințele consumatori­lor. Atunci , Cantina salariaților din Cîmpulung oferă o imagine de cu totul altă natură. Sala de mese — curată, luminoasă și spațioasă — a fost dotată re­cent cu mobilier modern. Ca­litatea mesei este apreciată, atît în rîndul localnicilor, cit și în cel al vizitatorilor. Din media de 270 consumatori, ju­mătate o formează abonații, ceea ce asigură o relativă sta­bilitate în privința numărului zilnic de consumatori, evitîn­­du-se astfel pierderile inutile. Bineînțeles și aici s-ar mai putea face cite ceva. Respon­sabilul cantinei, Vasile Flocea, argumentează că nu totdeauna cei care servesc masa sunt mulțumiți : „Unora, de exem­plu, nu le plac tocăturile, mîncărurile mai grase, dar noi nu putem să servim zilnic friptură“. Am propus tovară­șului responsabil să se pregă­tească zilnic clte două me­niuri, la alegere. A părut foarte contrariat: „Este greu, n-avem spațiu în bucătărie, apoi, ar însemna să dezavan­tajăm pe unii consumato­rii??)“. Așa am ajuns la încă o concluzie, verificată ulterior la Vatra Dornei și Suceava : de ani de zile, aceste cantine lucrează la fel, n-a intervenit nimic nou și nici nu se caută să se introducă noutăți în ceea ce privește meniurile, deservirea, afirmarea indivi­dualității bucătarului prin mîncăruri din specificul local sau „specialitatea casei“ etc. La Vatra Dornei, dacă nu găsești pe cineva informat, poți căuta mult și bine can­tina salariaților, deși este s­­­i­tuată pe strada principală, intrarea — fără firmă — se face printr-un gang, apoi pe o scară unde nu s-a văruit sau măturat de cine știe cînd. Praful, dezordinea din acest gang alungă apetitul. Și nici C. CIOLCA (Continuare în pagina a IlI-a) CANTINELE SALARIAȚILOR Stafia de 110 kw. Fălticeni. Șeful de echipă de reparații de posturi și cabluri Ioan Hol că, în timpul unei intervenții Foto : I. NEGREA' PE CÂND UN REVIRIM IN RENTABILIZAREA PRODUCȚIEI? Trustul regional de construc­ții își desfășoară activitatea pe­­ zeci­­ de șantiere. Prin înfiin­țarea grupurilor 1, 2, 4 și IPSD s-a avut în vedere necesitatea că unitățile de construcție să devină puternice, capabile să construiască în condiții de eco­nomicitate ridicată. Dar nu s-a întîmplat așa. Treptat, treptat TRC a început să apeleze la dotații de la stat, mergînd contra curentului general de rentabilizare. In anii trecuți unitățile de construcții au devorat sute de mii de lei din bugetul statului. Pierderile planificate au pro­venit, în principal, din : a) proasta gospodărire a materia­lelor ; b) transporturi încru­cișate și depozite auxiliare care nu-și au rostul ; c) neutiliza­­rea la întreaga capacitate a u­­tilajelor și mijloacelor de tran­sport ; d) menținerea pe șan­tiere a unui număr mare de muncitori fără ca să li se asi­gure front continuu de lucru. Aceasta a fost situația în anii trecuți. Și în acest an T.B.C. a fost planificat să-și încheie activitatea de­ bază cu pierderi. Au trecut 8 luni. Si­tuația financiar - economică continuă să fie nesatisfăcătoa­re. Pierderile planificate au fost diminuate cu 974.000­­ lei, față­ de 1­1.012.000­­ lei.­ Deși diferența între planifi­cat și realizat este mică, o ana­liză atentă a resurselor de care dispun șantierele ne conduce la concluzia că posibilitățile sunt mult mai mari. Dar, în loc să acționeze hotărît, în spiritul plenarei C.C. al P.C.R. din 21—23 decembrie 1966, pentru rentabilizarea trustului, con­ducerile grupurilor au pornit pe o cale inversă. Adică, au prevăzut pentru reducerea pierderilor planificate eforturi minime. Acțiunea de rentabili­zare a producției este încă pri­vită de către constructori ca o sarcină facultativă, de mo­ment. Nu s-a căutat în mod se­rios izvorul tuturor pierderi­lor, căile lor de lichidare. La T.B.C. s-a înscăunat o concepție neadmisă. Dacă, de exemplu, IPSD sau Grupul I Botoșani realizează beneficii, de aici se pot acoperi pe an­samblu neajunsurile existente în celelalte grupuri. Efectul acestei concepții dăunătoare s-a făcut simțit. Balanțele fi­nanciare ale grupurilor de șan­tiere înclină spre mari dife­rențe de realizări. Grupul IV construcții, de pildă, trăiește pe spinarea celorlalte unități din subordinea trustului. Și nu e singurul caz. Aminteam că acțiunea de rentabilizare este privită ca o sarcină facultativă. Un prim argument, conducerile grupu­rilor au planificat la întîmpla­­re sarcinile de reducere a chel­tuielilor. Nu s-au căutat ade­văratele canale de irosire a banilor. Pe­­ șantiere continuă să­ se­ facă o mare risipă de materiale ; utilajele și mijloa­cele de transport înregistrea­ză sute de ore inactive. Anual, penalizările ajung la valori de ordinul miilor de lei. Excelea­ză în acest sens grupul II de șantiere. In primele 8 luni construc­torii botoșăneni și-au propus să reduci? din pierderile plani­ficate suma de 210.000 lei. Bi­lanțul după 8 luni arată că pierderile au fost diminuate cu 157.000 lei. In acțiunea de rentabilizare s-a pornit cu pași timizi. Unii dintre construc­tori au venit cu inițiative pri­vind reducerea consumului de metal, înființarea unei stații centralizate de betoane etc. Efectul pozitiv al inițiati­velor s-a văzut. Propunerea ca tuburile de fontă ce se fo­losesc la construcția de locuin­țe să fie înlocuite cu tuburi din p.v.c. a dus la realizarea unei economii de 10.000 lei. Au fost schimbate și unele soluții tehnice prevăzute inițial prin proiectele de execuție. Izolarea termică la o importantă con­strucție din Săveni s-a făcut d­intr-un alt material mai ief­tin și mai ușor de procurat. Măsura n-a afectat cu nimic Ing. MIRCEA SOARE (Continuare în pagina a IlI-a) LA C.C.H. SUCEAVA Lucrările în etapa prevăzute a doua au intrat în stadiul final Mecanicii care lucrează la montajul utilajelor de la noua fabrică de hîrtie a combinatului din lunca Sucevei sunt în avans față de grafic cu 15 zile. Mași­na de hîrtie nr. 2, cu o capa­citate anuală de 53.000 tone, a fost montată în proporție­ de 96 la sută și se apropie de­ sfîr­­șit lucrările la comenzile hi­draulice. Componentele mași­nii nr. 3, care va produce hîr­tie subțire pentru ambalaje fi­ne, au fost montate în propor­ție de 50 la sută și se lucrează la instalarea cilindrului de sa­tinat. Mult avansate sunt lu­crările de la instalațiile elec­trice și sistemul de automati­zare. Conductele tehnologice pentru transportul materialu­lui de la preparare la mașină au fost instalate pe 75 la sută din lungimea prevăzută. Folosirea elementelor pre­­ansamblate pe sol, a podurilor rulante electrice, a echipelor specializate ca și organizarea muncii pe baze științifice, sunt doar cîteva dintre ele­mentele care contribuie la rea­lizarea montajului mai de­vreme decit era prevăzut. Pen­tru asigurarea unei calități su­perioare a lucrărilor, la suda­rea conductelor inoxidabile se folosește sudură cu gaz în ar­gon, iar controlul la oțel-car­­bon se efectuează cu raze ga­ma. Lucrările prevăzute în etapa a doua de dezvoltare a Com­binatului de celulozi și hîrtie din Suceava au intrat intr-un stadiu final. Călătoream spre Botoșani. In lungul șoselei, singuraticii indi­catori OPRIRE AUTOBUZ erau dublați, din loc in loc, de mici construcții, clădiri de adăpost și așteptare pentru călători. Grija pentru oameni, venind în întîmpinarea anotimpului fri­guros, s-a concretizat în stațiile acestea acoperite, prevăzute cu un minim de confort, ca un răs­puns binevenit la o cerință de multă vreme reclamată. Fireș­te, pentru inițiatorii și construc­torii acestor căsuțe - obișnuite atribute ale civilizației - vom ÎNSEMNĂRI avea totdeauna numai cuvinte de mulțumire. Dar ?­­Inevitabil, in stilul de muncă al unor în­treprinderi se strecoară acest dar). Există încă falsa mulțu­mire și autoliniștire a lucrului înfăptuit pe jumătate. Iată, pe lunga „uliță a Rudă­­renilor", la Fălticeni, un șir in­terminabil de drumeți , copii, elevi, femei sau bătrini pășesc spre casă, sosind în urmă kilo­metru după kilometru. Aproxi­mativ 15 curse pe zi, distribuite pe cîteva autobuze, asigură transportul călătorilor pînă la marginea orașului: un punct ar­bitrar fără nici un indicator, o răs­­pintie de cărări bătătorite pe pămintul foarte larg și necu­prins. Vara, este aici un loc al li­niștii, o zonă tentantă in care pătrunzi câutind o deconectare. Ce se întimplă insă la vremea zăpezilor, a gerului ? Nu este necesar să apelăm la ficțiune. Cîțiva oameni ne-au spus : „Am solicitat întreprinderii de gos­podărie orășenească Fălticeni să prelungească traseul cursei locale de la capătul acesta al orașului pînă in comună. Sun­tem­ foarte mulți navetiști: mun­citori, cadre didactice, dar mai ales elevi. Nu am reușit să con­vingem pe tovarășii de la I.G.O.“. Am solicitat explicații. Tova­rășul Mihai Miron, inginerul șef al întreprinderii, ne-a spus că situația este cunoscută. Tot a­­tît de cunoscută este situația și pe alt traseu , spre Spătărești, Fîntîna Mare. Și ? Păi, s-a ce­rut aprobarea D.R.T.A., care pur și simplu n-a aprobat. Cum adică n-a aprobat ? N-a aprobat, pur și simplu, cursă fo­cală, ne-a indicat un alt tarif, neconvenabil. Dar cursa ar fi justificată, rentabilă ? Sigur că da. Nu mai este vorba aici de lucruri pe jumătate făcute , mai curînd un cerc aparent vicios, in care se invîrtesc zeci de scrisori ale unor oameni ce bat pe jos zeci de kilome­tri, niște funcționari care nu înțeleg pentru că ... nu înțe­leg, niște ingineri șefi, direc­tori, multă birocrație și toate acestea­ in jurul axei D.R.T.A. Foarte rotundă afacere ! Călătoream recent cu auto­buzul spre Dorohoi sau Săveni, Rădăuți și Vatra Dornei. Pretu­tindeni traseele sunt respectate de cele mai multe ori, persona­lul de deservire liență, iși șlefuiește cîștiga expe­cenduita. Lucrurile merg din ce în ce mai bine „pe roți". Așa fiind, este păcat să înghesuim în viață, pe alocuri, jumătățile de măsură­­ din care am­­ desprins azi nu­mai una. A. RUDEANU PE JUMĂTATE IN ACEST NUMĂR, însușirea stilului de muncă universitar m CONTRAPUNCT SPORT Progresul Suceava a luat un start din Voința Rădăuți campioană a asociațiilor Voința pe anul 1967 Stația meteorologică Suceava comunica : In ultimele zile, vremea a fost frumoasă, cu cerul va­­riabil. Vîntul a suflat slab din sud și sud-est. Temperatu­ra aerului, în general, staționară, maximele au fost cu­prinse între 22 de grade la Avrămeni și 24 de grade la Botoșani, Răuseni, Dorohoi, Rădăuți și Fălticeni, iar mi­nimele din cursul nopții, în­tre 8 grade la Rădăuți și 12 grade la Răuseni și Avrămeni. Ieri dimineață, la ora opt, temperatura a fost cuprin­să intre 10 grade la Suceava, Dorohoi și Fălticeni și 13 grade la Răuseni și Avrămeni. La Rarău, temperatura a oscilat între 8 și 16 grade, iar ieri dimineață la ora opt temperatura a fost de 9 gra­de. Pentru următoarele zile, se prevede vreme, în general, instabilă, cu cerul mai mult acoperit. Vor cădea ploi loca­le. Vîntul va sufla potrivit din nord-vest. Temperatura aerului, în scădere către sfîrșitul inter­valului, minimele vor fi cuprinse între 7 și 10 grade, iar maximele, între 17 și 20 de grade. I

Next