Zori Noi, decembrie 1967 (Anul 20, nr. 6208-6234)

1967-12-03 / nr. 6210

2K)#1 NOI • PAGINA 2 Prezentele rânduri nu au pre­tenția de a fi o sumă a proce­deelor - potrivite și nepo­trivite­­ de valorificare, în mod educa­tiv, a lucrărilor personale ale e­­levilor, nu urmăresc să recoman­de vreo experiență. Pur și sim­plu, ne-am­ fost sugerate de o a­­mintire. Născută și ea din con­templarea, fără voie, a unor descurajant de austere interioa­re școlare . . . Imaculați, pledând convingător pentru calitatea de buni gospo­dari a directorilor, pentru efor­tul învățătorilor și diriginților de a dezvolta la copii respectul fa­ță de ordine și curățenie, față de avutul obștesc, pereții clase­lor și ai coridoarelor din diferite școli ni s-au înfățișat goi. In pri­mele clipe, albul lor inspiră ad­mirație. Pe urmă, însă, treptat, impresia de nefinit începe să se contureze cu tot mai multă preg­nanță. Așteptând într-o aseme­nea clasă, sau pe un astfel de­ culoar, sfârșitul orei, n-are de ce se prinde. privirea. Clipele trec lent, o senzație nefirească de frig te cuprinde. Gândul se întoarce în tine . . . Așa mi-a revenit tn amintire prima zi petrecută la școala unde mi s-a pus pentru întîia oară numărul matricol pe mină. Anii scurși nu-mi permit să a­­preciez gradul de intensitate al albului acelor pereți, dar îmi aduc bine aminte clipele de in­cinta­re pe care le-am trăit, noi, puștimea de atunci, văzînd că a­­ceste ziduri, ce impuneau res­pect, erau împodobite cu peisa­je și portrete, naturi moarte și compoziții, ce se ofereau ochi­lor cu discreție. Gustul celor ce le aleseseră se oprise cu deo­sebire la cele în nuanțe pastel, la cele ce vădeau linii delicate, destinate parcă anume privirilor copiilor și adolescenților. Cu­rând am descoperit că aceste podoabe ale școlii — Intilnite peste tot, din sala profesorilor pînă în sufrageria elevilor — sânt opera unor colegi mai mari, unii chiar absolvenți ai școlii noastre. Efectul a fost fulgeră­tor și definitiv : ambiția de a a­­dăuga un desen măcar acestei moșteniri nu ne-a părăsit ani de zile pe câțiva dintre noi. Am început să învățăm să cunoaș­tem și să prețuim frumosul . . . * Am pus întrebarea mai multor directori de școli : ce se îm­tîm­­plă cu cele mai frumoase dese­ne ale elevilor, cu acele desene care ar merita privilegiul unei rame și al unui loc la vedere pe peretele clasei sau al școlii ? ției — Sânt selectate și trimise sec­raionale de învățâmînt, consiliului raional al pionierilor — ni s-a răspuns. După trei se­lecții succesive — la nivel de ra­ion, de regiune și țară — cîteva, cele care răspund tuturor exi­gențelor și gusturilor, au șansa de a fi incluse în expozițiile a­­nuale pe țară. Aproximativ de două ori pe an nu se mai cer desene pentru diferite expoziții internaționale. — Și celelalte ? — N-am primit niciodată nici­­unul înapoi, nici măcar o suc­cintă privire critică asupra cali­tății lor, atît de prețioasă pentru orientarea profesorilor de desen și a învățătorilor — ne-au spus tovarășii Lucreția Brâdescu, di­rectoarea Școlii generale nr. 3 din Suceava, Eufrosina Guleac, directoarea Școlii generale din Ilișești, Ioan Buțincu, directorul Școlii generale nr. 1 din Gura- Humorului . . . Subiectul i-a interesat pe con­ducătorii de școli mai mult de­cât mă așteptam, dovadă că soarta celor mai frumoase de­sene, în care copiii au pus ceva din sensibilitatea și pasiunea lor pentru artă, i-a preocupat­­ că această preocupare a gene­rat totuși atitudini, chiar dacă ele nu au fost întotdeauna ex­primate. Ideile, părerile despre ceea ce s-ar fi putut sau s-ar mai putea încă face cu marele număr de planșe plecate din școală și rătăcite cine știe pe unde n-au lipsit . — Elevilor noștri li se prezintă diafilme conținînd imaginile u­­nor tablouri celebre, vizionează filme și expoziții de artă, exi­gența față de lucrările lor creș­te continuu , strădaniile pe care le depun, de asemenea. Cu ce se aleg după toate aces­tea ? Satisfacția de a-și ști de­senele selecționate pentru o ex­poziție pe care nu au prilejul să o vadă nu contrabalansează dez­amăgirea ce o trăiesc aflînd că lucrările lor n-au rezistat pretențiilor unor comisii. Și mă­car dacă li s-ar motiva acest e­­șec, dacă prin intermediul pro­fesorilor și învățătorilor ar pri­mi îndrumări pentru viitor s­e observa tovarășa Lucreția Bră­­descu. Cred că mult mai stimu­lative pentru ei ar fi fost un colț al celor mai buni desenatori, a­­menajat pe clase și pe școală, o expoziție școlară trimestrială la vizionarea căreia să fie invi­tați părinții și colegii din cele­lalte școli din localitate.­­ Din expozițiile școlare per­manente, dintre desenele ce de­corează clasele și culoarele, un colectiv, format din reprezen­tanți ai consiliului orășenesc sau raional al pionierilor și ai secții­lor de învățâmînt, ar putea selec­ta, periodic, mult mai ușor, lucră­rile potrivite pentru expozițiile naționale și Internaționale. Mai mult chiar , încă de acum doi ani am propus ca, în orașul Su­ceava, să ia ființă o expoziție permanentă, înnoită periodic, care să cuprindă cele mai reu­șite lucrări practice și desene ale elevilor din oraș. Să-și imagi­neze oricine ce satisfacție ar trăi un copil talentat, văzînd că lucrarea sa, după ce a fost ex­pusă în școală, are cinstea de a a fi expusă și în oraș ! De alt­fel, împreună cu profesoara de desen Veronica Gribinoc, con­ducătoarea unui cerc plastic nou înființat, am și luat hotări­­rea ca, evitînd excesul, să de­corăm interiorul școlii noastre cu desene executate de copii, am destinat două săli unei expozi­ții permanente de felul despre care vă vorbeam — celei­ne mărturisise tovarășul Ion Cor­­duban, directorul Școlii genera­le nr. 2 din Suceava. — Anul acesta, de Ziua învă­țătorului, la Liceul din Gura- Humorului s-a organizat o ex­poziție de desene — relata prof. Eufrosina Guleac. Ne-am în­chipuit că forurile noastre raio­nale au valorificat lucrările pri­mite de la școli în iarnă și la sfîrșitul anului școlar. Ne gîn­­deam că elevii noștri ar putea face o excursie la Gura - Hu­morului, ca să-și confrunte pro­dusul muncii lor cu cel al cole­gilor din întreg raionul. Era, însă, o inițiativă a liceului res­pectiv — frumoasă, bineînțeles — care prezenta numai lucrările elevilor acelui liceu. Ne-a părut foarte râu că presupunerile noastre nu s-au adeverit . . . Să luăm aceste observații opinii drept propuneri prezenta­și te secțiilor de invățămînt și con­siliilor pionierești ? Să le consi­derăm doar simple deziderate ale unor conducători de exprimare numai fiindcă N­ școli, s-a cerut să le exprime . Posibile proiecte de viitor ? Oricum ar fi, credem că valorificarea sti­­­mulatoare a lucrărilor practice și desenelor copiilor merită mult mai multă preocupare din partea organelor de îndrumare și control. O oarecare inițiativă în acest scop se impune. OLTEA TANASE Soarta celor---------­mai frumoase desene S­ecția raională de învățământ Cîmpulung a organizat o consfătuire cu învățătorii claselor I — IV și diri­guiții claselor V — XI, de la școlile din raion. A­­ceastă acțiune a fost sprijinită de Institutul de perfecțio­nare a cadrelor din Iași. Au fost prezentate expuneri și re­ferate, s-au purtat discuții legate de rolul învățătorului și dirigintelui în dezvoltarea trăsăturilor morale ale elevului.­­ Astfel, Dumitru Grigoriu, lector univ. de la I.P.C.D. Iași, a vorbit despre „Contribuția învățătorului la formarea și dez­voltarea sentimentelor patriotice și trăsăturilor morale la elevi“. Conf. univ. Mihai Avădăuii a prezentat expunerea „Preocuparea diriginților pentru dezvoltarea spiritului de autocontrol la elev și aprecierea obiectivă a faptelor sale“. Același conferențiar a vorbit diriginților despre „Epoca modernă și receptivitatea adolescentului“. In cadrul consfă­tuirii, prof. Veronica Livescu, de la liceul „Dragoș Vodă“ și Lucia Balabaș, de la școala generală nr. 3, au susținut două referate cu privire la dezvoltarea capacității intelec­tuale a elevului prin intermediul muncii pentru punerea în valoare a înclinațiilor și independente, aptitudinilor sale. ART. IGNATESCU A­flat în turneu prin țară, un colectiv al Teatrului e­­vreiesc de stat din București prezintă la Suceava, astăzi, 3 decembrie, orele 20,00, un spectacol cu drama în trei acte „Zece frați am fost“ de H. Stoves. Din distribuție : Avram Naimark (Tanhum), Isac Cassvan (primul evreu), Iulian Schwartz (al doilea evreu), Bebe Bercovici (David), Marietta Neuman (Eva), Carol Marcovici (Șimon), Benno Popliker (Herș), Sedy Glück (Maike) și Samuel Fischler (Iankev). Regia artistică este semnată de Franz Auerbach, iar scenografia de Luca Andreescu. Biletele se găsesc la agenția teatrală. O­rchestra de muzică populară „Doina Argeșului“, so­sită de curînd din Olanda, unde a participat la fes­tivalul de folclor, prezintă la 5 decembrie, orele 20.00, în sala „Ciprian Porumbescu“, un spectacol „Frumos curgi Argeș la vale“, își dau concursul Artemiza Bejan, Nelu Păun, Nicu Vitomireanu, Marcel Stănescu și Hermi­na Stănușescu, și un grup de instrumentiști. Dirijori : Florea Netcu și Emil Tănase. Și-a anunțat participarea, pentru a susține momentele vesele, Vasile Tomazian, cunoscutul comic al scenei bucu­­reștene. 15 minute cu prof. dr. LAURIAN SOMEȘ­AN Interlocutorul nostru este un bărbat cu părul alb, cu osatura feții hotărîtă, completată de un aer de dis­tincție. Poate ușor contrastantă pare pasiunea tinerească, în ciuda vîrstei, cu care dezbate unele idei ale spe­cialității sale. — După cite știm, sînteți cunoscut ca vechi publi­cist și pole­iist, pe teme de geopolitică , cu mari geografi ai epocii de dinaintea celui de-al doilea război mondial —, în care ați susținut stabilitatea și continuitatea populației românești pe teritoriul Tran­silvaniei. „ Este exact. Am avut fericirea dent și apoi preparator pe lîngă renumitul geograf Vîlsan. Cei doi ani pe care i-am petrecut pentru specializare, în Germania, la U­­niversitatea din München și, apoi, la acea din Berlin, au fost consa­crați publicisticii prin care am arătat evoluția populației în Tran­silvania și am combătut unele teze tendențioase privind realită­țile geografice și etnografice din acest teritoriu. — Pentru cei mai mulți cititori neavizați, v-am ruga să faceți u­­nele precizări în legătură cu cele două specialități — geografia eco­nomică și geografia fizică regio­nală a lumii — pe care le predați în cadrul Institutului pedagogic din Suceava.­­ Spre deosebire de geografia continentelor, geografia fizică re­gională tratează problemele în funcție de marile unități fizico­­geografice ale diferitelor conti­nente. Clasificarea se face nu pe țări, ci pe teritorii cu aceleași peisaje. Astfel, se poate vorbi de o Europă alpino - carpatică , de una hercinică privind orogeneza munților hercinici , un teritoriu iberic francez, apeninic. Zonele sunt încadrate potrivit structurii lor geologice, a morfologiei re­liefului, climei, hidrografiei. — Cunoaștem că sînteți autorul multor lucrări de specialitate. Ceva de ultimă clipă 7 . Mă preocupă în mod deose­bit componentele de detaliu peisajului geografic, pe care ale le percepem cu alte organe senzo­riale decit ochiul. Cit și cele re­ceptate prin tot complexul psiho­logic. Exemplificăm numai ele­mentele de etică și moralitate, de peisaj cultural sau industrial. — In ultimul timp, circulă tot mai mult expresia de geografie a­­plicată. — tot ultimul tim­p, atît geografia fizică — cu capt­să fiu i­u­tdlele sale : geomorfologia, hi­­drogeografia, climatologia etc. — cît și cea economică sau a populației, prin cercetările știin­țifice executate pe teren, contri­buie la soluționarea unor proble­me practice. Atît în privința u­­nor lucrări geotehnice de con­strucții de edificii, alimentări cu apă, desecări și irigații, cît și în tot ce privește problematica sis­tematizării moderne. In lucrările de sistematizare urbană și rurală sîntem și trebuie să fim con­sultați și noi, specialiștii geografi. In vara aceasta, la București, avut loc un congres internațional­­ de geomorfologie aplicată, care s-a bucurat de participarea unor savanți iluștri. Au fost invitate și cadre universitare din Suceava. Tot la București, un simpozion a dezbătut numai geografia satului de azi. La un alt simpozion al Universității din Iași, am prezen­tat un referat despre evoluția fe­nomenului degradării pe o singu­ră rocă. Am vrut să dovedesc că alunecările de teren capătă as­pecte caracteristice pentru fiecare strat terestru în parte. Nu trebuie să insist asupra importanței teo­riei în cadrul activității de îmbu­nătățiri funciare. Timpul s-a topit uimitor de re­pede. In minte se așterne ima­ginea ferestrei luminate a profe­sorului, dintr-un nesfîrșit șir de nopți albe. Rezultat : 4 cursuri (două de geografie economică și două de geografie fizică regio­nală), însumînd 1.300 de pagini, pentru studenții suceveni. Interviu consemnat de ’ VICTOR MICU Pentru mai multă operativi­tate în manipularea și trans­portul mărfurilor, la depozitul ICRM de la Șcheia a fost in­trodus, recent, sistemul de cu­plare a containerelor cu măr­furi la furgonete. Dintre avan­tajele acestei inovații reținem că timpul de încărcare și de descărcare a containerelor s-a redus la cinci minute, iar pro­ductivitatea muncii a crescut cu 200 la sută. Containerele se pot amenaja, de asemenea, special pentru transportul con­fecțiilor pe umerașe, pentru carne, pîine, lapte, după cum pot fi folosite și în tîrguri, bîl- Eficientă in transportul mărfurilor duri sau la serbări cîmpenești. Experimentarea făcută intr-un timp relativ scurt atestă că eficiența economică pe an, la o singură mașină, va fi circa 30.000 lei. Aceasta este a doua inovație aplicată la depozitul ICRM în transportul mărfurilor , prima fiind autocamionul mecanizat cu platformă, care, in doi ani de utilizare, a adus economii în valoare de 80 mii lei. Nu de mult s-a introdus și sistemul de descărcare a măr­furilor prin podul basculant, care asigură încărcarea lor di­rect în containere sau autoca­mioane. In nouă luni, acest procedeu modern a redus chel­tuielile de circulație ale între­prinderii cu 200 mii lei. Foto : D. BAHNT r . «­* '* • ECOURI • ECOURI • ECOURI „Anticipații" „S-ar putea oare concepe iar­nă fără asurzitoarea larmă a copiilor și iureșul săniilor ? Fără dansul perechilor în gră­dinile cu flori de gheață ale pa­tinoarelor ?... Iarna își va turna iarăși asfaltul pe străzi și, mai cu seamă, pe aleile dintre blocuri... Cu puțină imaginație, sfatul popular orășenesc poa­te să-și rezerve satisfacția de a deveni părintele bucuriilor in­spirate de anotimpul celei mai tonice respirații. Ce ar fi dacă s-ar găsi și niște locuri special indicate și definitivate — pen­tru schi și altele, bineînțeles — pentru săniuș ?“. Iată în sinteză doar cîteva aspecte, la care s-a referit în­semnarea intitulată „Antici­pații“, publicată în ziarul nos­tru nr. 6170 din 18 octombrie a.c. Și, așa după cum ne aș­teptam, un astfel de semnal nu a rămas fără ecou. Comi­tetul executiv al Sfatului popu­lar al orașului regional Su­ceava ne confirmă în răspunsul semnat de către tovarășii Radu Alexandru, președinte, și Ștefan Boca, secretar, că o a­­semenea problemă a fost ana­lizată cu toată seriozitatea și pentru ca lipsurile vizate să fie înlăturate au fost stabilite cîteva măsuri pe care le no­tăm : „Cunoscut este faptul, ne precizează semnatarii răs­punsului, că în iarna anului 1966—1967 a fost amenajat în potcoava stadionului Arini un patinoar natural, unde au avut acces toți copiii din oraș. Pen­tru iarna acestui an însă si­tuația pare mai complicată. Turul campionatului divi­ziei naționale „B“ de fotbal a luat sf­îrșit abia la 26 noiembrie, iar returul va avea loc la în­ceputul lunii martie. In acest caz e greu de amenajat aici un patinoar artificial superior celui din anul precedent. In schimb, împreună cu consiliul orășenesc pentru cultură fizică și sport, am găsit soluția pen­tru a înlătura acest neajuns. In complexul sportiv din stra­da Calea Unirii s-au luat mă­suri de amenajare a unui pa­tinoar corespunzător, la care mantinelele au și fost montate. In același timp, la stadionul Arini se va organiza o pistă de gheață pentru patinaj vi­teză. Lucrările la patinoarul din Calea Unirii vor fi gata la începutul anului viitor. In afară de aceasta, grija noastră este concentrată și asupra u­­nor alte obiective de viitor: amplasarea stadionului cu 15.000 locuri, amenajarea ba­zinului de înot, terenului de După apariția însemnării critice cu titlul de mai sus în ziarul nostru numărul 6177, am primit de la întreprinderea regională de electricitate Su­ceava un răspuns cuprin­zător. Insușindu-și criticile aduse pentru faptul de a nu fi făcut uz de toate mijloacele accesi­bile pentru a avertiza consu­matorii de energie în legătura cu întreruperea survenită în furnizarea curentului electric, conducerea întreprinderii ne face cunoscut că a luat măsuri preventive ca în viitor să nu se mai întîmple asemenea ca­zuri. Pentru preîntîmpinarea unor fotbal pentru antrenamente, a cîte două terenuri de volei și tenis, teren de handbal etc.“. Rămîne doar ca astfel de promisiuni să fie cît mai grab­nic traduse în fapt. T. TOM A avarii similare, s-au înmulțit căile de transport a energiei electrice către oraș, intro­du­­cîndu-se circuite suplimentare; în perspectivă, întreprinderea are în plan apariția unor in­stalații noi în peisajul energe­tic al regiunii, care vor îmbu­nătăți considerabil capacitățile de deservire ; în sfîrșit, s-a docedat la instruirea perso­nalului întreprinderii, insis­­tîndu-se asupra operativității și modului civilizat de acțiu­ne în împrejurările deosebite. Apariția însemnării în ziar a prilejuit, de asemenea, vizita la redacție a tovarășului in­giner Emil Barbu, directorul întreprinderii regionale de e­­lectricitate, care, în discuția a­­vută, a subliniat efortul depus de grupele operative de spe­cialiști pentru remedierea în­­tr-un minim de timp a defec­țiunilor survenite. Oprindu-se asupra volumului mare de lu­crări pe care le execută între­prinderea și relevînd particu­laritățile de ordin tehnic ale acestora, dumnealui a sugerat ca unitățile principale consu­matoare de energie, în activi­tatea cărora orice întrerupere de curent electric poate crea dificultăți imprevizibile (spita­lele, unitățile de alimentație publică etc.) să păstreze o strînsă legătură cu IRE, fără a neglija, în același timp, pro­priile măsuri de siguranță. Cu același prilej ni s-a împărtășit o veste îmbucurătoare pentru toți consumatorii de energie, urmărind operativitatea în ac­țiune, rapiditatea înlăturării u­nor defecțiuni incidentale, I RE experimentează — și va pune în curînd în folosință — centre moderne de semnalizare­­ și depistare a derajamentelor, prin intermediul unor stații mobile și fixe de radiotelefon. Nu ne rămîne decît să urăm sinergeticienilor suceveni suc­ces. AL. RUDEANU „Partea discutabilă a întunericului" LEGĂTURĂ CU PRACTICA In procesul de însușire a cu­noștințelor predate la învă­­țămîntul agrozootehnic la CAP Drăgușeni — Săveni, un loc important îl ocupă lecțiile practice. La cercul de crește­re a animalelor, de exemplu, un accent deosebit s-a pus pe prepararea prin tocare și umectare a nutrețurilor gro­siere, procedeu ce s-a gene­ralizat cu succes. Acum, coce­nii preparați după procedeele însușite la învățămîntul agro­zootehnic sînt consumați in­tegral, față de numai circa 40 la sută, cînd se dădeau în furajare întregi. Totodată, se realizează și producția plani­ficată. Același accent pe latu­ra practică se pune și la cercurile cu alte profile. GH. PRICOPE tehnician CONTRAPUNCT Eroul așteptat In toamnă, la Teatrul de stat Mihai Eminescu din Bo­toșani au fost repartizați cinci tineri actori, absolvenți ai Institutului de teatru. Patru di­ntre absolvenți s-au prezentat imediat la posturi și au fost primiți cu toată căldura de actorii mai în vîrstă. Victor Ștrengaru n-a dat niciodată pe aici. Și-a găsit un loc mai călduț în Capitală. Se pare că e colaborator la unele filmări. La Botoșani e așteptat, cu distribuție în două roluri și cu . . . locul ocupat în schemă. La negru Bruha Moscovici din Botoșani (Calea Națională nr. 367), a strîns o adevărată avere din specula unor obiecte de îmbrăcăminte ce-i veneau prin pachete, de la o fiică stabilită în străinătate. Iată inventarul : 15.000 lei bani numerar ; 17 librete de economii cu dobîndă și cîștiguri în valoare de 47.688 lei ; 69 de obligațiuni C.E.C., cu 4 la sută cîștiguri, însumînd 9.000 lei. Acasă mai avea un ade­vărat raion de textile. A fost trimisă în judecată pentru comerț fără autorizație. Acum stă cambia întuneric. Dacă vindea la negru. . . Rapiditate în chirurgie La 6 noiembrie, pe șantierul de construcții din Arini (Grupul 4 construcții Suceava), muncitorul Constantin Pe­­trovan a fost accidentat la mînă din cauza unor defec­țiuni la o macara. A fost transportat la spital. Inspectora­tul de stat pentru protecția muncii cere spitalului diagnos­ticul exact. Și de la spital vine o adresă care precizează că e vorba de amputația traumatică a degetelor mîinii stîngi. Cei de la inspectorat rămîn descumpăniți. Știu pre­cis că accidentul a avut loc la mîna dreaptă. Așa și este, dar din grabă . . . Noroc că-i vorba doar de­ o greșeală pe hîrtie. Imaginați-vă o asemenea eroare la masa chirurgi­cală ! Premeditare pruncucigașă Doctorița Maria Penteliciuc, din Bilca (Rădăuți), este vizitată de Eufrosina Irimescu, o femeie gravidă. Aceasta insistă să-i facă orice fel de operație numai să scape de sarcină. Medicul refuză. A doua zi este vizitată de aceeași femeie care vine și cu copilul mort, acuzînd un accident. Doctorița anunță organele de miliție și procuratura. Se constată că noul născut a fost ucis prin asfixie provocată. Mama criminală a fost arestată. Cinematografie la Mihăileni Sa­­ Mihăileni (Dorohoi) spectacolele cinematografice au loc în sala fostei uzine electrice. Ciment pe jos, motori­nă de la fostele motoare. — Ce film ai văzut ? — „Subteranul“. Ceva cu o erupție de sondă. — Păr, se vede după tălpile ciubotelor. Rubrică realizată de VICTOR MICU SUCEAVA I BOTOȘANI CÎMPULUNG DOROHOI I PAITICENI 1 RADAUTI 1 VATRA DORNEI G.­HUMORULUI SAVENI BUCECEA I DARABANI I SOLCA 1 SIRET : DOLHASCA; DORNEȘTI I FALCAU : FRASIN : IACOBENI I MOLDO­VITA > TRUȘEȘTI • VAMA I C­I­NE­M LUNI 4 DECEMBRIE 1967 „Modern* „Tineretului* „Arta“ I „Burdujeni* „Luceafărul* „Melodia* „Moldova" „Luceafărul* „Cultural* „Tineretului* „Doina" „Popular* „Flacăra* „Unirea" „Doina" „Lumina* „Patria* „Bucecea* „Făclia* „Solea" „Șiretul" „Dolhasca* ..Dorneș­ti" „Falcău" „Frasin" „Minerul* „Moldovița" „Victoria" „Vama" Cine călărește un tigru Oameni în rulotă Procesul alb Șapte băieți și o ștrengăriță Castelanii Subteranul Bumerangul Ocolul Valurile Dunării Cine călărește un tigru Vulturii zboară devreme Fantomas contra Scotland­ Yard Faraonul, seriile I și a II-a Război și pace Romanță pentru un trompet Surcouf, tigrul celor 7 mări Sindbad, marinarul Bucătăreasa Angelica și regele Oglinda cu două fețe Magazinul de pe strada mare Povestea prostiei mele Copiii lui Don Quijotte Spartacus Ape limpezi Zile reci Sanjuro Reîntoarcerea pe pămînt Momentul adevărului Ierburi amare. RADIO LUNI 4 DECEMBRIE 1967 PROGRAMUL I 5.00 BULETIN DE ȘTIRI. 5.05 Program muzical de dimi­neață. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia prefe­rată. 9.00 BULETIN DE ȘTIRI. 9.03 La microfon, melodia prefe­ 9.30 Pagini din operete. 10.00 Radio - Prichindel (emisiu­ne pentru cei mici). 10.10 Revista literară radio. 10.40 Concert de madrigale. 11.00 BULETIN DE ȘTIRI. 11.03 Cronica economică. 11.15 Piese vocale de estradă. 12.00 Emisiune de folclor. 12.15 BULETIN DE ȘTIRI. 12.20 Succese ale muzicii ușoare. 12.45 RADIOJURNAL. 12.55 Intîlnire cu melodia popu­lară și interpretul preferat. 13.30 Parada soliștilor și a orches­trelor de muzică ușoară. 14.45 Instrumentiști de muzică u­­șoară. 15.00 BULETIN DE ȘTIRI. 15.05 Melodii populare interpreta­te la acordeon. 15.15 Afiș radiofonic. Emisiunile culturale ale săptămînii. 15.30 Selecțiuni din operete. 15.45 Cîntece de Emanuel Ionescu. 16.00 RADIOJURNAL. Sport. 16.15 Orchestre de muzică popu­lară. 16.30 Documentele Plenarei, am­plu program al viitorului. 16.50 Pentru prietenii muzicii co­rale. 17.10 Antena tineretului. 17.30 Concert simfonic popular. 18.00 BULETIN DE ȘTIRI. 18.03 Cronica economică. 18.10 Noi înregistrări de muzică de operă. 18.30 Orizont științific. 18.45 „Peste deal răsare luna“ — emisiune de folclor. 19.00 Radiogazeta de seară. 19.30 O melodie pe adresa dum­neavoastră. 20.00 BULETIN DE ȘTIRI. 20.03 Radio - magazin sportiv. 20.15 Melodii românești. 20.40 Teatru radiofonic : Dimi­neața albă. Scenariu radiofo­nic de Teofil Bușecan. 21.40 Șlagăre din toate timpurile. 22.00 RADIOJURNAL. Sport. Bu­letin meteorologic. 22.20 Muzică ușoară. 22.30 Moment poetic. Prezent le­gendar. 22.35 Din ritmurile dumneavoas­tră preferate. 24.00 BULETIN DE ȘTIRI. 0.05 Melodiile nopții. 2.55 - 3.00 BULETIN DE ȘTIRI. Buletin meteo - rutier. PROGRAMUL II 7.00 Jocuri populare. 7.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 7.30 BULETIN DE ȘTIRI. 7.35 In sunet de fanfară. 7.45 Soliști și formații artistice de amatori. 8.00 Muzică ușoară. 8.20 Cîntece de Liviu Ionescu. 8.30 BULETIN DE ȘTIRI. 8.35 Muzică populară. 8.50 Muzică de cameră de Robert Schumann. 9.30 Tezaur muzical (emisiune pentru școlari). 9.55 Muzică. 10.00 BULETIN DE ȘTIRI. 10.05 Muzică românească. 10.30 „La braț cu tine" — muzică ușoară. 11.00 Program interpretat de lau­reați al Concursului interna­țional „George Enescu": Ra­du Lupu. . 11.15 In lumea cărților (emisiune pentru școlari). 11.40 Melodii populare. 12.00 BULETIN DE ȘTIRI. Buletin meteorologic. 12.03 Varietăți muzicale. 12.45 Muzică ușoară. 13.00 De toate pentru toți. 14.00 RADIOJURNAL. Sport. 14.08 Cîntece de dor și jocuri populare. 14.30 Concert de prînz. 15.00 Ciclul de lieduri de Yrio Kil­­pinen. 15.15 Cîntă trio Alpin. 15.30 Cadran cultural. 15.50 Muzică instrumentală. 16.00 Din cîntecele și dansurile popoarelor. 16.15 Sfatul medicului. 16.20 Miniaturi de estradă. 16.40 Variațiuni cinematografice de Dumitru Capoianu (or­chestra simfonică a Radio­­tele­viziunii). 17.00 RADIOJURNAL. Buletin me­teorologic. 17.10 Muzică ușoară. 18.00 Piese instrumentale. 18.10 Itinerar turistic. 18.30 Opera românească contem­porană . „Ion Vodă cel Cum­plit“ de Gheorghe Dumitres­­cu. 18.55 BULETIN DE ȘTIRI. 19.50 Noapte bună, copil. 20.00 Melodii distractive. 20.43 Melodii de Ieri, interpreți de azi. 21.00 BULETIN DE ȘTIRI. 21.05 Opera pe disc : ..Lombarzii­ de Verdi. 22.00 Muzică ușoară. 22.30 Melodii cunoscute și mai pu­țin cunoscute. 23.00 RADIOJURNAL. Programul studioului LUNI 4 DECEMBRIE 1967 Program de dimineață 5.30 BULETIN DE ȘTIRI. 5.35 Cîntece patriotice și jocuri populare. Muzică de estradă orches­trală. 6.00 Emisiune pentru sate. Program de muzică popu­lară. Piese clasice în interpretări moderne. 6.45 Răsfoiri pentru dvs, progra­mul nostru săptămînal. 7.00 Melodii de muzică ușoară. Ediție de prînz (12.13) BULETIN DE ȘTIRI. „Caruselul melodiilor“. Noutăți editoriale. Continuarea programului muzical. Revista presei de uzină. „Doi interpreți și-o melodie“. Program de seară 16.00 SPORT 16.10 Muzică ușoară. 16.30 Preocupări cotidiene. 16.45­­„Mîndru-i jocul românesc". 17.00 Pe traseul știință - produc­ție. 17.20 Pagini celebre din creația simfonică. Muzică de jazz. 18.00 Mărturii ale pămîntului stră­moșesc : „Ctitorii mușatine“. 18.20 Prelucrări de folclor. 18.30 RADIOJURNAL. 18.40­­.Evantai sonor“. Cadru din filmul „Gine calărește un tigru“

Next