Zori Noi, decembrie 1967 (Anul 20, nr. 6208-6234)
1967-12-03 / nr. 6210
2K)#1 NOI • PAGINA 2 Prezentele rânduri nu au pretenția de a fi o sumă a procedeelor - potrivite și nepotrivite de valorificare, în mod educativ, a lucrărilor personale ale elevilor, nu urmăresc să recomande vreo experiență. Pur și simplu, ne-am fost sugerate de o amintire. Născută și ea din contemplarea, fără voie, a unor descurajant de austere interioare școlare . . . Imaculați, pledând convingător pentru calitatea de buni gospodari a directorilor, pentru efortul învățătorilor și diriginților de a dezvolta la copii respectul față de ordine și curățenie, față de avutul obștesc, pereții claselor și ai coridoarelor din diferite școli ni s-au înfățișat goi. In primele clipe, albul lor inspiră admirație. Pe urmă, însă, treptat, impresia de nefinit începe să se contureze cu tot mai multă pregnanță. Așteptând într-o asemenea clasă, sau pe un astfel de culoar, sfârșitul orei, n-are de ce se prinde. privirea. Clipele trec lent, o senzație nefirească de frig te cuprinde. Gândul se întoarce în tine . . . Așa mi-a revenit tn amintire prima zi petrecută la școala unde mi s-a pus pentru întîia oară numărul matricol pe mină. Anii scurși nu-mi permit să apreciez gradul de intensitate al albului acelor pereți, dar îmi aduc bine aminte clipele de incintare pe care le-am trăit, noi, puștimea de atunci, văzînd că aceste ziduri, ce impuneau respect, erau împodobite cu peisaje și portrete, naturi moarte și compoziții, ce se ofereau ochilor cu discreție. Gustul celor ce le aleseseră se oprise cu deosebire la cele în nuanțe pastel, la cele ce vădeau linii delicate, destinate parcă anume privirilor copiilor și adolescenților. Curând am descoperit că aceste podoabe ale școlii — Intilnite peste tot, din sala profesorilor pînă în sufrageria elevilor — sânt opera unor colegi mai mari, unii chiar absolvenți ai școlii noastre. Efectul a fost fulgerător și definitiv : ambiția de a adăuga un desen măcar acestei moșteniri nu ne-a părăsit ani de zile pe câțiva dintre noi. Am început să învățăm să cunoaștem și să prețuim frumosul . . . * Am pus întrebarea mai multor directori de școli : ce se îmtîmplă cu cele mai frumoase desene ale elevilor, cu acele desene care ar merita privilegiul unei rame și al unui loc la vedere pe peretele clasei sau al școlii ? ției — Sânt selectate și trimise secraionale de învățâmînt, consiliului raional al pionierilor — ni s-a răspuns. După trei selecții succesive — la nivel de raion, de regiune și țară — cîteva, cele care răspund tuturor exigențelor și gusturilor, au șansa de a fi incluse în expozițiile anuale pe țară. Aproximativ de două ori pe an nu se mai cer desene pentru diferite expoziții internaționale. — Și celelalte ? — N-am primit niciodată niciunul înapoi, nici măcar o succintă privire critică asupra calității lor, atît de prețioasă pentru orientarea profesorilor de desen și a învățătorilor — ne-au spus tovarășii Lucreția Brâdescu, directoarea Școlii generale nr. 3 din Suceava, Eufrosina Guleac, directoarea Școlii generale din Ilișești, Ioan Buțincu, directorul Școlii generale nr. 1 din Gura- Humorului . . . Subiectul i-a interesat pe conducătorii de școli mai mult decât mă așteptam, dovadă că soarta celor mai frumoase desene, în care copiii au pus ceva din sensibilitatea și pasiunea lor pentru artă, i-a preocupat că această preocupare a generat totuși atitudini, chiar dacă ele nu au fost întotdeauna exprimate. Ideile, părerile despre ceea ce s-ar fi putut sau s-ar mai putea încă face cu marele număr de planșe plecate din școală și rătăcite cine știe pe unde n-au lipsit . — Elevilor noștri li se prezintă diafilme conținînd imaginile unor tablouri celebre, vizionează filme și expoziții de artă, exigența față de lucrările lor crește continuu , strădaniile pe care le depun, de asemenea. Cu ce se aleg după toate acestea ? Satisfacția de a-și ști desenele selecționate pentru o expoziție pe care nu au prilejul să o vadă nu contrabalansează dezamăgirea ce o trăiesc aflînd că lucrările lor n-au rezistat pretențiilor unor comisii. Și măcar dacă li s-ar motiva acest eșec, dacă prin intermediul profesorilor și învățătorilor ar primi îndrumări pentru viitor se observa tovarășa Lucreția Brădescu. Cred că mult mai stimulative pentru ei ar fi fost un colț al celor mai buni desenatori, amenajat pe clase și pe școală, o expoziție școlară trimestrială la vizionarea căreia să fie invitați părinții și colegii din celelalte școli din localitate. Din expozițiile școlare permanente, dintre desenele ce decorează clasele și culoarele, un colectiv, format din reprezentanți ai consiliului orășenesc sau raional al pionierilor și ai secțiilor de învățâmînt, ar putea selecta, periodic, mult mai ușor, lucrările potrivite pentru expozițiile naționale și Internaționale. Mai mult chiar , încă de acum doi ani am propus ca, în orașul Suceava, să ia ființă o expoziție permanentă, înnoită periodic, care să cuprindă cele mai reușite lucrări practice și desene ale elevilor din oraș. Să-și imagineze oricine ce satisfacție ar trăi un copil talentat, văzînd că lucrarea sa, după ce a fost expusă în școală, are cinstea de a a fi expusă și în oraș ! De altfel, împreună cu profesoara de desen Veronica Gribinoc, conducătoarea unui cerc plastic nou înființat, am și luat hotărirea ca, evitînd excesul, să decorăm interiorul școlii noastre cu desene executate de copii, am destinat două săli unei expoziții permanente de felul despre care vă vorbeam — celeine mărturisise tovarășul Ion Corduban, directorul Școlii generale nr. 2 din Suceava. — Anul acesta, de Ziua învățătorului, la Liceul din Gura- Humorului s-a organizat o expoziție de desene — relata prof. Eufrosina Guleac. Ne-am închipuit că forurile noastre raionale au valorificat lucrările primite de la școli în iarnă și la sfîrșitul anului școlar. Ne gîndeam că elevii noștri ar putea face o excursie la Gura - Humorului, ca să-și confrunte produsul muncii lor cu cel al colegilor din întreg raionul. Era, însă, o inițiativă a liceului respectiv — frumoasă, bineînțeles — care prezenta numai lucrările elevilor acelui liceu. Ne-a părut foarte râu că presupunerile noastre nu s-au adeverit . . . Să luăm aceste observații opinii drept propuneri prezentași te secțiilor de invățămînt și consiliilor pionierești ? Să le considerăm doar simple deziderate ale unor conducători de exprimare numai fiindcă N școli, s-a cerut să le exprime . Posibile proiecte de viitor ? Oricum ar fi, credem că valorificarea stimulatoare a lucrărilor practice și desenelor copiilor merită mult mai multă preocupare din partea organelor de îndrumare și control. O oarecare inițiativă în acest scop se impune. OLTEA TANASE Soarta celor---------mai frumoase desene Secția raională de învățământ Cîmpulung a organizat o consfătuire cu învățătorii claselor I — IV și diriguiții claselor V — XI, de la școlile din raion. Această acțiune a fost sprijinită de Institutul de perfecționare a cadrelor din Iași. Au fost prezentate expuneri și referate, s-au purtat discuții legate de rolul învățătorului și dirigintelui în dezvoltarea trăsăturilor morale ale elevului. Astfel, Dumitru Grigoriu, lector univ. de la I.P.C.D. Iași, a vorbit despre „Contribuția învățătorului la formarea și dezvoltarea sentimentelor patriotice și trăsăturilor morale la elevi“. Conf. univ. Mihai Avădăuii a prezentat expunerea „Preocuparea diriginților pentru dezvoltarea spiritului de autocontrol la elev și aprecierea obiectivă a faptelor sale“. Același conferențiar a vorbit diriginților despre „Epoca modernă și receptivitatea adolescentului“. In cadrul consfătuirii, prof. Veronica Livescu, de la liceul „Dragoș Vodă“ și Lucia Balabaș, de la școala generală nr. 3, au susținut două referate cu privire la dezvoltarea capacității intelectuale a elevului prin intermediul muncii pentru punerea în valoare a înclinațiilor și independente, aptitudinilor sale. ART. IGNATESCU Aflat în turneu prin țară, un colectiv al Teatrului evreiesc de stat din București prezintă la Suceava, astăzi, 3 decembrie, orele 20,00, un spectacol cu drama în trei acte „Zece frați am fost“ de H. Stoves. Din distribuție : Avram Naimark (Tanhum), Isac Cassvan (primul evreu), Iulian Schwartz (al doilea evreu), Bebe Bercovici (David), Marietta Neuman (Eva), Carol Marcovici (Șimon), Benno Popliker (Herș), Sedy Glück (Maike) și Samuel Fischler (Iankev). Regia artistică este semnată de Franz Auerbach, iar scenografia de Luca Andreescu. Biletele se găsesc la agenția teatrală. Orchestra de muzică populară „Doina Argeșului“, sosită de curînd din Olanda, unde a participat la festivalul de folclor, prezintă la 5 decembrie, orele 20.00, în sala „Ciprian Porumbescu“, un spectacol „Frumos curgi Argeș la vale“, își dau concursul Artemiza Bejan, Nelu Păun, Nicu Vitomireanu, Marcel Stănescu și Hermina Stănușescu, și un grup de instrumentiști. Dirijori : Florea Netcu și Emil Tănase. Și-a anunțat participarea, pentru a susține momentele vesele, Vasile Tomazian, cunoscutul comic al scenei bucureștene. 15 minute cu prof. dr. LAURIAN SOMEȘAN Interlocutorul nostru este un bărbat cu părul alb, cu osatura feții hotărîtă, completată de un aer de distincție. Poate ușor contrastantă pare pasiunea tinerească, în ciuda vîrstei, cu care dezbate unele idei ale specialității sale. — După cite știm, sînteți cunoscut ca vechi publicist și poleiist, pe teme de geopolitică , cu mari geografi ai epocii de dinaintea celui de-al doilea război mondial —, în care ați susținut stabilitatea și continuitatea populației românești pe teritoriul Transilvaniei. „ Este exact. Am avut fericirea dent și apoi preparator pe lîngă renumitul geograf Vîlsan. Cei doi ani pe care i-am petrecut pentru specializare, în Germania, la Universitatea din München și, apoi, la acea din Berlin, au fost consacrați publicisticii prin care am arătat evoluția populației în Transilvania și am combătut unele teze tendențioase privind realitățile geografice și etnografice din acest teritoriu. — Pentru cei mai mulți cititori neavizați, v-am ruga să faceți unele precizări în legătură cu cele două specialități — geografia economică și geografia fizică regională a lumii — pe care le predați în cadrul Institutului pedagogic din Suceava. Spre deosebire de geografia continentelor, geografia fizică regională tratează problemele în funcție de marile unități fizicogeografice ale diferitelor continente. Clasificarea se face nu pe țări, ci pe teritorii cu aceleași peisaje. Astfel, se poate vorbi de o Europă alpino - carpatică , de una hercinică privind orogeneza munților hercinici , un teritoriu iberic francez, apeninic. Zonele sunt încadrate potrivit structurii lor geologice, a morfologiei reliefului, climei, hidrografiei. — Cunoaștem că sînteți autorul multor lucrări de specialitate. Ceva de ultimă clipă 7 . Mă preocupă în mod deosebit componentele de detaliu peisajului geografic, pe care ale le percepem cu alte organe senzoriale decit ochiul. Cit și cele receptate prin tot complexul psihologic. Exemplificăm numai elementele de etică și moralitate, de peisaj cultural sau industrial. — In ultimul timp, circulă tot mai mult expresia de geografie aplicată. — tot ultimul timp, atît geografia fizică — cu captsă fiu iutdlele sale : geomorfologia, hidrogeografia, climatologia etc. — cît și cea economică sau a populației, prin cercetările științifice executate pe teren, contribuie la soluționarea unor probleme practice. Atît în privința unor lucrări geotehnice de construcții de edificii, alimentări cu apă, desecări și irigații, cît și în tot ce privește problematica sistematizării moderne. In lucrările de sistematizare urbană și rurală sîntem și trebuie să fim consultați și noi, specialiștii geografi. In vara aceasta, la București, avut loc un congres internațional de geomorfologie aplicată, care s-a bucurat de participarea unor savanți iluștri. Au fost invitate și cadre universitare din Suceava. Tot la București, un simpozion a dezbătut numai geografia satului de azi. La un alt simpozion al Universității din Iași, am prezentat un referat despre evoluția fenomenului degradării pe o singură rocă. Am vrut să dovedesc că alunecările de teren capătă aspecte caracteristice pentru fiecare strat terestru în parte. Nu trebuie să insist asupra importanței teoriei în cadrul activității de îmbunătățiri funciare. Timpul s-a topit uimitor de repede. In minte se așterne imaginea ferestrei luminate a profesorului, dintr-un nesfîrșit șir de nopți albe. Rezultat : 4 cursuri (două de geografie economică și două de geografie fizică regională), însumînd 1.300 de pagini, pentru studenții suceveni. Interviu consemnat de ’ VICTOR MICU Pentru mai multă operativitate în manipularea și transportul mărfurilor, la depozitul ICRM de la Șcheia a fost introdus, recent, sistemul de cuplare a containerelor cu mărfuri la furgonete. Dintre avantajele acestei inovații reținem că timpul de încărcare și de descărcare a containerelor s-a redus la cinci minute, iar productivitatea muncii a crescut cu 200 la sută. Containerele se pot amenaja, de asemenea, special pentru transportul confecțiilor pe umerașe, pentru carne, pîine, lapte, după cum pot fi folosite și în tîrguri, bîl- Eficientă in transportul mărfurilor duri sau la serbări cîmpenești. Experimentarea făcută intr-un timp relativ scurt atestă că eficiența economică pe an, la o singură mașină, va fi circa 30.000 lei. Aceasta este a doua inovație aplicată la depozitul ICRM în transportul mărfurilor , prima fiind autocamionul mecanizat cu platformă, care, in doi ani de utilizare, a adus economii în valoare de 80 mii lei. Nu de mult s-a introdus și sistemul de descărcare a mărfurilor prin podul basculant, care asigură încărcarea lor direct în containere sau autocamioane. In nouă luni, acest procedeu modern a redus cheltuielile de circulație ale întreprinderii cu 200 mii lei. Foto : D. BAHNT r . «* '* • ECOURI • ECOURI • ECOURI „Anticipații" „S-ar putea oare concepe iarnă fără asurzitoarea larmă a copiilor și iureșul săniilor ? Fără dansul perechilor în grădinile cu flori de gheață ale patinoarelor ?... Iarna își va turna iarăși asfaltul pe străzi și, mai cu seamă, pe aleile dintre blocuri... Cu puțină imaginație, sfatul popular orășenesc poate să-și rezerve satisfacția de a deveni părintele bucuriilor inspirate de anotimpul celei mai tonice respirații. Ce ar fi dacă s-ar găsi și niște locuri special indicate și definitivate — pentru schi și altele, bineînțeles — pentru săniuș ?“. Iată în sinteză doar cîteva aspecte, la care s-a referit însemnarea intitulată „Anticipații“, publicată în ziarul nostru nr. 6170 din 18 octombrie a.c. Și, așa după cum ne așteptam, un astfel de semnal nu a rămas fără ecou. Comitetul executiv al Sfatului popular al orașului regional Suceava ne confirmă în răspunsul semnat de către tovarășii Radu Alexandru, președinte, și Ștefan Boca, secretar, că o asemenea problemă a fost analizată cu toată seriozitatea și pentru ca lipsurile vizate să fie înlăturate au fost stabilite cîteva măsuri pe care le notăm : „Cunoscut este faptul, ne precizează semnatarii răspunsului, că în iarna anului 1966—1967 a fost amenajat în potcoava stadionului Arini un patinoar natural, unde au avut acces toți copiii din oraș. Pentru iarna acestui an însă situația pare mai complicată. Turul campionatului diviziei naționale „B“ de fotbal a luat sfîrșit abia la 26 noiembrie, iar returul va avea loc la începutul lunii martie. In acest caz e greu de amenajat aici un patinoar artificial superior celui din anul precedent. In schimb, împreună cu consiliul orășenesc pentru cultură fizică și sport, am găsit soluția pentru a înlătura acest neajuns. In complexul sportiv din strada Calea Unirii s-au luat măsuri de amenajare a unui patinoar corespunzător, la care mantinelele au și fost montate. In același timp, la stadionul Arini se va organiza o pistă de gheață pentru patinaj viteză. Lucrările la patinoarul din Calea Unirii vor fi gata la începutul anului viitor. In afară de aceasta, grija noastră este concentrată și asupra unor alte obiective de viitor: amplasarea stadionului cu 15.000 locuri, amenajarea bazinului de înot, terenului de După apariția însemnării critice cu titlul de mai sus în ziarul nostru numărul 6177, am primit de la întreprinderea regională de electricitate Suceava un răspuns cuprinzător. Insușindu-și criticile aduse pentru faptul de a nu fi făcut uz de toate mijloacele accesibile pentru a avertiza consumatorii de energie în legătura cu întreruperea survenită în furnizarea curentului electric, conducerea întreprinderii ne face cunoscut că a luat măsuri preventive ca în viitor să nu se mai întîmple asemenea cazuri. Pentru preîntîmpinarea unor fotbal pentru antrenamente, a cîte două terenuri de volei și tenis, teren de handbal etc.“. Rămîne doar ca astfel de promisiuni să fie cît mai grabnic traduse în fapt. T. TOM A avarii similare, s-au înmulțit căile de transport a energiei electrice către oraș, introducîndu-se circuite suplimentare; în perspectivă, întreprinderea are în plan apariția unor instalații noi în peisajul energetic al regiunii, care vor îmbunătăți considerabil capacitățile de deservire ; în sfîrșit, s-a docedat la instruirea personalului întreprinderii, insistîndu-se asupra operativității și modului civilizat de acțiune în împrejurările deosebite. Apariția însemnării în ziar a prilejuit, de asemenea, vizita la redacție a tovarășului inginer Emil Barbu, directorul întreprinderii regionale de electricitate, care, în discuția avută, a subliniat efortul depus de grupele operative de specialiști pentru remedierea într-un minim de timp a defecțiunilor survenite. Oprindu-se asupra volumului mare de lucrări pe care le execută întreprinderea și relevînd particularitățile de ordin tehnic ale acestora, dumnealui a sugerat ca unitățile principale consumatoare de energie, în activitatea cărora orice întrerupere de curent electric poate crea dificultăți imprevizibile (spitalele, unitățile de alimentație publică etc.) să păstreze o strînsă legătură cu IRE, fără a neglija, în același timp, propriile măsuri de siguranță. Cu același prilej ni s-a împărtășit o veste îmbucurătoare pentru toți consumatorii de energie, urmărind operativitatea în acțiune, rapiditatea înlăturării unor defecțiuni incidentale, I RE experimentează — și va pune în curînd în folosință — centre moderne de semnalizare și depistare a derajamentelor, prin intermediul unor stații mobile și fixe de radiotelefon. Nu ne rămîne decît să urăm sinergeticienilor suceveni succes. AL. RUDEANU „Partea discutabilă a întunericului" LEGĂTURĂ CU PRACTICA In procesul de însușire a cunoștințelor predate la învățămîntul agrozootehnic la CAP Drăgușeni — Săveni, un loc important îl ocupă lecțiile practice. La cercul de creștere a animalelor, de exemplu, un accent deosebit s-a pus pe prepararea prin tocare și umectare a nutrețurilor grosiere, procedeu ce s-a generalizat cu succes. Acum, cocenii preparați după procedeele însușite la învățămîntul agrozootehnic sînt consumați integral, față de numai circa 40 la sută, cînd se dădeau în furajare întregi. Totodată, se realizează și producția planificată. Același accent pe latura practică se pune și la cercurile cu alte profile. GH. PRICOPE tehnician CONTRAPUNCT Eroul așteptat In toamnă, la Teatrul de stat Mihai Eminescu din Botoșani au fost repartizați cinci tineri actori, absolvenți ai Institutului de teatru. Patru dintre absolvenți s-au prezentat imediat la posturi și au fost primiți cu toată căldura de actorii mai în vîrstă. Victor Ștrengaru n-a dat niciodată pe aici. Și-a găsit un loc mai călduț în Capitală. Se pare că e colaborator la unele filmări. La Botoșani e așteptat, cu distribuție în două roluri și cu . . . locul ocupat în schemă. La negru Bruha Moscovici din Botoșani (Calea Națională nr. 367), a strîns o adevărată avere din specula unor obiecte de îmbrăcăminte ce-i veneau prin pachete, de la o fiică stabilită în străinătate. Iată inventarul : 15.000 lei bani numerar ; 17 librete de economii cu dobîndă și cîștiguri în valoare de 47.688 lei ; 69 de obligațiuni C.E.C., cu 4 la sută cîștiguri, însumînd 9.000 lei. Acasă mai avea un adevărat raion de textile. A fost trimisă în judecată pentru comerț fără autorizație. Acum stă cambia întuneric. Dacă vindea la negru. . . Rapiditate în chirurgie La 6 noiembrie, pe șantierul de construcții din Arini (Grupul 4 construcții Suceava), muncitorul Constantin Petrovan a fost accidentat la mînă din cauza unor defecțiuni la o macara. A fost transportat la spital. Inspectoratul de stat pentru protecția muncii cere spitalului diagnosticul exact. Și de la spital vine o adresă care precizează că e vorba de amputația traumatică a degetelor mîinii stîngi. Cei de la inspectorat rămîn descumpăniți. Știu precis că accidentul a avut loc la mîna dreaptă. Așa și este, dar din grabă . . . Noroc că-i vorba doar de o greșeală pe hîrtie. Imaginați-vă o asemenea eroare la masa chirurgicală ! Premeditare pruncucigașă Doctorița Maria Penteliciuc, din Bilca (Rădăuți), este vizitată de Eufrosina Irimescu, o femeie gravidă. Aceasta insistă să-i facă orice fel de operație numai să scape de sarcină. Medicul refuză. A doua zi este vizitată de aceeași femeie care vine și cu copilul mort, acuzînd un accident. Doctorița anunță organele de miliție și procuratura. Se constată că noul născut a fost ucis prin asfixie provocată. Mama criminală a fost arestată. Cinematografie la Mihăileni Sa Mihăileni (Dorohoi) spectacolele cinematografice au loc în sala fostei uzine electrice. Ciment pe jos, motorină de la fostele motoare. — Ce film ai văzut ? — „Subteranul“. Ceva cu o erupție de sondă. — Păr, se vede după tălpile ciubotelor. Rubrică realizată de VICTOR MICU SUCEAVA I BOTOȘANI CÎMPULUNG DOROHOI I PAITICENI 1 RADAUTI 1 VATRA DORNEI G.HUMORULUI SAVENI BUCECEA I DARABANI I SOLCA 1 SIRET : DOLHASCA; DORNEȘTI I FALCAU : FRASIN : IACOBENI I MOLDOVITA > TRUȘEȘTI • VAMA I CINEM LUNI 4 DECEMBRIE 1967 „Modern* „Tineretului* „Arta“ I „Burdujeni* „Luceafărul* „Melodia* „Moldova" „Luceafărul* „Cultural* „Tineretului* „Doina" „Popular* „Flacăra* „Unirea" „Doina" „Lumina* „Patria* „Bucecea* „Făclia* „Solea" „Șiretul" „Dolhasca* ..Dornești" „Falcău" „Frasin" „Minerul* „Moldovița" „Victoria" „Vama" Cine călărește un tigru Oameni în rulotă Procesul alb Șapte băieți și o ștrengăriță Castelanii Subteranul Bumerangul Ocolul Valurile Dunării Cine călărește un tigru Vulturii zboară devreme Fantomas contra Scotland Yard Faraonul, seriile I și a II-a Război și pace Romanță pentru un trompet Surcouf, tigrul celor 7 mări Sindbad, marinarul Bucătăreasa Angelica și regele Oglinda cu două fețe Magazinul de pe strada mare Povestea prostiei mele Copiii lui Don Quijotte Spartacus Ape limpezi Zile reci Sanjuro Reîntoarcerea pe pămînt Momentul adevărului Ierburi amare. RADIO LUNI 4 DECEMBRIE 1967 PROGRAMUL I 5.00 BULETIN DE ȘTIRI. 5.05 Program muzical de dimineață. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.00 BULETIN DE ȘTIRI. 9.03 La microfon, melodia prefe 9.30 Pagini din operete. 10.00 Radio - Prichindel (emisiune pentru cei mici). 10.10 Revista literară radio. 10.40 Concert de madrigale. 11.00 BULETIN DE ȘTIRI. 11.03 Cronica economică. 11.15 Piese vocale de estradă. 12.00 Emisiune de folclor. 12.15 BULETIN DE ȘTIRI. 12.20 Succese ale muzicii ușoare. 12.45 RADIOJURNAL. 12.55 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.30 Parada soliștilor și a orchestrelor de muzică ușoară. 14.45 Instrumentiști de muzică ușoară. 15.00 BULETIN DE ȘTIRI. 15.05 Melodii populare interpretate la acordeon. 15.15 Afiș radiofonic. Emisiunile culturale ale săptămînii. 15.30 Selecțiuni din operete. 15.45 Cîntece de Emanuel Ionescu. 16.00 RADIOJURNAL. Sport. 16.15 Orchestre de muzică populară. 16.30 Documentele Plenarei, amplu program al viitorului. 16.50 Pentru prietenii muzicii corale. 17.10 Antena tineretului. 17.30 Concert simfonic popular. 18.00 BULETIN DE ȘTIRI. 18.03 Cronica economică. 18.10 Noi înregistrări de muzică de operă. 18.30 Orizont științific. 18.45 „Peste deal răsare luna“ — emisiune de folclor. 19.00 Radiogazeta de seară. 19.30 O melodie pe adresa dumneavoastră. 20.00 BULETIN DE ȘTIRI. 20.03 Radio - magazin sportiv. 20.15 Melodii românești. 20.40 Teatru radiofonic : Dimineața albă. Scenariu radiofonic de Teofil Bușecan. 21.40 Șlagăre din toate timpurile. 22.00 RADIOJURNAL. Sport. Buletin meteorologic. 22.20 Muzică ușoară. 22.30 Moment poetic. Prezent legendar. 22.35 Din ritmurile dumneavoastră preferate. 24.00 BULETIN DE ȘTIRI. 0.05 Melodiile nopții. 2.55 - 3.00 BULETIN DE ȘTIRI. Buletin meteo - rutier. PROGRAMUL II 7.00 Jocuri populare. 7.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 7.30 BULETIN DE ȘTIRI. 7.35 In sunet de fanfară. 7.45 Soliști și formații artistice de amatori. 8.00 Muzică ușoară. 8.20 Cîntece de Liviu Ionescu. 8.30 BULETIN DE ȘTIRI. 8.35 Muzică populară. 8.50 Muzică de cameră de Robert Schumann. 9.30 Tezaur muzical (emisiune pentru școlari). 9.55 Muzică. 10.00 BULETIN DE ȘTIRI. 10.05 Muzică românească. 10.30 „La braț cu tine" — muzică ușoară. 11.00 Program interpretat de laureați al Concursului internațional „George Enescu": Radu Lupu. . 11.15 In lumea cărților (emisiune pentru școlari). 11.40 Melodii populare. 12.00 BULETIN DE ȘTIRI. Buletin meteorologic. 12.03 Varietăți muzicale. 12.45 Muzică ușoară. 13.00 De toate pentru toți. 14.00 RADIOJURNAL. Sport. 14.08 Cîntece de dor și jocuri populare. 14.30 Concert de prînz. 15.00 Ciclul de lieduri de Yrio Kilpinen. 15.15 Cîntă trio Alpin. 15.30 Cadran cultural. 15.50 Muzică instrumentală. 16.00 Din cîntecele și dansurile popoarelor. 16.15 Sfatul medicului. 16.20 Miniaturi de estradă. 16.40 Variațiuni cinematografice de Dumitru Capoianu (orchestra simfonică a Radioteleviziunii). 17.00 RADIOJURNAL. Buletin meteorologic. 17.10 Muzică ușoară. 18.00 Piese instrumentale. 18.10 Itinerar turistic. 18.30 Opera românească contemporană . „Ion Vodă cel Cumplit“ de Gheorghe Dumitrescu. 18.55 BULETIN DE ȘTIRI. 19.50 Noapte bună, copil. 20.00 Melodii distractive. 20.43 Melodii de Ieri, interpreți de azi. 21.00 BULETIN DE ȘTIRI. 21.05 Opera pe disc : ..Lombarzii de Verdi. 22.00 Muzică ușoară. 22.30 Melodii cunoscute și mai puțin cunoscute. 23.00 RADIOJURNAL. Programul studioului LUNI 4 DECEMBRIE 1967 Program de dimineață 5.30 BULETIN DE ȘTIRI. 5.35 Cîntece patriotice și jocuri populare. Muzică de estradă orchestrală. 6.00 Emisiune pentru sate. Program de muzică populară. Piese clasice în interpretări moderne. 6.45 Răsfoiri pentru dvs, programul nostru săptămînal. 7.00 Melodii de muzică ușoară. Ediție de prînz (12.13) BULETIN DE ȘTIRI. „Caruselul melodiilor“. Noutăți editoriale. Continuarea programului muzical. Revista presei de uzină. „Doi interpreți și-o melodie“. Program de seară 16.00 SPORT 16.10 Muzică ușoară. 16.30 Preocupări cotidiene. 16.45„Mîndru-i jocul românesc". 17.00 Pe traseul știință - producție. 17.20 Pagini celebre din creația simfonică. Muzică de jazz. 18.00 Mărturii ale pămîntului strămoșesc : „Ctitorii mușatine“. 18.20 Prelucrări de folclor. 18.30 RADIOJURNAL. 18.40.Evantai sonor“. Cadru din filmul „Gine calărește un tigru“