Zori Noi, august 1968 (Anul 21, nr. 6415-6441)

1968-08-04 / nr. 6418

f V Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu GRIUL Ploile din ultima vreme au creat serioase dificultăți acțiu­nii de strîngere a recoltei. In unele locuri există pericolul diminuării producției. Griul, aflat în brazde, adunat sau pus chiar în clăi, a început să se înnegrească, să încolțească. Cooperatorii mai grijulii au folosit intervalele de timp prielnic, trecînd imediat la desfacerea clăilor, la răsfira­rea snopilor și la întoarcerea brazdelor, atenuînd astfel efec­tele negative ale excesului de umiditate. Totodată, au conti­nuat lucrările specifice de campanie. Pînă la data de 1 august, în unitățile agricole cooperatiste din județ grîul și secara au fost recoltate de pe mai bine de 38.000 de ha., ceea ce reprezintă aproape 88 la sută din suprafața ocupată cu aceste culturi. Treierișul este efectuat în proporție de 30,8 la sută. Intr-un număr de 29 de cooperative agricole grîul a fost recoltat în întregime, dar în nici una nu s-a încheiat și treierișul. După cum se vede, ne aflăm în fața unui mare decalaj între recoltare și treieriș. La Fălti­ceni, Burdujeni, Mitocu Dra­­gomirnei, Verești, Rădășeni, Marginea și în alte locuri mai sunt întinse lanuri cu grîu în care nu s-a intrat încă. La Vo­­lovăț și la Bilca (dar nu numai aici), deși recoltatul este în­cheiat, nu s-a treierat nimic sau mai nimic. Vremea a început să se a­­melioreze. Este necesar să se acționeze cu maximum de ope­rativitate și cu toate forțele și mijloacele pentru a se strînge recolta de pe cîmp, pentru a se evita pierderile. Deosebit de urgent unde grîul se este ca, peste tot află în brazde sau în clăi, să se lucreze în masă la întoarcerea brazdelor și desfacerea clăilor, iar pe mă­sură ce vântul și soarele zvîn­­tează — fie numai și o parte din recoltă — aceasta să fie treierată cu combinele sau transportată la arii. In cazul în care combinele nu pot pă­trunde încă pe tarlale, proble­ma poate și trebuie să fie re­zolvată prin folosirea acestora „la staționar“. Nu este timp de așteptat ca tot grîul să se usuce pînă la normal și abia după aceea să fie treierat. Printr-o atentă reglare a agre­gatelor de treier, lucrarea poate fi făcută chiar și la re­colta ceva mai umedă. Urmea­ză apoi, firește, să se acorde o atenție sporită depozitării și păstrării producției. Paralel cu înlăturarea difi­cultăților amintite, este nece­sar să se întreprindă măsuri pentru recoltarea în cel mai scurt timp a păioaselor rămase încă în picioare. Toate combi­nele să fie puse în funcțiune, utilizîndu-se la maximum zile­le bune de lucru, orele, inter­valele favorabile dintre even­tualele ploi. Este o perioadă în care efor­turile oamenilor muncii din agricultură se cer amplificate, coordonate atent, materializa­te în salvarea recoltei. Direc­ția agricolă județeană și uniu­nea județeană a cooperativelor agricole au datoria de a lua măsuri energice împotriva ce­lor neglijenți sau care tărăgă­nează efectuarea lucrărilor de care depinde soarta producției de grîu. In stilul de muncă al acestor organe se cere o mai substanțială exigență: îndru­marea atentă, la fața locului, controlul sistematic să fie com­pletate de aplicarea unor sanc­țiuni acolo unde se constată pierderi din vina consiliilor de conducere, cadrelor tehnice, brigadierilor, cooperatorilor și mecanizatorilor. Capacitatea organizatorică a cadrelor de conducere, a spe­cialiștilor, spiritul de inițiati­vă manifestat nu de puține ori sunt de natură să dea un răs­puns pozitiv și acestui impera­tiv actual, tot griul să ajun­gă cît mai curînd în magazii! DUMITRU TURTA vremea In ultimele două zile, vremea a fost frumoasă, cu cerul mai mult senin. Vintul a suflat slab, din est și sud-est. Temperatura aerului in creștere , maximele au fost cu­prinse intre 81 grade la Suceava, Rădăuți și Fălticeni și 23 grade la Cîmpu­lung, iar minimele din timpul nopții între 5 grade la Po­iana Stampei și 10 grade la Fălti­ceni. Ieri dimineață, la ora opt, temperatura a fost cuprinsă între 8 grade la Poiana Stampei și 14 grade la Fălticeni. La Rarău, tempe­ratura a oscilat între 8 și 16 grade iar ieri dimineață, la ora opt, tem­peratura a fost de 13 grade. Pentru următoarele zile se preve­de vreme ușor instabilă la în­ceput. Cerul va fi variabil. Vor cădea averse locale de ploaie. Vin­tul va sufla potrivit din nord-vest. Temperatura variabilă : minimele vor fi cuprinse intre 10 și 14 grade, iar maximele intre 22 și 26 grade. BIB; CENTRAL A .M. Evs; C.C.H. Suceava. Instantaneu din atelierul de confecții pungi Viata economica Cota ridicată a refuzurilor de calitate în economia forestieră Patru cincimi din numărul re­fuzurilor de calitate înregis­trate în economia județului nostru în prima parte a anu­lui au sosit pe adresa între­prinderilor din sectorul fores­tier. Este o postură de loc onorabilă și, dacă ne amintim cum au stat lucrurile în ul­timii ani, constatăm că ea ca­racterizează activitatea fores­tierilor. Situația apare total anacronică în condițiile cînd eforturile specialiștilor sunt mobilizate pentru organizarea științifică a muncii, pentru producției și a creșterea efi­cienței economice a activități. Ea pune în întregii acest caz sub semnul întrebării uti­litatea studiilor întreprinse și a măsurilor aplicate, măsuri de la care se aștepta în mod obligatoriu un salt al produselor livrate calitativ­ benefi­ciarilor. Cel mai mare număr de re­fuzuri au sosit la întreprinde­rile forestiere Rădăuți (66 re­fuzuri, cu 635.000 lei), Moldo­vița (150 cazuri, cu 574.000 lei), Cîmpulung (34, cu 233.000 lei) și Vatra Dornei (22, cu 180.000 lei). Iată, așadar, sume reprezentînd contravaloarea mărfurilor expediate, care în loc să reîntregească operativ zestrea financiară a întreprin­derilor forestiere, au fost blo­cate săptămîni (sau chiar luni de zile) de facturi, adrese și telegrame de avertizare. Și, cum vasta corespondență nu poate conferi produselor calita­tea necesară și nici bani­ pen­tru reluarea activității, amin­titele întreprinderi au fost ne­voite să apeleze la împrumu­turi din băncă. Firește că ano­malia financiară s-a resimțit pe deplin în bilanțul primu­lui semestru. Am încercat să identificăm cauzele ce generează avalanșa refuzurilor adresato zilor. Și, surpriză , am forestie­notat aceleași cauze pe care le-am notat și anul trecut, și acum doi-trei ani. Aceleași cauze care par bine înrădăcinate în perimetrul întreprinderilor forestiere. Să le prezentăm. Condițiile fundamentale care reglementează cadrul relații­lor contractuale prevăd înda­toriri precise ce revin furni­zorului. Forestierii își asumă obligația să le respecte întoc­mai. Pe parcurs însă lucrurile se schimbă. Să exemplificăm. I.F. Moldovița expediază bazei Exportlemn Galați, cu desti­nația export (1) 36,2 m.c. che­restea de rășinoase murdară cu smoală. I. F. Gura-Humo­­rului a livrat I.A.S. Medgidia 8108 garnituri lăzi de fag. Marfa a fost refuzată. Lame­lele uneia dintre suprafețele lă­zilor erau așezate transversal și nu longitudinal, cum trebu­ia. Banii (43.000 lei) nu s-au încasat. Un alt refuz, formu­lat de către baza Exportlemn Galați, reclamă întreprinderii humorene prezența nodurilor, a curburilor și a arcuirilor, a teșiturilor la cheresteaua li­vrată cu facturile 6342 și 5461. Similar procedează și I.F. Ră­dăuți, care-și onorează comen­zile cu cherestea de fag cu co­lorații și noduri, cu lăzi ale căror lame au fost înnegrite de ploi, cu cherestea de carpen ce prezenta un mare număr de noduri pe metru liniar. Ca ur­mare, numai în luna la Rădăuți s-au primit iunie, zece adrese exprimînd nemulțumi­rile beneficiarilor. O cifră ce invită specialiștii de aici la serioase reflecții. In sfîrșit, de la Vatra Dornei au plecat zeci de metri cubi ,de cherestea de rășinoase cu putregai, muce­gai și de alte dimensiuni decit cele înscrise în stas.­­ Vechea poveste a umidității mărfurilor furnizate (proble­mă ce face obiectul unor dis­cuții și preocupări de ani de zile, fără să f­ie încă, modalitatea de găsească, soluțio­nare) continuă să genereze un număr mare de refuzuri. In cauză sunt mai toate întreprin­derile care dispun de unități de industrializare. Cherestea­ua livrată în vagoane desco­perite — mult apreciatele pre­late nu s-au procurat încă — ajunge la destinație prouată, depreciată. Pentru a o putea vinde, furnizorii trimit în baze delegați care o stivuiesc și restivuiesc, efectuează re­­sortări. Deci, cheltuieli supli­mentare, pierdere de timp. Surprinzător e că nici un co­lectiv de organizare științifică a producției și a muncii nu s-a încumetat să pună capăt­ anomaliei ce dăinuie de atîția ani. Se așteaptă instrucțiuni de la minister, indicații și, e­­ventual, fonduri. Și cum a­­cestea întîrzie... consecințele sînt cunoscute. Există în fiecare unitate de producție unul sau mai mulți salariați care au obligația să asigure controlul tehnic de ca­litate. Este, cum s-a subliniat și cu alte ocazii, o atribuție de maximă răspundere, menită să bareze calea spre benefici­ar a produselor de proastă calitate. Cum își fac datoria acești salariați ? IPROFIL Rădăuți a trimis O.C.L. Indus­trial Tg. Mureș cinci garni­turi de mobilă „Sud“ cu du­ MARIA FLOREA (Continuare în pagina a H-a) DE LA STAȚIA—PILOT Stația-pilot a Stațiunii experimentale agricole Suceava este pe terminate cu recoltatul griului de pe cele 400 ha. ocupate cu această cultură. Lucrarea a și fost încheiată la solul București 1 elită (50 ha.), rezultînd o producție medie de 3 800 kg. la ha., cu 1150 kg. mai mult decit prevedea planul. Pînă ieri dimineață, din recolta totală obținută (845 tone) a fost condiționată cantitatea de 763 tone. Totodată, stația-pilot a și livrat pentru sămință, la Agroseni, 256 tone de griu din soiu­rile București 1 elită, București 1 original și Rezostaia 1 original. La ferma pomicolă „ nui experimentale pe se recoltează perele tate pentru export Pînă în prezent aceas kg. pere, 8.000 kg. pro Dumbrava“, apartinînd Stațiu­­niicole Fălticeni, în aceste zile din soiul Clapps, mult solici­tă unitate a livrat I.L.F. 7000 ne, 5000 kg. mere de vară Foto : I. MIHOVEANU XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX>A.XXXXXXXXXXX>,XXXXXXXXXXXXXXXXXNXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX'CXXX\XXXXXXXXXXXXXXX\XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX în acest număr: COORDONATE LITERARE In pag 3 DIN EVENIMENTELE ZILEI încheierea reuniunii Consiliului eco­nomic și social al O.M­­. Congo (Brazzaville) Armata a luat puterea Comunicat al Ministerului Apărării al R.S. Cehoslovace în pag. A MOTO In pag. 2 SPORT în pag. 2 Anul XXII 6418 pagini 30 bani REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ; telefoane: redactor șef - 2766 ; redactor șef - adjunct - 3198 ; secreta­riatul de redacție - 2692 ; industrie, viață de partid — 2765 ; agrară, Informații - 2764 ; cultură, admi­nistrație - 3195 ; construcție de stat, scrisori și co­respondenți - 3096. duminică 4 august 1968 STUDII PENTRU REDUCEREA CHELTUIELILOR DE PRODUCȚIE Timp de cîteva­ săptămîni, pînă zilele trecute, colective de spe­cialiști ale serviciilor de organiza­rea producției și muncii din cadrul întreprinderilor forestiere au între­prins studii privind cheltuielile de producție. Acțiunea a urmărit identificarea cauzelor ce duc la consumuri ridicate de materii pri­me, materiale, combustibil și ener­gie electrică și, deci, la majorarea cheltuielilor de producție și sta­bilirea unor măsuri concrete pen­tru utilizarea resurselor existente în fiecare unitate. La I.F. Gura Humorului, de e­­xemplu, specialiștii au stabilit că actualele cheltuieli de producție se pot reduce pînă la sfîrșitul anului, cu 59.000 lei. Cea mai mare parte a sumei se va economisi pe seama reducerii amortizărilor. La I. F. Moldovița se vor economisi 47.000 lei, ponderea revenind reducerii consumului specific la fabricarea cherestelei. Interesant este stu­diul privind utilizarea celor trei fierăstraie panglică existente în în­treprindere. Prin folosirea lor la întreaga capacitate se vor econo­misi, în următoarele luni, 167 m.c. bușteni, din care se vor putea fa­brica 118 m.c. cherestea peste plan. AGENDA MINIERA In plină întrecere, muncitorii de la întreprinderea minieră Fundu Moldovei întîmpină apropiata Zi a minerului cu însemnate realizări. Alături de indicii ascendenți capitolul calitate, cu sporirea con­s­­tinuă a conținutului de cupru în minereu, îmbunătățirea producției prelucrate la stația de flotație, se înscriu și substanțiale economii la prețul de cost. Se citează, astfel, brigada condusă de Ștefan Botîrcă, în care ortacii au reușit să-și rea­lizeze întreaga producție a lunii iulie utilizînd lemn de sprijin nu­mai din recuperări. REVEDERE DUPĂ 10 ANI Elevii fostei școli pedagogice din Siret, promoția 1958, au fost de cu­­rînd din nou împreună. Intîlnirii i-a fost creat un cadru sărbăto­resc. 25 de absolvenți de acum 10 ani, împreună cu diriginta clasei, Sofia Iaricevschi, și alți profesori au rememorat momentele frumoa­se din viața lor. Din partea elevilor au vorbit Sil­via Coroliuc, Elena Maidaniuc, Li­via Grigoraș, Liviu Pentriuc ș.a. Aceeași promoție a stabilit o nouă întîlnire peste un alt număr de ani. REȚEAUA DE RADIOFICARE DE LA HANȚEȘTI Recent, în Adîncata, prin muncă patriotică, rețeaua de radioficare de la Hănțești a fost racordată la centrul de radioficare Suceava. In urma acestor lucrări, audiția a fost îmbunătățită, creîndu-se condițiile necesare pentru ca abonații din Hănțești și Berești să poată re­cepționa emisiunile centrului de radioficare local. In vizită la expoziția județeană a pionierilor* Ancheta sociala Climatul afectiv al formației de lucru Prin formație de lucru se în­țelege, de obicei, echipa, briga­da sau schimbul întreg dintr-o secție a unei anumite între­prinderi. In această celulă de bază a întreprinderii, pe lân­gă elaborarea producției ma­teriale, se petrec­e sub aspect psihologic ori social — mult mai multe fenomene. (Atunci cînd formația nu este privită, bunăoară, ca un simplu angre­naj tehnic productiv). In rela­țiile dintre muncitorii sau ță­ranii cooperatori și conducă­torul formației de lucru inter­vin adesea factori subiectivi, bazați pe afinități sau rețineri (chiar antipatii), al căror efect se răsfrânge evident asupra cantității și calității lucrului prestat. Un climat de deplină înțelegere, tonic și optimist, neumbrit de șicane sau „de­desubturi* de natură persona­lă, va asigura, întotdeauna, îndeplinirea exemplară a sar­cinilor încredințate de con­ducătorul formației în cauză, garantînd — din toate puncte­le de vedere — o producție impecabilă. Intr-un asemenea cadru, munca reprezintă o au­tentică­ împlinire sufletească, dincolo de aspectele retribui­rii materiale. Dimpotrivă, răceala în rela­ții, „severitatea“ îndărătul că­reia se poate ascunde antipatia, contribuie la instaurarea unei atmosfere de suspiciuni și ne­încredere, generează nemulțu­miri, dispozițiile unui astfel de conducător de formație fiind duse la capăt formal, fără nici o tragere de inimă. In locul pasiunii se strecoară obligația superficială, alteori acel spirit de lehamite, acrea­la, o regretabilă îndemînare de a da lucrurile „peste cap“. De prisos de subliniat că în a­­semenea formații de lucru în­trajutorarea lipsește, compe­tența și autoritatea conducă­torului se știrbesc. Sunt proble­me necercetate încă îndeajuns, lăsate deseori pe planul al doi­lea — și o succintă investiga­ție, pe lângă utilitatea discuții­lor, atrage atenția asupra unui domeniu foarte complex. — Experiența de la mina Leșul Ursului, ne-a declarat tovarășul inginer Frederich Mera, directorul întreprinde­rii miniere Fundu Moldovei, unde puternicul colectiv în formare ridica numeroase pro­bleme dificile în munca cu oa­menii, ne-a ajutat aici dintru început. Pentru a înlătura pe cît posibil fluctuația persona­lului, pentru a asigura un cli­mat sănătos, de respect și dis­ciplină, ne-am orientat, în pri­mul rînd, asupra alegerii maiștrilor și șefilor de brigadă. Trebuie să recunoaștem că, pînă nu de mult, în multe în­treprinderi atenția a fost acor­dată aproape exclusiv asigu­rării condițiilor materiale de producție, neglijîndu-se — sau investigîndu-se prea puțin — factorii dependenți de elemen­tul uman. Tocmai de aceea am considerat că trebuie să pornim la drum cu un colectiv armonios, cimentîndu-l din zi în zi. Am luat „urma“ unor localnici plecați mai de mult la alte întreprinderi miniere din țară: Hunedoara, Banat, Bocșa etc., am luat legătura cu ei și le-am propus să vină la mina deschisă în satul lor natal, încercam să asigurăm astfel încrederea muncitorilor — majoritatea localnici — în conducătorii lor apropiați, șefii formațiilor de lucru. Cei invitați au răspuns, s-au pre­zentat, avem acum șefi de bri­gadă care își cunosc perfect ortacii, cu toate calitățile și­ cusururile lor. Este firesc ca într-o asemenea ambianță, a­­cest fel de cunoaștere a tova­rășilor — și raporturile dintre ei — să sudeze formația, să a­­sigure un randament sporit, să dea acea nădejde în oameni. ALEXEI RUDEANU (Continuare în pagina a Il-a) SCHIȚE DE SISTEMATIZARE A LOCALITĂȚILOR RURALE Continuînd seria proiectelor de sistematizare a localităților rurale, în primele două trimestre ale anului, D.S.A.P.C. Suceava a întocmit schițe de sistematizare pentru cinci localități. Au fost predate beneficiarilor schițele de sistematizare a comunelor Bo­­sanci, Ilișești (trim. I) Putna, Dolhasca și Moldovița (trim. II), împreună cu schițele de sistematizare a centrelor de comu­nă, pentru celelalte localități componente ale comunei s-au făcut delimitări de vetre, organizarea teritoriului și un studiu general legat de posibilitățile de dezvoltare economică în perspectivă. Stabilirea centrelor de comună s-a făcut cu mai mult discernă­­mînt, rezolvîndu-se probleme ca : delimitarea vetrei de sat, or­ganizarea teritoriului, calculul necesarului de dotări social-cul­­tural-administrative în funcție de creșterea populației pe o perioa­dă de 15-20 ani, delimitarea centrului civic, amplasarea obiective­lor propuse a se construi sub forma unui detaliu de sistematiza­re, posibilități de dotări tehnico-edilitare, calculul orientativ al valorii de investiție. Toate aceste aspecte au fost tratate avîndu-se în vedere re­zolvarea­ necesităților pentru întreaga­­ comună, unele dotări so­­cial-culturale dimensionîndu-se pentru nevoile întregului terito­riu administrativ. 4 tele. Uzină de piese de schimb și reparații pentru agricultură la Cluj In zona industrială a Clujului a început construcția unei noi uzine de piese de schimb și reparații pentru agricultură. Ea va dispune de două linii tehnologice princi­pale. Prima va produce anual 1 500 tone piese de schimb nece­sare diferitelor tipuri de mașini aflate în dotarea agriculturii, iar la a doua se vor circa 6 000 reparații executa anual capitale de tractoare. Constructorii lucrează în prezent la ridicarea halei uni­versale. Uzina va mai cuprinde o turnătorie de metale neferoase și o stație de compresie, un depozit pentru tuburi de oxigen, un turn de răcire și alte construcții auxi­liare. In apropierea uzinei au în­ceput lucrările de construcție a u­­nei baze de aprovizionare și desfa­cere a materialelor pentru agri­cultură, însemnate succese în muncă în întîmpinarea Zilei Marinei Echipajele de pe navele flotei maritime comerciale intimpină Ziua Marinei cu însemnate succe­se în muncă. Astfel, pe primele șapte luni au fost transportate, peste plan, mai mult de 270 000 tone mărfuri și s-au realizat aproape 7 milioane lei valută peste preve­­deri. Față de perioada corespun­zătoare a anului trecut, la indica­torul venituri, in valută, se Înre­gistrează o creștere ce depășește suma de 31 milioane lei. Agregat complex pentru prelucrarea industrială a lemnului în fabricile de mobilă La întreprinderea mecanică din Roman a fost introdus în produc­­ția de serie un agregat complex­ de înaltă tehnicitate, pentru pre­lucrarea industrială a lemnului în fabricile de mobilă. El este prevă­zut cu comenzi automate, fiind ac­­ționat electric și pneumatic și poa­­te executa 8 operațiuni diferite pe același flux tehnologic. In fabrica­ție se mai află și alte utilaje cu performanțe tehnice ridicate, prin­tre care : mașina cu 6 cilindri de lustruit panouri, cea cu 3 cilindri de șlefuit și cea de rindheluit și pro­filat pe 4 fețe. mari capacități de Noile mașini au prelucrare și viteze înalte de funcționare. Ele vor contribui la creșterea gradului de mecanizare și automatizare a proceselor tehnologice în fabricile de mobilă și la o sporire însemna­­­­tă a productivității muncii. O interesantă descoperire arheologică La aproximativ nord-vest de orașul doi kilometri Cernavodă, intr-o ruptură a malului Dunării, cauzată de alunecarea terenului, s-a descoperit un monument neo­bișnuit. Este vorba despre un disc din calcar foraminifer, cu diame­trul de doi metri, așezat în poziție orizontală. Marginile sale sunt ri­dicate ca o bordură, iar partea in­terioară este șlefuită. In apropie­rea discului, îngropat in poziție verticală, la cițiva centimetri, s-a găsit un menhir din calcar cochi­­lifer, neșlefuit, cu un orificiu cir­cular în partea sa superioară. Du­pă mărimea discului și poziția menhirului (care la o anumită oră — puțin după 12 — lasă un cerc de lumină în umbra proiectată pe disc), specialiștii înclină să creadă că se află în fața unui monument din epoca neolitică, un fel de ca­lendar, avînd drept scop indicarea timpului cînd trebuiau să fie efec­tuate unele lucrări în agricultură, pescuit, vinătoare etc., sau un ceas care indica timpul pentru sacrificii religioase, probabil legate de cultul morților. In sprijinul ultimei pă­reri vine și faptul că monumentul se află în apropierea unui cimitir neolitic.

Next