Zori Noi, august 1968 (Anul 21, nr. 6415-6441)
1968-08-04 / nr. 6418
f V Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu GRIUL Ploile din ultima vreme au creat serioase dificultăți acțiunii de strîngere a recoltei. In unele locuri există pericolul diminuării producției. Griul, aflat în brazde, adunat sau pus chiar în clăi, a început să se înnegrească, să încolțească. Cooperatorii mai grijulii au folosit intervalele de timp prielnic, trecînd imediat la desfacerea clăilor, la răsfirarea snopilor și la întoarcerea brazdelor, atenuînd astfel efectele negative ale excesului de umiditate. Totodată, au continuat lucrările specifice de campanie. Pînă la data de 1 august, în unitățile agricole cooperatiste din județ grîul și secara au fost recoltate de pe mai bine de 38.000 de ha., ceea ce reprezintă aproape 88 la sută din suprafața ocupată cu aceste culturi. Treierișul este efectuat în proporție de 30,8 la sută. Intr-un număr de 29 de cooperative agricole grîul a fost recoltat în întregime, dar în nici una nu s-a încheiat și treierișul. După cum se vede, ne aflăm în fața unui mare decalaj între recoltare și treieriș. La Fălticeni, Burdujeni, Mitocu Dragomirnei, Verești, Rădășeni, Marginea și în alte locuri mai sunt întinse lanuri cu grîu în care nu s-a intrat încă. La Volovăț și la Bilca (dar nu numai aici), deși recoltatul este încheiat, nu s-a treierat nimic sau mai nimic. Vremea a început să se amelioreze. Este necesar să se acționeze cu maximum de operativitate și cu toate forțele și mijloacele pentru a se strînge recolta de pe cîmp, pentru a se evita pierderile. Deosebit de urgent unde grîul se este ca, peste tot află în brazde sau în clăi, să se lucreze în masă la întoarcerea brazdelor și desfacerea clăilor, iar pe măsură ce vântul și soarele zvîntează — fie numai și o parte din recoltă — aceasta să fie treierată cu combinele sau transportată la arii. In cazul în care combinele nu pot pătrunde încă pe tarlale, problema poate și trebuie să fie rezolvată prin folosirea acestora „la staționar“. Nu este timp de așteptat ca tot grîul să se usuce pînă la normal și abia după aceea să fie treierat. Printr-o atentă reglare a agregatelor de treier, lucrarea poate fi făcută chiar și la recolta ceva mai umedă. Urmează apoi, firește, să se acorde o atenție sporită depozitării și păstrării producției. Paralel cu înlăturarea dificultăților amintite, este necesar să se întreprindă măsuri pentru recoltarea în cel mai scurt timp a păioaselor rămase încă în picioare. Toate combinele să fie puse în funcțiune, utilizîndu-se la maximum zilele bune de lucru, orele, intervalele favorabile dintre eventualele ploi. Este o perioadă în care eforturile oamenilor muncii din agricultură se cer amplificate, coordonate atent, materializate în salvarea recoltei. Direcția agricolă județeană și uniunea județeană a cooperativelor agricole au datoria de a lua măsuri energice împotriva celor neglijenți sau care tărăgănează efectuarea lucrărilor de care depinde soarta producției de grîu. In stilul de muncă al acestor organe se cere o mai substanțială exigență: îndrumarea atentă, la fața locului, controlul sistematic să fie completate de aplicarea unor sancțiuni acolo unde se constată pierderi din vina consiliilor de conducere, cadrelor tehnice, brigadierilor, cooperatorilor și mecanizatorilor. Capacitatea organizatorică a cadrelor de conducere, a specialiștilor, spiritul de inițiativă manifestat nu de puține ori sunt de natură să dea un răspuns pozitiv și acestui imperativ actual, tot griul să ajungă cît mai curînd în magazii! DUMITRU TURTA vremea In ultimele două zile, vremea a fost frumoasă, cu cerul mai mult senin. Vintul a suflat slab, din est și sud-est. Temperatura aerului in creștere , maximele au fost cuprinse intre 81 grade la Suceava, Rădăuți și Fălticeni și 23 grade la Cîmpulung, iar minimele din timpul nopții între 5 grade la Poiana Stampei și 10 grade la Fălticeni. Ieri dimineață, la ora opt, temperatura a fost cuprinsă între 8 grade la Poiana Stampei și 14 grade la Fălticeni. La Rarău, temperatura a oscilat între 8 și 16 grade iar ieri dimineață, la ora opt, temperatura a fost de 13 grade. Pentru următoarele zile se prevede vreme ușor instabilă la început. Cerul va fi variabil. Vor cădea averse locale de ploaie. Vintul va sufla potrivit din nord-vest. Temperatura variabilă : minimele vor fi cuprinse intre 10 și 14 grade, iar maximele intre 22 și 26 grade. BIB; CENTRAL A .M. Evs; C.C.H. Suceava. Instantaneu din atelierul de confecții pungi Viata economica Cota ridicată a refuzurilor de calitate în economia forestieră Patru cincimi din numărul refuzurilor de calitate înregistrate în economia județului nostru în prima parte a anului au sosit pe adresa întreprinderilor din sectorul forestier. Este o postură de loc onorabilă și, dacă ne amintim cum au stat lucrurile în ultimii ani, constatăm că ea caracterizează activitatea forestierilor. Situația apare total anacronică în condițiile cînd eforturile specialiștilor sunt mobilizate pentru organizarea științifică a muncii, pentru producției și a creșterea eficienței economice a activități. Ea pune în întregii acest caz sub semnul întrebării utilitatea studiilor întreprinse și a măsurilor aplicate, măsuri de la care se aștepta în mod obligatoriu un salt al produselor livrate calitativ beneficiarilor. Cel mai mare număr de refuzuri au sosit la întreprinderile forestiere Rădăuți (66 refuzuri, cu 635.000 lei), Moldovița (150 cazuri, cu 574.000 lei), Cîmpulung (34, cu 233.000 lei) și Vatra Dornei (22, cu 180.000 lei). Iată, așadar, sume reprezentînd contravaloarea mărfurilor expediate, care în loc să reîntregească operativ zestrea financiară a întreprinderilor forestiere, au fost blocate săptămîni (sau chiar luni de zile) de facturi, adrese și telegrame de avertizare. Și, cum vasta corespondență nu poate conferi produselor calitatea necesară și nici bani pentru reluarea activității, amintitele întreprinderi au fost nevoite să apeleze la împrumuturi din băncă. Firește că anomalia financiară s-a resimțit pe deplin în bilanțul primului semestru. Am încercat să identificăm cauzele ce generează avalanșa refuzurilor adresato zilor. Și, surpriză , am forestienotat aceleași cauze pe care le-am notat și anul trecut, și acum doi-trei ani. Aceleași cauze care par bine înrădăcinate în perimetrul întreprinderilor forestiere. Să le prezentăm. Condițiile fundamentale care reglementează cadrul relațiilor contractuale prevăd îndatoriri precise ce revin furnizorului. Forestierii își asumă obligația să le respecte întocmai. Pe parcurs însă lucrurile se schimbă. Să exemplificăm. I.F. Moldovița expediază bazei Exportlemn Galați, cu destinația export (1) 36,2 m.c. cherestea de rășinoase murdară cu smoală. I. F. Gura-Humorului a livrat I.A.S. Medgidia 8108 garnituri lăzi de fag. Marfa a fost refuzată. Lamelele uneia dintre suprafețele lăzilor erau așezate transversal și nu longitudinal, cum trebuia. Banii (43.000 lei) nu s-au încasat. Un alt refuz, formulat de către baza Exportlemn Galați, reclamă întreprinderii humorene prezența nodurilor, a curburilor și a arcuirilor, a teșiturilor la cheresteaua livrată cu facturile 6342 și 5461. Similar procedează și I.F. Rădăuți, care-și onorează comenzile cu cherestea de fag cu colorații și noduri, cu lăzi ale căror lame au fost înnegrite de ploi, cu cherestea de carpen ce prezenta un mare număr de noduri pe metru liniar. Ca urmare, numai în luna la Rădăuți s-au primit iunie, zece adrese exprimînd nemulțumirile beneficiarilor. O cifră ce invită specialiștii de aici la serioase reflecții. In sfîrșit, de la Vatra Dornei au plecat zeci de metri cubi ,de cherestea de rășinoase cu putregai, mucegai și de alte dimensiuni decit cele înscrise în stas. Vechea poveste a umidității mărfurilor furnizate (problemă ce face obiectul unor discuții și preocupări de ani de zile, fără să fie încă, modalitatea de găsească, soluționare) continuă să genereze un număr mare de refuzuri. In cauză sunt mai toate întreprinderile care dispun de unități de industrializare. Cheresteaua livrată în vagoane descoperite — mult apreciatele prelate nu s-au procurat încă — ajunge la destinație prouată, depreciată. Pentru a o putea vinde, furnizorii trimit în baze delegați care o stivuiesc și restivuiesc, efectuează resortări. Deci, cheltuieli suplimentare, pierdere de timp. Surprinzător e că nici un colectiv de organizare științifică a producției și a muncii nu s-a încumetat să pună capăt anomaliei ce dăinuie de atîția ani. Se așteaptă instrucțiuni de la minister, indicații și, eventual, fonduri. Și cum acestea întîrzie... consecințele sînt cunoscute. Există în fiecare unitate de producție unul sau mai mulți salariați care au obligația să asigure controlul tehnic de calitate. Este, cum s-a subliniat și cu alte ocazii, o atribuție de maximă răspundere, menită să bareze calea spre beneficiar a produselor de proastă calitate. Cum își fac datoria acești salariați ? IPROFIL Rădăuți a trimis O.C.L. Industrial Tg. Mureș cinci garnituri de mobilă „Sud“ cu du MARIA FLOREA (Continuare în pagina a H-a) DE LA STAȚIA—PILOT Stația-pilot a Stațiunii experimentale agricole Suceava este pe terminate cu recoltatul griului de pe cele 400 ha. ocupate cu această cultură. Lucrarea a și fost încheiată la solul București 1 elită (50 ha.), rezultînd o producție medie de 3 800 kg. la ha., cu 1150 kg. mai mult decit prevedea planul. Pînă ieri dimineață, din recolta totală obținută (845 tone) a fost condiționată cantitatea de 763 tone. Totodată, stația-pilot a și livrat pentru sămință, la Agroseni, 256 tone de griu din soiurile București 1 elită, București 1 original și Rezostaia 1 original. La ferma pomicolă „ nui experimentale pe se recoltează perele tate pentru export Pînă în prezent aceas kg. pere, 8.000 kg. pro Dumbrava“, apartinînd Stațiuniicole Fălticeni, în aceste zile din soiul Clapps, mult solicită unitate a livrat I.L.F. 7000 ne, 5000 kg. mere de vară Foto : I. MIHOVEANU XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX>A.XXXXXXXXXXX>,XXXXXXXXXXXXXXXXXNXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX'CXXX\XXXXXXXXXXXXXXX\XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX în acest număr: COORDONATE LITERARE In pag 3 DIN EVENIMENTELE ZILEI încheierea reuniunii Consiliului economic și social al O.M. Congo (Brazzaville) Armata a luat puterea Comunicat al Ministerului Apărării al R.S. Cehoslovace în pag. A MOTO In pag. 2 SPORT în pag. 2 Anul XXII 6418 pagini 30 bani REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ; telefoane: redactor șef - 2766 ; redactor șef - adjunct - 3198 ; secretariatul de redacție - 2692 ; industrie, viață de partid — 2765 ; agrară, Informații - 2764 ; cultură, administrație - 3195 ; construcție de stat, scrisori și corespondenți - 3096. duminică 4 august 1968 STUDII PENTRU REDUCEREA CHELTUIELILOR DE PRODUCȚIE Timp de cîteva săptămîni, pînă zilele trecute, colective de specialiști ale serviciilor de organizarea producției și muncii din cadrul întreprinderilor forestiere au întreprins studii privind cheltuielile de producție. Acțiunea a urmărit identificarea cauzelor ce duc la consumuri ridicate de materii prime, materiale, combustibil și energie electrică și, deci, la majorarea cheltuielilor de producție și stabilirea unor măsuri concrete pentru utilizarea resurselor existente în fiecare unitate. La I.F. Gura Humorului, de exemplu, specialiștii au stabilit că actualele cheltuieli de producție se pot reduce pînă la sfîrșitul anului, cu 59.000 lei. Cea mai mare parte a sumei se va economisi pe seama reducerii amortizărilor. La I. F. Moldovița se vor economisi 47.000 lei, ponderea revenind reducerii consumului specific la fabricarea cherestelei. Interesant este studiul privind utilizarea celor trei fierăstraie panglică existente în întreprindere. Prin folosirea lor la întreaga capacitate se vor economisi, în următoarele luni, 167 m.c. bușteni, din care se vor putea fabrica 118 m.c. cherestea peste plan. AGENDA MINIERA In plină întrecere, muncitorii de la întreprinderea minieră Fundu Moldovei întîmpină apropiata Zi a minerului cu însemnate realizări. Alături de indicii ascendenți capitolul calitate, cu sporirea constinuă a conținutului de cupru în minereu, îmbunătățirea producției prelucrate la stația de flotație, se înscriu și substanțiale economii la prețul de cost. Se citează, astfel, brigada condusă de Ștefan Botîrcă, în care ortacii au reușit să-și realizeze întreaga producție a lunii iulie utilizînd lemn de sprijin numai din recuperări. REVEDERE DUPĂ 10 ANI Elevii fostei școli pedagogice din Siret, promoția 1958, au fost de curînd din nou împreună. Intîlnirii i-a fost creat un cadru sărbătoresc. 25 de absolvenți de acum 10 ani, împreună cu diriginta clasei, Sofia Iaricevschi, și alți profesori au rememorat momentele frumoase din viața lor. Din partea elevilor au vorbit Silvia Coroliuc, Elena Maidaniuc, Livia Grigoraș, Liviu Pentriuc ș.a. Aceeași promoție a stabilit o nouă întîlnire peste un alt număr de ani. REȚEAUA DE RADIOFICARE DE LA HANȚEȘTI Recent, în Adîncata, prin muncă patriotică, rețeaua de radioficare de la Hănțești a fost racordată la centrul de radioficare Suceava. In urma acestor lucrări, audiția a fost îmbunătățită, creîndu-se condițiile necesare pentru ca abonații din Hănțești și Berești să poată recepționa emisiunile centrului de radioficare local. In vizită la expoziția județeană a pionierilor* Ancheta sociala Climatul afectiv al formației de lucru Prin formație de lucru se înțelege, de obicei, echipa, brigada sau schimbul întreg dintr-o secție a unei anumite întreprinderi. In această celulă de bază a întreprinderii, pe lângă elaborarea producției materiale, se petrece sub aspect psihologic ori social — mult mai multe fenomene. (Atunci cînd formația nu este privită, bunăoară, ca un simplu angrenaj tehnic productiv). In relațiile dintre muncitorii sau țăranii cooperatori și conducătorul formației de lucru intervin adesea factori subiectivi, bazați pe afinități sau rețineri (chiar antipatii), al căror efect se răsfrânge evident asupra cantității și calității lucrului prestat. Un climat de deplină înțelegere, tonic și optimist, neumbrit de șicane sau „dedesubturi* de natură personală, va asigura, întotdeauna, îndeplinirea exemplară a sarcinilor încredințate de conducătorul formației în cauză, garantînd — din toate punctele de vedere — o producție impecabilă. Intr-un asemenea cadru, munca reprezintă o autentică împlinire sufletească, dincolo de aspectele retribuirii materiale. Dimpotrivă, răceala în relații, „severitatea“ îndărătul căreia se poate ascunde antipatia, contribuie la instaurarea unei atmosfere de suspiciuni și neîncredere, generează nemulțumiri, dispozițiile unui astfel de conducător de formație fiind duse la capăt formal, fără nici o tragere de inimă. In locul pasiunii se strecoară obligația superficială, alteori acel spirit de lehamite, acreala, o regretabilă îndemînare de a da lucrurile „peste cap“. De prisos de subliniat că în asemenea formații de lucru întrajutorarea lipsește, competența și autoritatea conducătorului se știrbesc. Sunt probleme necercetate încă îndeajuns, lăsate deseori pe planul al doilea — și o succintă investigație, pe lângă utilitatea discuțiilor, atrage atenția asupra unui domeniu foarte complex. — Experiența de la mina Leșul Ursului, ne-a declarat tovarășul inginer Frederich Mera, directorul întreprinderii miniere Fundu Moldovei, unde puternicul colectiv în formare ridica numeroase probleme dificile în munca cu oamenii, ne-a ajutat aici dintru început. Pentru a înlătura pe cît posibil fluctuația personalului, pentru a asigura un climat sănătos, de respect și disciplină, ne-am orientat, în primul rînd, asupra alegerii maiștrilor și șefilor de brigadă. Trebuie să recunoaștem că, pînă nu de mult, în multe întreprinderi atenția a fost acordată aproape exclusiv asigurării condițiilor materiale de producție, neglijîndu-se — sau investigîndu-se prea puțin — factorii dependenți de elementul uman. Tocmai de aceea am considerat că trebuie să pornim la drum cu un colectiv armonios, cimentîndu-l din zi în zi. Am luat „urma“ unor localnici plecați mai de mult la alte întreprinderi miniere din țară: Hunedoara, Banat, Bocșa etc., am luat legătura cu ei și le-am propus să vină la mina deschisă în satul lor natal, încercam să asigurăm astfel încrederea muncitorilor — majoritatea localnici — în conducătorii lor apropiați, șefii formațiilor de lucru. Cei invitați au răspuns, s-au prezentat, avem acum șefi de brigadă care își cunosc perfect ortacii, cu toate calitățile și cusururile lor. Este firesc ca într-o asemenea ambianță, acest fel de cunoaștere a tovarășilor — și raporturile dintre ei — să sudeze formația, să asigure un randament sporit, să dea acea nădejde în oameni. ALEXEI RUDEANU (Continuare în pagina a Il-a) SCHIȚE DE SISTEMATIZARE A LOCALITĂȚILOR RURALE Continuînd seria proiectelor de sistematizare a localităților rurale, în primele două trimestre ale anului, D.S.A.P.C. Suceava a întocmit schițe de sistematizare pentru cinci localități. Au fost predate beneficiarilor schițele de sistematizare a comunelor Bosanci, Ilișești (trim. I) Putna, Dolhasca și Moldovița (trim. II), împreună cu schițele de sistematizare a centrelor de comună, pentru celelalte localități componente ale comunei s-au făcut delimitări de vetre, organizarea teritoriului și un studiu general legat de posibilitățile de dezvoltare economică în perspectivă. Stabilirea centrelor de comună s-a făcut cu mai mult discernămînt, rezolvîndu-se probleme ca : delimitarea vetrei de sat, organizarea teritoriului, calculul necesarului de dotări social-cultural-administrative în funcție de creșterea populației pe o perioadă de 15-20 ani, delimitarea centrului civic, amplasarea obiectivelor propuse a se construi sub forma unui detaliu de sistematizare, posibilități de dotări tehnico-edilitare, calculul orientativ al valorii de investiție. Toate aceste aspecte au fost tratate avîndu-se în vedere rezolvarea necesităților pentru întreaga comună, unele dotări social-culturale dimensionîndu-se pentru nevoile întregului teritoriu administrativ. 4 tele. Uzină de piese de schimb și reparații pentru agricultură la Cluj In zona industrială a Clujului a început construcția unei noi uzine de piese de schimb și reparații pentru agricultură. Ea va dispune de două linii tehnologice principale. Prima va produce anual 1 500 tone piese de schimb necesare diferitelor tipuri de mașini aflate în dotarea agriculturii, iar la a doua se vor circa 6 000 reparații executa anual capitale de tractoare. Constructorii lucrează în prezent la ridicarea halei universale. Uzina va mai cuprinde o turnătorie de metale neferoase și o stație de compresie, un depozit pentru tuburi de oxigen, un turn de răcire și alte construcții auxiliare. In apropierea uzinei au început lucrările de construcție a unei baze de aprovizionare și desfacere a materialelor pentru agricultură, însemnate succese în muncă în întîmpinarea Zilei Marinei Echipajele de pe navele flotei maritime comerciale intimpină Ziua Marinei cu însemnate succese în muncă. Astfel, pe primele șapte luni au fost transportate, peste plan, mai mult de 270 000 tone mărfuri și s-au realizat aproape 7 milioane lei valută peste prevederi. Față de perioada corespunzătoare a anului trecut, la indicatorul venituri, in valută, se Înregistrează o creștere ce depășește suma de 31 milioane lei. Agregat complex pentru prelucrarea industrială a lemnului în fabricile de mobilă La întreprinderea mecanică din Roman a fost introdus în producția de serie un agregat complex de înaltă tehnicitate, pentru prelucrarea industrială a lemnului în fabricile de mobilă. El este prevăzut cu comenzi automate, fiind acționat electric și pneumatic și poate executa 8 operațiuni diferite pe același flux tehnologic. In fabricație se mai află și alte utilaje cu performanțe tehnice ridicate, printre care : mașina cu 6 cilindri de lustruit panouri, cea cu 3 cilindri de șlefuit și cea de rindheluit și profilat pe 4 fețe. mari capacități de Noile mașini au prelucrare și viteze înalte de funcționare. Ele vor contribui la creșterea gradului de mecanizare și automatizare a proceselor tehnologice în fabricile de mobilă și la o sporire însemnată a productivității muncii. O interesantă descoperire arheologică La aproximativ nord-vest de orașul doi kilometri Cernavodă, intr-o ruptură a malului Dunării, cauzată de alunecarea terenului, s-a descoperit un monument neobișnuit. Este vorba despre un disc din calcar foraminifer, cu diametrul de doi metri, așezat în poziție orizontală. Marginile sale sunt ridicate ca o bordură, iar partea interioară este șlefuită. In apropierea discului, îngropat in poziție verticală, la cițiva centimetri, s-a găsit un menhir din calcar cochilifer, neșlefuit, cu un orificiu circular în partea sa superioară. După mărimea discului și poziția menhirului (care la o anumită oră — puțin după 12 — lasă un cerc de lumină în umbra proiectată pe disc), specialiștii înclină să creadă că se află în fața unui monument din epoca neolitică, un fel de calendar, avînd drept scop indicarea timpului cînd trebuiau să fie efectuate unele lucrări în agricultură, pescuit, vinătoare etc., sau un ceas care indica timpul pentru sacrificii religioase, probabil legate de cultul morților. In sprijinul ultimei păreri vine și faptul că monumentul se află în apropierea unui cimitir neolitic.