Zori Noi, august 1968 (Anul 21, nr. 6415-6441)

1968-08-02 / nr. 6416

V' > < Proletari din toate țările, unițl-văt organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu Actualitatea continuă a inovatorilor Activității inovatorilor i se cuvine importanță în primul rînd fiindcă ea materializează cîtva din ceea ce numim în mod frecvent spirit novator pentru instaurarea căruia în întreprinderi se fac eforturi deloc neglijabile. Vorbim de procesul continuu al perfecțio­nării tehnologiilor de fabrica­ție, de organizarea și folosirea forței de muncă pe criterii ști­ințifice, de aducerea­­ la zi“ a unor procedee și neglijăm ac­tul concret al inovațiilor! Pare un paradox, firește. Con­­tinuînd înșiruirea argumen­telor, considerăm absolut ne­cesar ca propunerea inovatoru­lui să fie întîmpinată cu com­petență și solicitudine. Simpla ei consemnare într-un regis­tru de evidență de către func­ționarul - secretar al cabine­tului tehnic nu constituie o in­vitație prea călduroasă la noi căutări. Să nu mai vorbim de frecventele­cialiștii din cazuri cînd spe­întreprinderi își oferă „serviciile“ și sfaturile numai în schimbul dreptului de coautori! O recentă anchetă în cîteva întreprinderi aparținînd secto­rului forestier a prilejuit con­statări ce ilustrează climatul în care-și afirmă personalita­tea căm. inovatorii. Să exemplifi­cabinetul tehnic de la IPROFIL Rădăuți deține unul dintre locurile fruntașe pe țară pentru o fructuoasă acti­vitate cu inovatorii. Aici s-au înregistrat și s-au discutat ore și zile în șir propuneri valo­roase, care au soluționat pro­bleme stringente ale producției. Reținem două. Noua metodă de subfurniruire cu tifon la etaj era E 7 12/1, aplicată de la 1 mai la propunerea maistru­lui Nicolae Slăveanu și a teh­nicianului Gruia Botnărescu asigură o economie antecalcu­­lată de circa 180.000 lei anual , recuperînd apa de răcire de la pompele pentru apă supra­încălzită, la propunerea mais­trului Vasile Coleasca, se e­­conomisesc alți 102.702 lei. Valoarea propunerilor a spo­rit în bună parte pe seama propagandei tehnice ce se face aici cu tact și eficiență, pe seama solicitudinii de care au dat dovadă inginerii. Un merit aparte revine tehnicianului Vasile Ghițescu. Nu de mult însă, acesta a trecut să lu­creze în cadrul unui alt ser­viciu, revenindu-i obligații de maximă importanță. Ple­­cînd, omul a solicitat să pre­dea altcuiva resortul inovații. I s-a răspuns că, pe lîngă ce­lelalte, să facă și asta. Un mod deformat de a privi lucrurile, o optică ce va afecta randa­mentul inovatorilor obligați să caute responsabilul și spri­jin. Prețioase sunt și propuneri­le înregistrate la IMTF Gura­ Humorului. Ele vizează solu­ționarea unor probleme - cheie în activitatea unității. Cînd e vorba să fie traduse în fapt, lucrurile se tărăgănează. S-au întîmpinat greutăți în aprovi­zionarea cu unele materiale necesare aplicării. Un nou e­­xemplu: Bancul pentru veri­ficarea carburatoarelor, inova­ție propusă încă anul trecut și care urmează să asigure în­semnate economii de benzină, nu s-a realizat nici acum pen­tru că lipsește pompa de vid. Sprijinul forurilor tutelare — direcția generală și M.E.F. — este inexistent. In acest an la IMTF s-au propus 5 inovații. Patru au fost admise. Aplicate, nici una. Cauza: nu mai are cine executa prototipurile pentru experimentare. Omul care fă­cea acest lucru a plecat din MARIA FLOREA (Continuare în pagina a Il-a) vremea In ultimele zile, vremea a fost instabilă și răcoroasă, cu cerul mai mult acoperit. Au căzut precipitații sub formă de ploaie și averse de ploaie, inregistrîndu-se 1,0 litri/m.p. la Poiana Stampei și 13,0 litri/m.p. la Cimpulung. Vîntul a suflat po­trivit cu intensificări locale, din nord-vest. Temperatura aerului va­riabilă : maximele au fost cuprinse între 17 grade la Poiana Stampei și 19 grade la Suceava, Rădăuți și Fălticeni, iar minimele din timpul nopții între 4 grade la Poiana Stampei și 11 grade la Rădăuți. La Rarău, temperatura a oscilat între 4 și 10 grade. Se prevede vreme, în general, frumoasă, cu cerul variabil. Cu to­tul izolat vor cădea averse slabe de ploaie. Vint slab pînă la potri­vit din nord-vest. Temperatura, în general, staționară , minimele vor fi cuprinse intre 13 și 16 grade, iar maximele Intre 21 și 26 grade. îl i­a ni In secția mașini­i de la IPROFIL Rădăuți a fost dată recent în funcțiune o nouă mașină de găurit­­ mul­tiplă la care se execută opera­țiuni ce asigură o productivi­tate sporită cu 10 la sută. Instalarea noii mașini a con­diționat eliminarea unor trans­porturi inutile între sec­ții și chiar între fabrici. In fotografie : Octavian Boculei, executînd operații de găurire la rame-soclu pen­tru canapeaua extensibi­lă „Carpați“ Foto : I. MINDRESCU CIRCULAȚIA HIRTIILOR E bine cunoscut faptul că mecanismul corespondenței de serviciu angrenează instituții și întreprinderi, unități subor­donate și foruri tutelare, în­tr-un cuprinzător dialog util și lucrativ, întrebări și răs­punsuri, solicitări și apro­bări, precizări și indicații, își găsesc expresia, de cele mai multe ori, într-o o­­perativă corespondență ofici­ală. Se întîmplă însă, în unele cazuri, ca hîrtia să devină o frînă, chiar o piedică în re­zolvarea diferitelor chestiuni. In locul unei intervenții rapi­de, eficiente și concrete, a a­­jutorului nemijlocit, unii fac­tori utilizează excesiv cores­pondența, dînd naștere unei sterile circulații a hîrtiilor : mii de adrese , „dispoziții" și „note“ alcătuiesc un sub­stanțial balast birocratic, îm­­pletindu-se uneori într-un ghem de nedescurcat. Caracte­ristice acestor situații, cazu­rile ce vor urma ilustrează din plin comoditatea, lipsa de răspundere sau incompetența unor foruri administrative ce-și fac din circulația hîrtii­lor o bună cotă din însăși ra­țiunea — evident greșită — de a exista aproape formal. In anul 1966, cînd au în­ceput lucrările de extindere a Fabricii de mobilă din Rădă­uți (IPROFIL), întreprinde­rea a primit, din fondul cen­tral de locuințe al statului, un număr de 20 apartamente, în blocul de pe strada Volovățu­­lu­i nr. 19. Conform unui pro­ces verbal încheiat la 29 sep­tembrie 1966, IPROFIL ceda constructorului (întreprinderea de construcții-montaj nr. 4 Iași, șantierul 406 Suceava), pe timp limitat, pentru caza­rea muncitorilor de pe șan­tier, aceste apartamente. Obli­gația constructorului la terminarea lucrărilor, era ca­ uiul locativ în cauză să spa­fie restituit în bune condițiuni beneficiarului. In martie 1968 constructorul a plecat, dar ne­­îndeplinindu-și angajamentul. Căci între timp, pe măsură ce unii angajați ai șantierului părăseau locuințele, o serie de cetățeni le-au ocupat abu­ziv, forțînd ușile sau ușînd de alte mijloace. Lista e lungă (’) și cuprinde oameni dintre care mulți n-au nici o tangență cu IPROFIL-ul sau șantierul, dar aspectul comun al faptelor constă în abuz, în folosirea îndelungată, fără forme legale, a unui spațiu destinat munci­torilor, personalului tehnic dintr-o întreprindere industri­ală în plină dezvoltare. Și de aici, din martie a.c. și pînă la data apariției aces­tei anchete, un maldăr de co­respondență (2) înlocuiește re­zolvarea concretă a cazului. Deși evidentă, culpa intrușilor de pe strada Volovățului nr. 19 — confirmată de reprezen­tanți ai procuraturii — nu a trezit ecoul așteptat la orga­nele locale ale puterii de stat. După un îndelungat­ de hîrtii, IPROFIL se schimb adre­sează, la 1 iulie a.c. (adresa nr. 13013) consiliului popular orășenesc , „în conformitate cu „Legea privind adminis­trarea fondului locativ și re­glementarea raporturilor din­tre proprietari și chiriași“, și care prevede că „persoanele ce ocupă fără contracte de în­chiriere o suprafață locativă din fondul locativ de stat vor fi evacuate, fără atribuirea al­tei suprafețe locative, pe baza deciziei comitetului executiv al consiliului popular", vă ru­găm să emiteți cuvenita deci­zie etc.“. Nu s-a puns. S-a primit nici un răs­intervenit apoi la organele competente județene dar, la interpelarea acestora, comitetul executiv al Consiliu­lui popular orășenesc Rădă­uți, prin adresa nr. 5017 din 5 iulie a.c., răspunde — nici mai mult, nici mai puțin — că. . . „această sarcină nu intră în atribuțiile noastre...“. In cei doi ani de folosință lipsită de orice simț gospodă­resc, blocul în cauză s-a degra­dat, necesitînd reparații în valoare de circa 90 mii lei . IPROFIL­ul are nevoie de lo­cuințe pentru salariații săi ; există un prejudiciu, o gravă încălcare a legilor în vigoare, dar mecanismul birocratic n-a reușit, pînă acum, să scoată situația din noianul de hîrtii întocmite... E bine să fie o hîrtie, zic unii : „Ce-i scris, e „sfînt!“. Și scriu­­tul — Primim de la inspectora­Silvic județean — ne de­clara funcționara principală Erica Stratulă, de la Ocolul silvic Coșna — în medie cîte 5 pînă la 20 de hîrtii, zilnic. Ele ajung de obicei după 3—4 zile de la redactare, și după ce se vede șeful ocolului, se repartizează pe servicii... Intre 4—15 aprilie 1968, bu­năoară, s-au primit aici 33 de adrese a căror lectura pri­lejuiește un tablou al bi­rocratismului cras. La 2 aprilie a.c., se trimite un ordin pri­vind concediul dactilografe­lor ; la 5 aprilie, alt ordin dă precizări despre concediile personalului­ în aceeași zi, adresa 4803 dă indicații cu privire la folosirea gaterelor (Ocolul silvic Coșna nu are nici unul!). Adresa 4746 cu­prinde un „plan de privind îmbunătățirea măsuri­tății“ dar, considerînd-o actmv­­pro­babil neîndestulătoare, în a­­ l. D. POPESCU jurisconsult, ALEXEI RUDEANU (Continuare în pagina a Il-a) Fabrica de mucava „Mo­lid“. Măcinarea pastei meca­nice din lemn de celuloză se execută cu ajutorul mașinii de vibrator. In imagine, muncitorul Ilie Bercea, supraveghind buna funcționare a acestui agregat la care lucrează de 14 ani ................................................ ÎMBINAREA ECHITABILA A INTERESELOR ȘI ASPIRAȚIILOR INDIVIDUALE CU CELE GENERALE, COLECTIVE Ne-am obișnuit, toți oamenii muncii din țara noastră, să ve­dem în fiecare document al conducerii de partid și de stat o expresie a preocupării vii și permanente pentru neînce­tata creștere a nivelului nos­tru de trai, sub toate aspectele sale. Nu e domeniu al vieții sociale în care să nu se fi pro­dus transformări esențiale, ferm orientate spre consolida­rea bunăstării năzuință căreia generale, nu e să nu i se fi răspuns cu reglementări judi­cioase, pe măsura potențialu­lui economic mereu sporit al patriei și în raport cerințele mereu mai direct cu mari și mai complexe ale fiecărui ce­tățean. De aceea și recentele hotărîri referitoare la con­strucția de locuințe au fost pri­mite cu deplină satisfacție, cu bucurie și încredere, de a­­ceea socot de datoria mea să mă alătur astfel celor care, prin viu grai sau prin scris, dau glas sentimentelor lor de adîncă recunoștință pentru cei ce necontenit contribuie la frumusețea vieții noastre și o fundamentează. Fiecare om dorește să aibă un cămin al lui, unde să-și crească în tihnă copiii, să-și readune forțele — în cadrul intim al familiei — pentru munca de a doua zi. Nu toți au putut însă asigura — într-un timp mai scurt — și temelia corespunzătoare pentru înfăp­tuirea acestei cerințe. Iată că­ noile prevederi­­ ale recentei ședințe a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a Consiliului de Miniștri vin să reglementeze situația în do­meniul construcțiilor de locu­ințe prin stabilirea acelor con­diții optime și total juste la care subscriem cu toții. Intr-adevăr, încurajarea con­struirii de locuințe ieftine și cu real confort, prin înlesniri­­le acordate, constituie un efec­tiv sprijin acordat marii majo­rități a oamenilor muncii de toate categoriile, în special ce­lor cu salarii mici și mijlocii. Am făcut un calcul simplu, gospodăresc, la îndemîna tutu­ror, conform căruia achitarea costului unei locuințe de tipul mediu preconizat va fi nebă­nuit de lesnicioasă: anume, rata respectivă va egala în fapt chiria lunară plătită acum. Ca să nu mai vorbim de fericirea omenească pe care o dă căminul propriu, de satis­facția unui proiect împlinit durabil, lucruri ce nu se pot măsura în etalon bănesc. Suntem­ siguri — cînd spun așa mă gîndesc la toți colegii mei de muncă, la toți cunoscu­ții cu care am discutat recen­tele măsuri — că în curînd vom avea posibilitatea concre­tă de a vedea soluțiile con­structive adoptate, de a lua cunoștință de prețurile ferme la care s-a ajuns, de a trece efectiv la înfăptuirea prevede­rilor de care am aflat, cu atîta mulțumire, din presă. Sîntem convinși că aceasta vă însemna o treaptă nouă, mai bună, pe drumul mereu ascendent al societății noastre socialiste, o fericită îmbinare a intereselor și aspirațiilor individuale­­.cu­ cele generale, colective. ROMEO BLANARU de la Inspectoratul școlar județean Suceava LA CÎMPULUNG VA LUA FIINȚA MUZEUL PĂDURILOR Zilele viitoare, la parterul clădirii fostului sfat popular raional din Cîmpulung, va începe amenajarea unui muzeu al pădurilor — prima instituție de acest gen din țara noastră. De organiza­re se ocupă un grup de spe­cialiști format de către co­mitetul județean pentru cultură și artă și Muzeul din Suceava. Tematica provizorie fixată de specialiști prevede ca la încăperile muzeului să fie expuse semințe, tipuri gene­tice de sol, pepiniere, pro­duse accesorii și finite. In muzeu vor fi oglindite, de asemenea, cultura propriu­­zisă a pădurilor, precum și măsurile pentru protecția lor. Cantități importante de cereale contractate cu statul sau zilnic drumul bazelor de achiziție. Pînă miercuri dimineața, cooperatorii din Chilișeni au expediat pe adre­sa bazei din Verești peste 147 tone cereale. Tot pină miercuri, coope­ratorii din Fîntînele au predat pes­te 40 la sută din cantitatea de ce­reale contractată. LUCRĂRILE DE RENOVARE A STAȚIEI C.F.R. SUCEAVA­­BURDUJENI In cadrul lucrărilor de renovare a stației C.F.R. Suceava—Burdu­­jeni, constructorii au terminat de aplicat planșele de beton armat la încăperile din corpul tehnico-admi­­nistrativ. In prezent se excută re­parații în holul clădirii și la ca­sele de bilete, concomitent cu lu­crările de canalizare. Planul de renovare prevede, de asemenea, dotarea stației cu în­călzire centrală prin racordarea la punctul termic de la întreprinde­rea de industrializare a cărnii. A știrile zileii Anul XXII 6416­4 pagini 30 bani REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ; telefoane : redactor șef - 2766 ; redactor șef - adjunct - 3198 ; secreta­riatul de redacție - 2692 ; industrie, viață de partid — 2765 ; agrară, informații — 2764 ; cultură, admi­nistrație - 3195 ; construcție de stat, scrisori și co­respondenți - 3096, vineri 2 august 1968 Minerul Ștefan Botîrcă, de la întreprinderea minieră Fundu Mol­dovei, este fruntaș în întrecerea socialistă. De la începutul acestui an a realizat și depășit lună de lu­nă sarcinile de plan. Pe luna iulie și-a îndeplinit planul de producție cu 131 la sută PENTRU MELOMANI Consemnăm ultimele discuri apărute în magazinele de specia­litate din Suceava. Casa Electrecord a realizat un disc cu patru din succesele recente ale Oriettei Berti, cîntăreață italiană care cunoaște o mare popularitate. Luigi, tînărul cintăreț belgian de origine italiană, în vîrstă de 17 ani, a înregistrat melodiile :,O zi senină, o zi mohorîtă“, „Indurare“, „Cui“ și „Sîntem de acord“— compoziție proprie. Cîntăreața Gigi Marga reapare pe disc cu patru noi cîntece din repertoriul internațional, interpretate în limbile engleză și franceză. Muzica populară este reprezentată de Fănică Luca, cu 11 piese interpretate de acest virtuos al naiului și de Gică Pe­­trescu care dă glas unor apreci­ate romanțe. ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^‘'^^^^^^ä^^^X>^>X>XNäX>äXNääN>äXS>>>N\\\X^XV\>>X>VV>XX'SX^^XVV\X\XXXXXXXXXXV\.XXXXXXXNXXXXXXXXXXVXYVv' In acest număr T ur ism Via(a de partid In pag. 3 în pag 2 Din evenimentele zilei: © Comunicat comun cu privire la întîlnirea dintre membrii Biroului Politic al C. C. al P.C.U.S. și ai Prezi­diului C.C. al P.C. din Cehoslovacia 9 Accentuarea ten­siunii în Mexic în pag. 4 * Expresie a grijii față de oameni Nu există, cred, cetățean care să nu fi citit în presă, cu justificată satisfacție, recente­le măsuri hotărîte în ședința Comitetului Executiv al Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român și a Consi­liului de Miniștri cu privire la aprovizionarea populației cu combustibil. Sînt prevederi ce fac dovada unei reale echități sociale, grija­ manifestată de conducerea partidului pentru ridicarea nivelului de trai al tuturor cetățenilor, și mai ales a celor cu venituri mai modes­te. Reducerea prețului de vînzare a lemnului de foc cu o sută de lei tona, acum, în pragul­­ se­zonul­ui rece, în perioada cînd populația începe aproviziona­rea cu combustibil, este bine­venită. Raportat la bugetul u­­nor familii, faptul se va re­simți, repet, destul de accen­tuat. Mai ales că majoritatea cumpără pe lîngă cantitățile eliberate pe bază de tichet alte cîteva tone de lemne. Măsura adoptată de condu­cerea partidului și statului pri­vitoare la asigurarea combus­tibilului destinat populației va trebui să-și afle ecou în pri­mul rînd în activitatea depo­zitelor aparținînd întreprinde­rii „Combustibilul“ care-și are sediul în orașul nostru. Aceas­ta pentru că ne sunt cunoscu­te situațiile neplăcute ce se petrec la depozite. Nu rareori cetățeanului i s-au dat lem­ne de foc de calitate cu totul inferioară. La depozitul din Rădăuți, ca și la cele din toate orașele județului, există posibilitatea unei echitabile repartiții a combustibilului. Există și au­tocamioane pentru transportul la domiciliu, și circulare pen­­tru mărunțirea lemnelor. Ar mai rămîne în discuție com­portarea personalului de de­servire numre la care va trebui să re­criteriul deservirii preferențiale, încă o proble­mă ; știm, de exemplu, că în­treprinderea „Combustibilul“ se aprovizionează cu lemn și de la Sighet și de la Vișeu. Mă întreb : în județul nostru nu există suficient lemn de foc care să acopere necesarul ? Acestei anomalii care, după părerea mea, afectează econo­mia națională, trebuie să i se pună capăt imediat. GH­EORGHE I. COJOCARU strungar la I.A.S. Rădăuți telex în orașul dunărean Orșova Două evenimente vin să consem­neze via activitate ce se desfășoară în aceste zile în noul oraș dună­rean Orșova. Este vorba de începe­rea construcției șantierului naval și conturarea briului de beton al cheiului noului port care se va în­tinde pe o lungime de 500 m. Șantierul naval va avea o hală de reparații cu o suprafață de peste 2 000 m.p. și o cală de ridi­care și lansare a navelor, o centrală termită, fabrica de piese de schimb pentru diverse tipuri de nave etc. Capacitatea noului șantier va fi de două ori mai mare decât a celui din vechiul oraș. Aici se vor face reparații capitale medii curente la toate tipurile de nave fluviale. Portul străjuit de o gară fluvială modernă și construcții pentru de­pozitarea mărfurilor se va întinde pe 9 ha, în zona viitorului lac de acumulare, într-un adevărat golf ferit de curenții apelor și va per­mite ancorarea navelor fluviale in­diferent de tonaj. Proiectele prevăd ca ambele o­­biective să fie terminate până la­finele anului viitor. Un nou tip de tractor forestier tn atelierele dlin Brașov ale In­stitutului de cercetări pentru ex­ploatări forestiere a fost realizat un nou tip de tractor forestier. El este prevăzut cu șasiu articulat care poate fi utilizat pe terenurile cele mai accidentate. Noul tip de tractor, experimentat cu succes in exploatările din raza ocolului sil­vic Azuga, a fost omologat. Pentru noul an școlar în învățămîntul superior o dată cu deschiderea noului an școlar pentru învățămîntul superior vor fi date în folosință spații noi totalizînd peste 55 700 mp. Printre acestea sunt pavilionul cu 7 nivele al Academiei de științe economi­ce, o nouă aripă a Institutului de arhitectură din București, noile clădiri pentru Institutul agronomic din Iași ș.a. Cele peste 212 milioane lei aloca­te în acest an pentru construcțiile universitare, de 1,5 ori mai mult decît în anul 1967, sunt utilizate, de asemenea, pentru ridicarea de că­mine și cantine în centrele univer­sitare București, Cluj, Timișoara, Iași, Craiova, Bacău, Suceava ș.a. In același timp, peste 60 milioane lei sunt afectate achiziționării de materiale didactice și de cercetare pentru învățămîntul superior. Dezvoltarea bazei de cercetări ale unor Institute ale Academiei In diferite centre științifice sînt in construcție clădiri destinate dez­­voltării bazei de cercetări ale unor institute ale Academiei. în Capi­tală, pe Calea Griviței se apropie de sfîrșit construcția unui bloc cu 9 etaje, destinat Institutului de matematică. Însumând o suprafață de aproape 5 000 mp el cuprinde încăperi pentru laboratoare, săli de seminar, cabinete de studiu, depo­zite de cărți, bibliotecă. De aseme­nea, pentru Institutul de fizică a început construcția unui nou corp de clădire, iar la centrul de chi­­mie-fizică se fac lucrări de extin­dere. La Iași, la Institutul de chimie „Petru Poni“, urmează să fie date în folosință noile laboratoare de fracționare a polimerilor, tehnolo­gia metalelor și aliajelor, studiul feritelor la frecvențe înalte, croma­­tografia gazelor, iar la Timișoa­ra, un mare laborator de cavitație al bazei de cercetări științifice a Academiei. Plecarea unei delegații de oameni de știință români în Australia toi la amiază a plecat spre Aus­tralia o delegație de oameni de știință din țara noastră, care vi participa la lucrările celui de-a IX-lea Congres internațional di știința solului ce va avea loc la Adelaida. La congres, delegația română va prezenta comunicări în domeniu fizicii, clasificării și cartografieri solurilor, domenii în care rezulta­tele cercetărilor științifice au fost apreciate de participanții la ulti­mul congres de știința solului găz­duit de țara noastră.

Next