Zori Noi, octombrie 1968 (Anul 21, nr. 6467-6493)

1968-10-19 / nr. 6483

ZORI NOI PAGINA 2 In dimineața aceea, de după dealurile Drăgoeștilor cerul se lumină brusc și un corp de o formă necunoscută coborî într-un vîrtej de foc. Nu după mult timp, se dovedi a fi o rachetă care venise de pe o planetă fo­arte îndepărtată. Racheta ateriză pe un lan cu cartofi nerecoltați. Flăcările motorului nuclear arseră pe o suprafață impresionantă vrejii. In același timp, car­tofii care nu se maturizaseră tocmai din pricina vrejilor deveniră cartofi copți în pă­­mînt. Cei doi extratereștri ca­re descinseseră pe sol își dă­dură chiar coate zicînd : „Pică pară mălăiață. , Fiind ființe foarte­ evoluate, mai în­­tîi de interesată de tehnică. Ca atare, poposită la secția aparținînd de de­mecanizare­a întreprinderea agriculturii din Ilișești. Aici starea tehnică a mași­nilor i-a mulțumit profund. —­ Dar starea oamenilor ? zise unul, și urcară în biroul șefului de secție (amenajat într-un vagon dormitor). Și șeful Vasile Vasiliu le-a făcut o impresie Purta o jachetă din excelentă, fîș-fîș, cravată asortată și pantofi maro lustruiți, cu botul re­tezat. Vedeți bine, în ziua a­­ceea se îmbrăcase așa pentru că dumnealui își inventase o sărbătoare. Și nici mecaniza­torii nu lucrau. Dar biroul șefului secției fu o adevărată revelație. Un păzișor de campanie cu cear­șaf alb ca o coală pentru re­ferate și cu o pătură pufoasă : un birou cu toate cele necesa­re scrisului; una sobă emai­lată fabricată la „Unio“ Satu Mare, în sfîrșit, pe pereții strălucind de curățenie ai ca­binei, o poză... Un peisaj de la Honolulu, sau cam așa ce­va, făcut în culori cu un „Photo-eine“ Kodak-lux... — Sunt mai civilizați decit bănuiam, mormăi celălalt ex­traterestru, care nu vorbise pînă atunci. Dar, deodată, șeful se făcu la față alb ca hîrtia velină. Vizitatorii moară și în... dor­­mitorul tractoriștilor. Era li­pit chiar de birou. „Extra... or­dinar !“ (au strigat în cor). Aici nu erau decît cîteva paturi cu niște caricaturi de saltele. Nici un cearșaf. Tot cazarmamentul părea înmuiat în motorină de parcă ar fi fost pregătit pentru foc. De pe podele și de pe tot interio­rul, doar cu rindeaua ar fi putut aduna mizeria. Cei doi își reglară limbajul și se adresară șefului. De unde se poate înțelege că ei beau orice limbă. Aveau vor­un limbaj omenesc chiar pentru critică și autocritică... — Dar dv. nu lucrați cu oameni ? — Păi ... dia. Dar sînt tineri. De abia au ieșit de pe bănci­le școlii. Trebuie să se căleas­că. — Călit ? Ce-i aia călire ? întrebă un extraterestru. *— Varză ! Răspunse absurd colegul său de zbor... Autorul rîndurilor de față face mențiunea că în cabina așa-zisă dormitor pentru trac­toriști, vizitatorii nu se aștep­tau să găsească vreo fotogra­fie exotică lipită pe pereți. Deși, bănuim că băieții ăștia, în tinerețea lor plină de fan­tezie, atunci cînd se pregă­teau să fie repartizați la sec­ții, se și vedeau încă cerînd mii de cai putere ca să ia în piept înțelenirea ogoarelor pe care le asemuiau cu niște prerii. Așa se regăseau fericiți în personajele din filme... Dar un așternut cut de cît ome­nesc, pe care să-și odihnească oasele, încă fragede, tot le era necesar.... La secția din (aparține de I.M.A. Rotopănești Spătă­­rești), vizitatorii nepămînteni rămaseră uimiți de rezistența organismului tînăr uman te­restru. Tractoriștii se hrăneau de o lună de zile numai cu conserve. Date fiind condiții­le grele din toamna aceasta, mecanizatorii, pînă în pre­zent, nu lucraseră prea mult. Cîștigurile, deci, nu le erau prea mari. Tot salariul li se ducea pe... pește conservat ! De aceeași rezistență se u­­luiră și la secția Băișești (I.M.A. Spătărești). Aici,­­ în afară de condițiile insalubre ale dormitorului, în Joc de arcuri la paturi, sub niște ră­mășițe de saltele se găseau butuci și alte semne de sus­ținere. Oaspeții neobișnuiți nici nu auziseră în civilizația lor avansată de fachiri... Ra­cheta se ridică spre cer. . . — La Suceava, la cei răs­punzători­­ răspunseră ei în cer, cînd fură întrebați unde pornesc. ...In dimineața aceea, doi directori: Ioan Dogaru (LM.A. Ilișești) și Petru Urdăreanu (I.M.A. Spătărești) se treziră din somn foarte cătrăniți. De la locurile unde dormeau, din apartamentele călduroase ale dumnealor, se exprimară în același timp cam așa : — Ce vis idiot! Auzi, să intervină extratereștrii în tre­burile noastre păm­întene. Și să se ducă și la „județ“, să spună ! Precis că arcurile a­­cestea de la studio sînt de vină, că am visat așa. Am zis eu că s-au cam deranjat... Dar chiar in același timp, aftînd, un tractorist se scula­se în zori pentru a porni la lucru, își pipăi trupul, Zise : — Măcar o no­apte de-ar dormi tovarășul director aici... nu Și să mai spună cineva că există telepatie ! așa de s-ar auzi unde Măcar tre­buie !... VICTOR MICU F­oileton T­elepatie (Schiță științifico dar, mai ales, fantastică) Cont­ra un p­unct PENTRU O MOSTRĂ DE PREVEDERE... . . . deplasați-vă la în­treprinderea minieră Su­ceava care, grijulie, prevăzut în decursul a­ a­nului curent procurarea, neapărat din import (în vederea anului 1989), de reagenți pentru flotarea minereului. Că reagenții vor depăși cu mult ne­cesarul realizării sarci­nilor planului de pro­ducție pentru anul 1969, este o altă poveste. Aici contează doar prevede­rea, imobilizarea fondu­rilor valutare în valoare de 508.000 lei. Altfel cum s-ar mai putea „etala“ o aseme­nea mostră de preve­dere ? „REGIE“ A fura, așa, pur și sim­plu, 420 kg, porumb și 20 kg, ceapă de pe tarlaua C.A.P. (satul Șerbănești, comuna Zvoriștea), i s-a părut lui Ilaș Filaret, muncitor pe unul din șantierele de construcții din Suceava, cam nein­teresant. Drept care a făcut apel la imaginație, o dată cu desfacerea po­rumbului de pe coconi, urma aranjarea pănuși­­lor, astfel nicit să nu se observe sustragerea. In prezent, la noua formulă „experimenta­lă“ s-a adăugat însă un alt element : ancheta întreprinsă de organele miliției. Ceea ce va în­semna o cu totul altă „regie“. „AVANS” Casiera Eugenia Co­coș, de la Fabrica de conserve din legume și fructe Suceava, a desco­perit un mod original de a plăti salariile: în zilele cu pricina, dumneaei își îngăduie­­ inițial un a­­vans, de preferință al­coolic (așa cum s-a în­­tîmplat, de altfel, la da­ta de 9 octombrie a.c.). După care încearcă fie să „avanseze“ cumva­­cumva la bancă pentru a ridica salariile, fie să se retragă la domiciliu. In unitatea respectivă plutește însă acum între­barea : pe cînd un avans de corectitudine și o re­tragere similară ? Rubrică realizată de S. ANDRUHOVSCHI x SPORT Campionatele școlarilor BASCHET S.S.E. Suceava­­ S.S.E. Bacău: 22—36 (5—18, 17—18) In cea de a doua etapă a campionatului republican al școlarilor și juniorilor, tinere­le baschetbaliste din Suceava au întîlnit, în Sala sporturi­lor din localitate, una dintre cele mai bune echipe școlare din Moldova. Pregătirea teh­nică și fizică superioară a oas­­petelor le-a permis să conducă tot timpul la o diferență apre­ciabilă. Dacă gazdele nu au reușit decît realizarea a cinci puncte în prima parte a jocu­lui, băcăoancele au realizat, comod, 18. Cu un avantaj de 13 puncte din prima repriză, baschetbalistele din Bacău și-au ușurat misiunea pentru partea a doua, cînd reeditea­ză scorul primei reprize. Su­­cevencele au jucat ceva mai bine în repriza a doua, înscri­ind 17 puncte, față de 18 ale oaspetelor. Baschetbalistele din Sucea­va s-au prezentat slab pregă­tite, rezultat al insuficientei preocupări a fostei antrenoare a acestei echipe, profesoara Virginia Zaharescu. Noua an­trenoare, prof. Aurora Teclea­­nu, va trebui să se ocupe mai mult de tinerele baschetbalis­te, pentru a se prezenta bine pregătite la viitoarele întreceri programate în cadrul campio­natelor școlarilor. Cele mai bune realizatoare în această partidă au fost Fordea — 16 (Bacău) și Strîmbu — 9 (Su­ceava). Intîlnirea a fost con­dusă de arbitrii Marcel Mun­teanu și Dan Macovescu, am­bii din Iași. Alte rezultate : Liceul „Mi­­hai Eminescu“ Botoșani — Ș.S.E. Suceava (băieți) 52—48. I. MÎNDRESCU HANDBAL Sucevenii învinși la limită : Ș.S.E. Piatra Neamț — Liceul nr. 2 Suceava 14—13 (6—10) Intîlnirea de handbal de la Piatra Neamț a dat prilejul unei întreceri interesante, în care rezultatul a fost decis în ultimele secunde Conducînd in permanență (în min. 38, scor 12—17) elevii suceveni au fost privați de victorie, care, în urma superiorității tehni­ce, o meritau ca Fiind lipsiți de o prisosință­ rezistență fizică corespunzătoare, nu au putut evita contraatacurile ad­versarilor, care au decis rezul­tatul final Din echipa suceveana, care din nou a avut o apărare bună, au ieșit în evidență: Gospodari­ (4 goluri), Seme­nov (4) și Purice (3). Incepînd din etapa urmă­toare, echipa de handbal va activa sub numele de Ș.S.E. Suceava. P. ȘIERBAN Alte rezultate: Liceul agricol Huși ■ Vatra Dornei: 3—5 Liceul Ceea ce se poate vedea în imaginile alăturate a fost sur­prins, zilele trecute, în două cooperative agricole de pro­ducție : Siminicea și Șerbă­nești. La Siminicea, de pildă, în timp ce transportul cartofi­lor și executarea celorlalte lu­­crări din campanie solicitau stringent prezența mijloacelor auto, două tractoare stăteau la sediul secției. Unul era defect de 3 zile, iar altul nu avea tractorist de vreo săptămână. (foto 1). La Șerbănești, o situa­ție de altă natură. Zi bună de lucru și tractorul pe care-l vedeți (foto 2) era imobilizat! Victor Bărbosu, tractoristul, era plecat la Suceava pentru a-și ridica un act de rutierist! Aceasta în vreme ce, după cum se poate vedea în imagi­nea 3, cartofii stăteau pe cîmp, terenul nefiind eli­berat, deși pe el urma să se facă însămînțări. Foto: D. VINTILA Foto 1 Foto 3 UNDE MERGEM astazi Volei — La sala spor­turilor (Suceava) se vor desfășura două meciuri din cadrul campionatu­­lui municipal : Voința - Fulgerul (orele 17,30) ; Institutul pedagogic — Sănătatea (orele 18); mîine Rugbi — Pe­nal din N­eam , stadio­Cons­tructorul Suceava — Viitorul Săvinești (ore­le 9, „Cupa de toam­nă"), Volei — La sala spor­turilor, municipal campionatul meciurilor programează Chimia — Constructorul (orele 10,30) ; Metalul — S.R.A. (orele 11,15), Fotbal­­l- Străduința — Forestierul Falcău (orele 13,30); Progresul SR.A. — Șiretul Dol­­hosca (orele 15,30), am­bele în campionatul județean, se dispută pe stadionul din Ițcani, Baschet — Sala spor­turilor, orele 9,15. Cam­pionatul școlar progra­mează întîlnirea dintre echipele de băieți Ș.S.E. Suceava — Liceul Ro­man. Handbal — La com­plexul sportiv, orele 11,00, Ș.S.E. Suceava — Ș,S.F.. Bacău (băieți) în cadrul campionatului școlar, Din nou o mare zi a atletismului CIUDAD DE MEXICO 18. De la trimisul Agerpres, Iile Goga s Joi a fost din nou o mare zi a atletismului. Pe stadionul olimpic, în prezența a peste 70.000 de spec­tatori, au căzut un record mon­dial și șase recorduri olimpice. Marea vedetă a zilei și concursul cel mai pasionant au fost, în mod cert, sovieticul Viktor Saneev proba de triplusalt. în cursul aces­ti­tei finale palpitante, recordul lu­mii a fost doborît de patru ori, în final titlul olimpic revenindu-i lui Viktor Saneev cu o săritură care a măsurat 17,39 m­, reușită în ul­tima încercare. Clasamentul probei : 1. Viktor Saneev (URSS) — 17,39 pi. — me­dalie de aur ; 2. Nelson Frud­encîo (Brazilia) — 17,27 m. — medalie de argint ; 3. Giuseppe Gentile (Ita­lia) — 17,22 m. — medalie de bronz. Cu o aruncare de 73,36 kg. ob­ținută în penultima încercare, sportivul maghiar Gyula Zsivotsky a tranșat în favoarea sa duelul cu vechiul său rival, sovieticul muald Klim, campion olimpic Ro­la Tokio. Clasamentul probei de a­­runcare a ciocanului : 1. Gyula Zsivotsky (Ungaria) — 73,36 m. — medalie de aur ; 2. Romuald Klim (URSS) — 73,28 m. — medalie de argint ; 3. Lazar Uovasz (Ungaria) — 69,78 m. — medalie de bronz. Freamătul tribunelor care i-a însoțit la start pe finaliștii cursei de 5.000 m, a constituit o dovadă concludentă a interesului cu care dinamicul public mexican a aștep­tat această probă. Tunisianul Mo­hamed Gammoudi și-a confirmat renumele de a fi invincibil în ulti­mul tur de pistă, învingîndu-i, în­tr-un finiș de-a dreptul impresio­nant, pe kenyenii Kipelioge Keyno, unul dintre marii favoriți» și pe cîștigătorul probei de 10.001­ m.» Naftali Temu. Și de data aceasta marele învins al cursei a fost mul­tiplul recordman mondial, austra­lianul Ron Clarke, care a trebuit să se mulțumească cu locul cinci. Clasament . 1. Mohamed Ga­­ mmoudi (Tunisia) 14’05” — medalie de aur ; 2. Kipelioge Keyno (Ke­nya) 14’05”2/10 — medalie de ar­gint ; 3. Naftali Temu (Kenya) — 14,06”4/10 — medalie de bronz. DIALOG »wgnrTiirnriiiBMirF^ ALEXANDRU OSTAFE C.I.L. Suceava . S-au luat măsurile de rigoa­re pentru ca la arhiva jude­cătoriei Suceava orele rezer­vate publicului să fie deplin respectate. Cea in culpă și-a recunoscut atitudinea și s-a angajat să nu o mai repete. OCTAVIAN BOLEA Filatura de in și cînepă din Fălticeni. Neputînd-o publica integral, am transmis scrisoarea dv. de mulțumire conducerii Spitalu­lui unificat din Suceava. Pu­teți, desigur, scrie și ziarului „Scinteia“ în aceeași proble­mă. Cît despre relațiile ceru­­te de colegul dv„ sfătuiți-l să ne scrie dînsul și să specifi­ce la ce-l sînt necesare. ANTEMIE ILIE str. Putnei 18 — Rădăuți: Adresați-vă direct serviciu­lui de personal al uzinei de automobile Colibași, jud. Ar­geș, singura în măsură să vă răspundă exact la toate între­bările puse. LUPESCU GHEORGHE Și GONȚARU NECULAI Secția de mobilă I. F. Fălticeni, încadrările se fac și in func­ție de complexitatea operațiu­nilor executate, nu numai în raport cu calificarea. Solici­tați comisiei tarifare, prin ser­viciul de organizare a muncii din Întreprindere, examinarea în vederea măririi categoriei de salarizare. Nu există o lege care să stabilească obligatoriu încadrarea pe o treaptă supe­rioară, prin simplul efect al absolvirii unor cursuri, ION DRAGOMIR Ostru . Cele sesizate de dv. au fost aduse­ la cunoștința organelor în drept. Persoana la care vă referiți a și fost criticată pen­tru o parte din faptele sale ne­gative. PETRU BILEȚCHI Cîmpulung : Amănunte în legătură cu prevederile legale referitoare la problema ce vă interesează, puteți afla la ofițerul stării ci­vile de la consiliul popular o­­rășenesc. MARIA BAHNEANU Bilca: Recolta de cartofi trebuie strinsă cit mai repede pentru a se evita pierderile. Angaja­mentul pe care îl aveți cu coo­perativa agricolă nu poate ră­­mine nerespectat. Facem și a­ceastă precizare deoarece, du­pă cum sîntem informați, car­tofii de pe lotul în folosință personală au fost recoltați la timp. PETRU COȚOFREI Zamostea , întrucît scrisoarea prin care ne relatați despre sărbătorirea „Zilei recoltei“ a sosit cu în­­tîrziere, reținem din ea doar faptul că brigada a Vl-a, con­dusă de Gheorghe I. Oniciuc, este fruntașă la recoltatul po­rumbului și cartofilor și la în­­sămînțările de toamnă. Laude­le aduse unor echipe și bri­găzi de către conducerea cooo­perativei agricole vor consti­tui, desigur, pentru acestea un nou imbold in muncă. VASILE LEONTE I.M.I.L. Rădăuți : Consiliul orășenesc al sindi­catelor din Rădăuți, verificînd felul in care se aprobă premii­le, a constatat că nu vi s-a fă­cut nici o nedreptate. Dimpo­trivă, a reieșit că numărul de ore lucrate nu era conform cu realitatea. Ați fost căutat pen­tru a vi se da un răspuns mai detaliat dar, la acea dată, nu erau­ în localitate. m­ica [ publicitate ] III.. . »*»♦ «'« I' I' !■'' Ofer locuință în Ițcani, str. Grigore Alexandru Ghica nr. 1X6, cu 2 camere, bucătărie, hol, pod, beci, cămară, curte, grădină, contra apartament încălzire oraș Suceava. CONSUMATORI! La magazinele alimentare, cofetării, chioșcuri alimentare, tonete s-au pus în vînzare B­ANANE Aceste fructe conțin zahăr în pro­cent de 17—18%, sunt bogate în vi­taminele C, A, B­1, B­2, P.P., în să­ruri minerale și substanțe proteice fo­lositoare organismului, avînd un pro­cent scăzut de aciditate. Se recomandă atît copiilor cît și a­­dulților. Bananele se vînd semicoapte, fiind verzi la culoare. Avancronică la o recepție insuficient pregătită (Urmare din pag. I) suflet, la urma urmei. Executantul a chemat la re­cepție, ceea ce presupune — măcar prin optica sa — că to­tul e terminat, totul, pînă la ultimele amănunte. Supoziția ar fi confirmată și de faptul că, în ciuda unor îndelungi căutări, în ziua de 11 octom­brie n-am descoperit în zonă nici urmă de instalator. Pen­tru uzul viitoarei comisii și nu mai puțin pentru orientarea beneficiarului, am recoltat — după ce am sărit peste șanțul neastupat din coasta blocului 19 —■ păreri și aprecieri ale lo­catarilor. Mulți, foarte mulți, (printre care, îndeosebi, bătrî­­na Cosmovici, aleea Pinului, bloc 1, op. 3) au ținut să sub­linieze — și ne face plăcere să evidențiem aceasta — cin­stea și corectitudinea oameni­lor care au lucrat în aparta­mente, grija lor față de inven­tarul casnic, politețea. Dar toți, fără excepție, au incriminat ritmul deosebit de lent ce a caracterizat, încă de la începu­turile sale, acest adevărat șantier. Blocul 8, scara A, ap. 101 Neculai Cojocaru­, calț>riferist — deci în deplină cunoștință de cauză — la întreprinderea specială de construcții - mon­taj. „Lucrarea a durat exage­rat de mult. S-a început, în sectorul nostru, din aprilie. Muncitorii, cei de la canale mai întîi, apoi și instalatorii au tot fost duși de colo-colo, prin alte părți. Intr-o vreme nu erau colori, mai pe urmă vopsea, apoi lipseau vopsito­rii, operațiunea aceasta au dus-o la capăt mulți locatari, singuri, dar destule corpuri de radiatoare stau și azi nevop­site. La spargerea pereților, mai ales în exterior, s-au făcut stricăciuni total evitabile.­­Așa este, unele se văd și acum, neacoperite măcar cu var. Pe casa scărilor, la toate blocu­rile vizitate, pereții ipsosați sînt murdari, zgîriați, cu dungi de vopsea de pe țevi). Proba a avut loc foarte tîrziu și, cît a fost ea de fugitivă, a scos la iveală multe defecțiuni. Și încă o problemă , deși nu s-a confirmat că în deviz este pre­văzută văruirea camerelor stri­cate și tragerea liniei margi­nale la plafon, tovarășul in­giner șef de la IGO declară că nu mai sînt fonduri pentru așa ceva, și nici meseriași care să ni le facă nu găsim, decît cu mare greutate și la prețuri deloc oficiale. De fapt, de cînd s-a dat drumul la căldură, n-a venit nimeni să vadă cum merg instalațiile“. Și nu merg grozav. Căldura vine, desigur, dar cum ? La blocul 20, scara A, în dreptul apartamentului 3, (Roman Cerkawski) balta de sub calo­rifer se lățește vizibil. Mai prudenți, tovarășii V. Ignătes­­cu și A. Șănțeanu (bloc 6 seara A) au îmbogățit instalația cu o banală cutie de ceară pentru parchet, în care picăturile cad cu monotonă regularitate. In dormitorul familiei T. Paulian e aceeași poveste. La fel pe holul scării B a blocului 19. Ni­­ s-a spus — n-am găsit pe nimeni acasă — că necazuri mari au avut locatarii aparta­mentului 23 de pe aceeași seară, din aceeași cauză. In apartamentul ocupat de fami­lia Munteanu a dăinuit multă vreme o groapă, iar infiltra­țiile de apă dau un miros greu, uscarea fiind incomple­tă. In subsolul blocului 17­­ și la 19, și la majoritatea blocu­rilor în care s-a lucrat pen­tru introducerea încălzirii) u­­șile, demontata de la beciuri cu tocuri cu tot, stau vraiște, umezeala e prezentă prin col­țuri, rețelele electrice se află într-o stare deplorabilă (în­trerupătoarele, total absente) iar conductele suspendate, nesusținute, se clatină la cea mai mică atingere. Comisia de recepție, adău­gind observațiile sale de stric­tă specialitate, are așadar ce semnala. Noi ne-am oprit în­deosebi la aspectele din care se conturează același stil de muncă defectuos, de mult pe­rimat. Un ni-l oferea exemplu pe care indignat și pe bună dreptate îngrijorat tova­rășul ing. D. Sălăgeanu — și nenumăratele sesizări din par­tea reprezentanților asociației de locatari din blocurile S, proprietate particulară — con­firmă, dacă mai era nevoie, că dezorganizarea îi însoțește mult prea des pe instalatori. La 16 septembrie a.c., șantie­rul de instalații al trustului taie rețeaua de termoficare a blocurilor în cauză, fără a­­cordul prealabil al proprieta­rului de drept și de fapt al a­­cesteia (I.G.O.) pentru a exe­cuta racordul creșei ce se con­struiește în apropiere. Foarte normal, vor zice toți, dar își vor schimba de îndată părerea aflînd că mai întîi s-au tăiat legăturile de la conducte și abia după la executarea aceea s-a purces instalației de racord. Pentru o lucrare ce putea dura 2—3 ore (aprecie­rea specialiștilor, nu a noas­tră) blocurile au fost frustate de încălzire — nici acum su­ficientă — mai mult de două săptămîni, s-au executat cu cheltuielile de rigoare provi­zorate pentru apă, locatarii au recurs la soluții nerecomanda­bile (reșourl, radiatoare elec­trice). Deși s-a protestat pe lingă el la 19 septembrie (scri­soarea 8301) și apoi la 1 oc­tombrie (scrisoarea 8851) îm­potriva acestor întreruperi fără comunicare în timp util, care au dus la blocarea punc­tului termic „Mihai Viteazu­l”, trustul nu s-a sinchisit, a pro­cedat la fel cu punctul ter­mic liceul „Ștefan cel Mare”, practicînd deschi­derea acestuia și tăierea cir­cuitului primar. La preșa în lucru, unei conducte cu dia­metrul de 133 mm, i se racor­dează una de 150, ceea ce creează pericolul de apariție a unor curgeri turbionare și a altor fenomene de pierdere Chemarea la ordine e abso­lut necesară, dar ea nu se poate face în perimetrul în­­găduințelor de care aminteam la început. E util ca exigența în afara obștei ? s (Urmare din pag. 1) de „aventurieri“. Intr-adevăr, consultînd dosarele comisiei de împăciuire, întîlnești în multe locuri numele lor, în cele mai contradictorii iposta­ze. De la pîrît la reclamant și invers. Mai mult decît atît, ei poartă pe drumuri mulți alți oameni și se încurcă în pricini pe la organele județene (pro­curatura, miliția, judecătoria). După ce li se întocmesc dosa­rele solicitate, tot ei vin și re­nunță, își retrag adică plinge­­rile și spun că „se vor avea de aici încolo ca frații“. Pînă sîmbăta viitoare, bineînțeles, cînd încing iarăși un chef și se iau la păruială. Ni s-a părut ciudată aceas­tă situație anacronică într-un sat contemporan. Am discutat cu mai mulți localnici și toți pînă la unul au condamnat a­­titudinea acestor consăteni. Dar nemulțumirea obștei părea cumva resemnată. Ce să le fa­cem ? se ghicea întrebarea. Adîncind această întrebare, am găsit totuși cîteva răspun­suri. Și care conțineau la rîn­­dul lor alte întrebări. Mai în­tîi, am aflat că nimeni nu a adunat vreodată pe toți acești oameni „răi“, ca să caute în ființa lor ceea ce aveau ei bun. Răutate desăvîrșită nu poate exista, dar nimeni nu a încer­cat să pună în evidență price­perea, iscusința ori hărnicia celor circa 20 de bărbați lă­să-și părăsească valențele de simplu cuvînt frumos in dările de seamă și în planurile de măsuri și să devină criteriul suprem al relațiilor dintre be­neficiar și executant, util pen­tru toată lumea, și bineînțeles pentru eficiența cheltuielilor deloc neglijabile făcute cu in­vestiția, oricare ar fi ea, sau­ de capul lor. Și totuși ei cunosc oarecum noțiunea dis­ciplinei. Ca dovadă este faptul că toate amenzile ce li s-au dat (totalizînd o sumă consi­derabilă) au fost achitate prompt de vinovați. Plata a­­ceasta nu se poate să nu fi de­clanșat în ei un regret, fie și numai de ordin material. Dar nici asta nu a însemnat un prilej de discuție cu dînșii. La treburile obștești nu au fost antrenați, considerîndu-se in­capabili, cu alte cuvinte fiind încurajați în izolarea lor. Iată de ce cuvintele președintelui cooperativei agricole, Leonte Iliesei, ni s-au părut nepotri­vite : — Ne crapă măseaua acum după brațe de muncă, atîtea sînt de făcut. Și dumnealor umblă aiurea. E o realitate. Dar acestor oameni, cooperativa agricolă le putea găsi o ocupație care să le pună în valoare pricepe­rea într-un sector anume. Și nedîndu-li-se o treabă oareca­re, fără îndoială că nici nu au putut fi stimulați. Așadar, ceva mai mult decît consta­tăm­ și critică. Concluzia cu care am în­ceput discuția cu primarul co­munei, Dumitru Leonte, era următoarea : nu douăzeci de bărbați sînt în fața obștei, ci însăși obștea s-a izolat de ei, ig­­norîndu-i. Dumnealui insă nu a acceptat-o : , ■— Am vorbit de nenumărate ori la căminul cultural și în alte adunări, cu oamenii. Li s-a spus să nu-i mai încura­jeze pe „șmecherii“ ăștia. Și totuși. . . După care am auzit cîteva soluții pe cit de „ingenioase“ pe atît de unilaterale sub as­pectul educației cetățenești. Nu este corectă opinia prima­rului­ și nici lipsa de interes a altor factori nu găsește te­mei. Faima gospodarilor din Arbore s-a dus departe. De de­­ Urmare din pagina I) rare, cînd aflăm că tocmai cei puși să organizeze munca oa­menilor habar nu au de acti­vitatea celor cu care lucrea­ză. Ioan Grigoraș (brigada a VII-a Budeni) nu știe unde îi sunt conducătorii de atelaje. Lăsați fără nici o suprave­ghere, mulți dintre aceștia, în loc să transporte cartofii, se ocupă de... „ciubucuri“. Fac curse clandestine. Vasile Fe­­raru (brigada a IV-a — Valea Poeni) nu vine nici măcar la ședințele operative de seară. Din toată cantitatea mare de cartofi de pe 14 ha., brigada sa nu a sortat decît... 20 la sută. Gheorghiță Sebastian (bri­gada a IlI-a Gulia) vine o dată dimineața pe cîmp și apoi nu-l mai vede nimeni pînă seara. Omul își vede de treburile lui în ogradă. Și la Udești, o scenă cît se poate de penibilă. Brigadierul Constantin Jescu (brigada a II-a Udeasca) se tîrguie, pur și simplu, cu tehniciană agro­nom Viorica Afilipoaie . Dis­puta durează de două zile. Tehniciană spune că se poa­te semăna. Brigadierul dă din umeri: „Las­că o să fie și vreme mai bună!“ Deși fere parte vin aici în drumeție oaspeți numeroși să se bucure de frumusețea tocurilor, a por­tului și a graiului. Satul însă are cîteva unghere, cîteva gos­podării de care obștea se ruși­nează. Și pe bună dreptate. Dar pentru îndreptarea căro­ra s-a făcut prea puțin. In peisajul civic contempo­ran excepțiile acelea sunt su­părătoare, și nu trebuie mari eforturi pentru a le reglemen­ta, cu înțelegere și răbdare. nul s-a pregătit, din lipsa se­minței tratate și a oamenilor pentru semănătoare, nu s-a putut lucra. Pe tarlaua Slobo­­zeni (brigada I — Ioan Sa­­vinschi) porumbul așteaptă să fie ridicat pentru a se putea ara. Brigadierul nici nu se sinchisește. La Udești aflăm o altă si­tuație ciudată. Două tarlale alăturate sunt cultivate cu sfe­clă. Una aparține de Chilișeni (brigadier — Nicolai Ostrovea­­nu), cealaltă de Udești (briga­dier — Ion Munteanu). De pe prima s-a obținut o produc­ție de 40—45 t./ha., iar de pe a doua numai 15—20 t./ha. Misterul nu-i greu de aflat. Ni-i explică un tehnician agro­nom. Cei din Udești au „ciupit“ toată vara din frunzele cultu­rii, întîrziindu-i vegetația. Pentru un mănunchi de frun­ze date la vite, s.au pierdut atîtea zeci de tone de sfeclă... Evident că pentru cei lipsiți de răspundere vremea rea de­vine uneori manta pentru a le acoperi lipsurile. Imensa ma­joritate a cooperatorilor har­nici nu trebuie să-i îngăduie. Eforturile colective trebuie în­dreptate, cu adevărat colectiv, spre încheierea grabnică și în bune condiții de calitate a campaniei agricole. E nevoie de mai mult spirit gospodăresc

Next