Zori Noi, octombrie 1968 (Anul 21, nr. 6467-6493)
1968-10-19 / nr. 6483
ZORI NOI PAGINA 2 In dimineața aceea, de după dealurile Drăgoeștilor cerul se lumină brusc și un corp de o formă necunoscută coborî într-un vîrtej de foc. Nu după mult timp, se dovedi a fi o rachetă care venise de pe o planetă foarte îndepărtată. Racheta ateriză pe un lan cu cartofi nerecoltați. Flăcările motorului nuclear arseră pe o suprafață impresionantă vrejii. In același timp, cartofii care nu se maturizaseră tocmai din pricina vrejilor deveniră cartofi copți în pămînt. Cei doi extratereștri care descinseseră pe sol își dădură chiar coate zicînd : „Pică pară mălăiață. , Fiind ființe foarte evoluate, mai întîi de interesată de tehnică. Ca atare, poposită la secția aparținînd de demecanizarea întreprinderea agriculturii din Ilișești. Aici starea tehnică a mașinilor i-a mulțumit profund. — Dar starea oamenilor ? zise unul, și urcară în biroul șefului de secție (amenajat într-un vagon dormitor). Și șeful Vasile Vasiliu le-a făcut o impresie Purta o jachetă din excelentă, fîș-fîș, cravată asortată și pantofi maro lustruiți, cu botul retezat. Vedeți bine, în ziua aceea se îmbrăcase așa pentru că dumnealui își inventase o sărbătoare. Și nici mecanizatorii nu lucrau. Dar biroul șefului secției fu o adevărată revelație. Un păzișor de campanie cu cearșaf alb ca o coală pentru referate și cu o pătură pufoasă : un birou cu toate cele necesare scrisului; una sobă emailată fabricată la „Unio“ Satu Mare, în sfîrșit, pe pereții strălucind de curățenie ai cabinei, o poză... Un peisaj de la Honolulu, sau cam așa ceva, făcut în culori cu un „Photo-eine“ Kodak-lux... — Sunt mai civilizați decit bănuiam, mormăi celălalt extraterestru, care nu vorbise pînă atunci. Dar, deodată, șeful se făcu la față alb ca hîrtia velină. Vizitatorii moară și în... dormitorul tractoriștilor. Era lipit chiar de birou. „Extra... ordinar !“ (au strigat în cor). Aici nu erau decît cîteva paturi cu niște caricaturi de saltele. Nici un cearșaf. Tot cazarmamentul părea înmuiat în motorină de parcă ar fi fost pregătit pentru foc. De pe podele și de pe tot interiorul, doar cu rindeaua ar fi putut aduna mizeria. Cei doi își reglară limbajul și se adresară șefului. De unde se poate înțelege că ei beau orice limbă. Aveau vorun limbaj omenesc chiar pentru critică și autocritică... — Dar dv. nu lucrați cu oameni ? — Păi ... dia. Dar sînt tineri. De abia au ieșit de pe băncile școlii. Trebuie să se călească. — Călit ? Ce-i aia călire ? întrebă un extraterestru. *— Varză ! Răspunse absurd colegul său de zbor... Autorul rîndurilor de față face mențiunea că în cabina așa-zisă dormitor pentru tractoriști, vizitatorii nu se așteptau să găsească vreo fotografie exotică lipită pe pereți. Deși, bănuim că băieții ăștia, în tinerețea lor plină de fantezie, atunci cînd se pregăteau să fie repartizați la secții, se și vedeau încă cerînd mii de cai putere ca să ia în piept înțelenirea ogoarelor pe care le asemuiau cu niște prerii. Așa se regăseau fericiți în personajele din filme... Dar un așternut cut de cît omenesc, pe care să-și odihnească oasele, încă fragede, tot le era necesar.... La secția din (aparține de I.M.A. Rotopănești Spătărești), vizitatorii nepămînteni rămaseră uimiți de rezistența organismului tînăr uman terestru. Tractoriștii se hrăneau de o lună de zile numai cu conserve. Date fiind condițiile grele din toamna aceasta, mecanizatorii, pînă în prezent, nu lucraseră prea mult. Cîștigurile, deci, nu le erau prea mari. Tot salariul li se ducea pe... pește conservat ! De aceeași rezistență se uluiră și la secția Băișești (I.M.A. Spătărești). Aici, în afară de condițiile insalubre ale dormitorului, în Joc de arcuri la paturi, sub niște rămășițe de saltele se găseau butuci și alte semne de susținere. Oaspeții neobișnuiți nici nu auziseră în civilizația lor avansată de fachiri... Racheta se ridică spre cer. . . — La Suceava, la cei răspunzători răspunseră ei în cer, cînd fură întrebați unde pornesc. ...In dimineața aceea, doi directori: Ioan Dogaru (LM.A. Ilișești) și Petru Urdăreanu (I.M.A. Spătărești) se treziră din somn foarte cătrăniți. De la locurile unde dormeau, din apartamentele călduroase ale dumnealor, se exprimară în același timp cam așa : — Ce vis idiot! Auzi, să intervină extratereștrii în treburile noastre pămîntene. Și să se ducă și la „județ“, să spună ! Precis că arcurile acestea de la studio sînt de vină, că am visat așa. Am zis eu că s-au cam deranjat... Dar chiar in același timp, aftînd, un tractorist se sculase în zori pentru a porni la lucru, își pipăi trupul, Zise : — Măcar o noapte de-ar dormi tovarășul director aici... nu Și să mai spună cineva că există telepatie ! așa de s-ar auzi unde Măcar trebuie !... VICTOR MICU Foileton Telepatie (Schiță științifico dar, mai ales, fantastică) Contra un punct PENTRU O MOSTRĂ DE PREVEDERE... . . . deplasați-vă la întreprinderea minieră Suceava care, grijulie, prevăzut în decursul a anului curent procurarea, neapărat din import (în vederea anului 1989), de reagenți pentru flotarea minereului. Că reagenții vor depăși cu mult necesarul realizării sarcinilor planului de producție pentru anul 1969, este o altă poveste. Aici contează doar prevederea, imobilizarea fondurilor valutare în valoare de 508.000 lei. Altfel cum s-ar mai putea „etala“ o asemenea mostră de prevedere ? „REGIE“ A fura, așa, pur și simplu, 420 kg, porumb și 20 kg, ceapă de pe tarlaua C.A.P. (satul Șerbănești, comuna Zvoriștea), i s-a părut lui Ilaș Filaret, muncitor pe unul din șantierele de construcții din Suceava, cam neinteresant. Drept care a făcut apel la imaginație, o dată cu desfacerea porumbului de pe coconi, urma aranjarea pănușilor, astfel nicit să nu se observe sustragerea. In prezent, la noua formulă „experimentală“ s-a adăugat însă un alt element : ancheta întreprinsă de organele miliției. Ceea ce va însemna o cu totul altă „regie“. „AVANS” Casiera Eugenia Cocoș, de la Fabrica de conserve din legume și fructe Suceava, a descoperit un mod original de a plăti salariile: în zilele cu pricina, dumneaei își îngăduie inițial un avans, de preferință alcoolic (așa cum s-a întîmplat, de altfel, la data de 9 octombrie a.c.). După care încearcă fie să „avanseze“ cumvacumva la bancă pentru a ridica salariile, fie să se retragă la domiciliu. In unitatea respectivă plutește însă acum întrebarea : pe cînd un avans de corectitudine și o retragere similară ? Rubrică realizată de S. ANDRUHOVSCHI x SPORT Campionatele școlarilor BASCHET S.S.E. Suceava S.S.E. Bacău: 22—36 (5—18, 17—18) In cea de a doua etapă a campionatului republican al școlarilor și juniorilor, tinerele baschetbaliste din Suceava au întîlnit, în Sala sporturilor din localitate, una dintre cele mai bune echipe școlare din Moldova. Pregătirea tehnică și fizică superioară a oaspetelor le-a permis să conducă tot timpul la o diferență apreciabilă. Dacă gazdele nu au reușit decît realizarea a cinci puncte în prima parte a jocului, băcăoancele au realizat, comod, 18. Cu un avantaj de 13 puncte din prima repriză, baschetbalistele din Bacău și-au ușurat misiunea pentru partea a doua, cînd reeditează scorul primei reprize. Sucevencele au jucat ceva mai bine în repriza a doua, înscriind 17 puncte, față de 18 ale oaspetelor. Baschetbalistele din Suceava s-au prezentat slab pregătite, rezultat al insuficientei preocupări a fostei antrenoare a acestei echipe, profesoara Virginia Zaharescu. Noua antrenoare, prof. Aurora Tecleanu, va trebui să se ocupe mai mult de tinerele baschetbaliste, pentru a se prezenta bine pregătite la viitoarele întreceri programate în cadrul campionatelor școlarilor. Cele mai bune realizatoare în această partidă au fost Fordea — 16 (Bacău) și Strîmbu — 9 (Suceava). Intîlnirea a fost condusă de arbitrii Marcel Munteanu și Dan Macovescu, ambii din Iași. Alte rezultate : Liceul „Mihai Eminescu“ Botoșani — Ș.S.E. Suceava (băieți) 52—48. I. MÎNDRESCU HANDBAL Sucevenii învinși la limită : Ș.S.E. Piatra Neamț — Liceul nr. 2 Suceava 14—13 (6—10) Intîlnirea de handbal de la Piatra Neamț a dat prilejul unei întreceri interesante, în care rezultatul a fost decis în ultimele secunde Conducînd in permanență (în min. 38, scor 12—17) elevii suceveni au fost privați de victorie, care, în urma superiorității tehnice, o meritau ca Fiind lipsiți de o prisosință rezistență fizică corespunzătoare, nu au putut evita contraatacurile adversarilor, care au decis rezultatul final Din echipa suceveana, care din nou a avut o apărare bună, au ieșit în evidență: Gospodari (4 goluri), Semenov (4) și Purice (3). Incepînd din etapa următoare, echipa de handbal va activa sub numele de Ș.S.E. Suceava. P. ȘIERBAN Alte rezultate: Liceul agricol Huși ■ Vatra Dornei: 3—5 Liceul Ceea ce se poate vedea în imaginile alăturate a fost surprins, zilele trecute, în două cooperative agricole de producție : Siminicea și Șerbănești. La Siminicea, de pildă, în timp ce transportul cartofilor și executarea celorlalte lucrări din campanie solicitau stringent prezența mijloacelor auto, două tractoare stăteau la sediul secției. Unul era defect de 3 zile, iar altul nu avea tractorist de vreo săptămână. (foto 1). La Șerbănești, o situație de altă natură. Zi bună de lucru și tractorul pe care-l vedeți (foto 2) era imobilizat! Victor Bărbosu, tractoristul, era plecat la Suceava pentru a-și ridica un act de rutierist! Aceasta în vreme ce, după cum se poate vedea în imaginea 3, cartofii stăteau pe cîmp, terenul nefiind eliberat, deși pe el urma să se facă însămînțări. Foto: D. VINTILA Foto 1 Foto 3 UNDE MERGEM astazi Volei — La sala sporturilor (Suceava) se vor desfășura două meciuri din cadrul campionatului municipal : Voința - Fulgerul (orele 17,30) ; Institutul pedagogic — Sănătatea (orele 18); mîine Rugbi — Penal din Neam , stadioConstructorul Suceava — Viitorul Săvinești (orele 9, „Cupa de toamnă"), Volei — La sala sporturilor, municipal campionatul meciurilor programează Chimia — Constructorul (orele 10,30) ; Metalul — S.R.A. (orele 11,15), Fotball- Străduința — Forestierul Falcău (orele 13,30); Progresul SR.A. — Șiretul Dolhosca (orele 15,30), ambele în campionatul județean, se dispută pe stadionul din Ițcani, Baschet — Sala sporturilor, orele 9,15. Campionatul școlar programează întîlnirea dintre echipele de băieți Ș.S.E. Suceava — Liceul Roman. Handbal — La complexul sportiv, orele 11,00, Ș.S.E. Suceava — Ș,S.F.. Bacău (băieți) în cadrul campionatului școlar, Din nou o mare zi a atletismului CIUDAD DE MEXICO 18. De la trimisul Agerpres, Iile Goga s Joi a fost din nou o mare zi a atletismului. Pe stadionul olimpic, în prezența a peste 70.000 de spectatori, au căzut un record mondial și șase recorduri olimpice. Marea vedetă a zilei și concursul cel mai pasionant au fost, în mod cert, sovieticul Viktor Saneev proba de triplusalt. în cursul acestitei finale palpitante, recordul lumii a fost doborît de patru ori, în final titlul olimpic revenindu-i lui Viktor Saneev cu o săritură care a măsurat 17,39 m, reușită în ultima încercare. Clasamentul probei : 1. Viktor Saneev (URSS) — 17,39 pi. — medalie de aur ; 2. Nelson Frudencîo (Brazilia) — 17,27 m. — medalie de argint ; 3. Giuseppe Gentile (Italia) — 17,22 m. — medalie de bronz. Cu o aruncare de 73,36 kg. obținută în penultima încercare, sportivul maghiar Gyula Zsivotsky a tranșat în favoarea sa duelul cu vechiul său rival, sovieticul muald Klim, campion olimpic Rola Tokio. Clasamentul probei de aruncare a ciocanului : 1. Gyula Zsivotsky (Ungaria) — 73,36 m. — medalie de aur ; 2. Romuald Klim (URSS) — 73,28 m. — medalie de argint ; 3. Lazar Uovasz (Ungaria) — 69,78 m. — medalie de bronz. Freamătul tribunelor care i-a însoțit la start pe finaliștii cursei de 5.000 m, a constituit o dovadă concludentă a interesului cu care dinamicul public mexican a așteptat această probă. Tunisianul Mohamed Gammoudi și-a confirmat renumele de a fi invincibil în ultimul tur de pistă, învingîndu-i, într-un finiș de-a dreptul impresionant, pe kenyenii Kipelioge Keyno, unul dintre marii favoriți» și pe cîștigătorul probei de 10.001 m.» Naftali Temu. Și de data aceasta marele învins al cursei a fost multiplul recordman mondial, australianul Ron Clarke, care a trebuit să se mulțumească cu locul cinci. Clasament . 1. Mohamed Ga mmoudi (Tunisia) 14’05” — medalie de aur ; 2. Kipelioge Keyno (Kenya) 14’05”2/10 — medalie de argint ; 3. Naftali Temu (Kenya) — 14,06”4/10 — medalie de bronz. DIALOG »wgnrTiirnriiiBMirF^ ALEXANDRU OSTAFE C.I.L. Suceava . S-au luat măsurile de rigoare pentru ca la arhiva judecătoriei Suceava orele rezervate publicului să fie deplin respectate. Cea in culpă și-a recunoscut atitudinea și s-a angajat să nu o mai repete. OCTAVIAN BOLEA Filatura de in și cînepă din Fălticeni. Neputînd-o publica integral, am transmis scrisoarea dv. de mulțumire conducerii Spitalului unificat din Suceava. Puteți, desigur, scrie și ziarului „Scinteia“ în aceeași problemă. Cît despre relațiile cerute de colegul dv„ sfătuiți-l să ne scrie dînsul și să specifice la ce-l sînt necesare. ANTEMIE ILIE str. Putnei 18 — Rădăuți: Adresați-vă direct serviciului de personal al uzinei de automobile Colibași, jud. Argeș, singura în măsură să vă răspundă exact la toate întrebările puse. LUPESCU GHEORGHE Și GONȚARU NECULAI Secția de mobilă I. F. Fălticeni, încadrările se fac și in funcție de complexitatea operațiunilor executate, nu numai în raport cu calificarea. Solicitați comisiei tarifare, prin serviciul de organizare a muncii din Întreprindere, examinarea în vederea măririi categoriei de salarizare. Nu există o lege care să stabilească obligatoriu încadrarea pe o treaptă superioară, prin simplul efect al absolvirii unor cursuri, ION DRAGOMIR Ostru . Cele sesizate de dv. au fost aduse la cunoștința organelor în drept. Persoana la care vă referiți a și fost criticată pentru o parte din faptele sale negative. PETRU BILEȚCHI Cîmpulung : Amănunte în legătură cu prevederile legale referitoare la problema ce vă interesează, puteți afla la ofițerul stării civile de la consiliul popular orășenesc. MARIA BAHNEANU Bilca: Recolta de cartofi trebuie strinsă cit mai repede pentru a se evita pierderile. Angajamentul pe care îl aveți cu cooperativa agricolă nu poate rămine nerespectat. Facem și această precizare deoarece, după cum sîntem informați, cartofii de pe lotul în folosință personală au fost recoltați la timp. PETRU COȚOFREI Zamostea , întrucît scrisoarea prin care ne relatați despre sărbătorirea „Zilei recoltei“ a sosit cu întîrziere, reținem din ea doar faptul că brigada a Vl-a, condusă de Gheorghe I. Oniciuc, este fruntașă la recoltatul porumbului și cartofilor și la însămînțările de toamnă. Laudele aduse unor echipe și brigăzi de către conducerea coooperativei agricole vor constitui, desigur, pentru acestea un nou imbold in muncă. VASILE LEONTE I.M.I.L. Rădăuți : Consiliul orășenesc al sindicatelor din Rădăuți, verificînd felul in care se aprobă premiile, a constatat că nu vi s-a făcut nici o nedreptate. Dimpotrivă, a reieșit că numărul de ore lucrate nu era conform cu realitatea. Ați fost căutat pentru a vi se da un răspuns mai detaliat dar, la acea dată, nu erau în localitate. mica [ publicitate ] III.. . »*»♦ «'« I' I' !■'' Ofer locuință în Ițcani, str. Grigore Alexandru Ghica nr. 1X6, cu 2 camere, bucătărie, hol, pod, beci, cămară, curte, grădină, contra apartament încălzire oraș Suceava. CONSUMATORI! La magazinele alimentare, cofetării, chioșcuri alimentare, tonete s-au pus în vînzare BANANE Aceste fructe conțin zahăr în procent de 17—18%, sunt bogate în vitaminele C, A, B1, B2, P.P., în săruri minerale și substanțe proteice folositoare organismului, avînd un procent scăzut de aciditate. Se recomandă atît copiilor cît și adulților. Bananele se vînd semicoapte, fiind verzi la culoare. Avancronică la o recepție insuficient pregătită (Urmare din pag. I) suflet, la urma urmei. Executantul a chemat la recepție, ceea ce presupune — măcar prin optica sa — că totul e terminat, totul, pînă la ultimele amănunte. Supoziția ar fi confirmată și de faptul că, în ciuda unor îndelungi căutări, în ziua de 11 octombrie n-am descoperit în zonă nici urmă de instalator. Pentru uzul viitoarei comisii și nu mai puțin pentru orientarea beneficiarului, am recoltat — după ce am sărit peste șanțul neastupat din coasta blocului 19 —■ păreri și aprecieri ale locatarilor. Mulți, foarte mulți, (printre care, îndeosebi, bătrîna Cosmovici, aleea Pinului, bloc 1, op. 3) au ținut să sublinieze — și ne face plăcere să evidențiem aceasta — cinstea și corectitudinea oamenilor care au lucrat în apartamente, grija lor față de inventarul casnic, politețea. Dar toți, fără excepție, au incriminat ritmul deosebit de lent ce a caracterizat, încă de la începuturile sale, acest adevărat șantier. Blocul 8, scara A, ap. 101 Neculai Cojocaru, calț>riferist — deci în deplină cunoștință de cauză — la întreprinderea specială de construcții - montaj. „Lucrarea a durat exagerat de mult. S-a început, în sectorul nostru, din aprilie. Muncitorii, cei de la canale mai întîi, apoi și instalatorii au tot fost duși de colo-colo, prin alte părți. Intr-o vreme nu erau colori, mai pe urmă vopsea, apoi lipseau vopsitorii, operațiunea aceasta au dus-o la capăt mulți locatari, singuri, dar destule corpuri de radiatoare stau și azi nevopsite. La spargerea pereților, mai ales în exterior, s-au făcut stricăciuni total evitabile.Așa este, unele se văd și acum, neacoperite măcar cu var. Pe casa scărilor, la toate blocurile vizitate, pereții ipsosați sînt murdari, zgîriați, cu dungi de vopsea de pe țevi). Proba a avut loc foarte tîrziu și, cît a fost ea de fugitivă, a scos la iveală multe defecțiuni. Și încă o problemă , deși nu s-a confirmat că în deviz este prevăzută văruirea camerelor stricate și tragerea liniei marginale la plafon, tovarășul inginer șef de la IGO declară că nu mai sînt fonduri pentru așa ceva, și nici meseriași care să ni le facă nu găsim, decît cu mare greutate și la prețuri deloc oficiale. De fapt, de cînd s-a dat drumul la căldură, n-a venit nimeni să vadă cum merg instalațiile“. Și nu merg grozav. Căldura vine, desigur, dar cum ? La blocul 20, scara A, în dreptul apartamentului 3, (Roman Cerkawski) balta de sub calorifer se lățește vizibil. Mai prudenți, tovarășii V. Ignătescu și A. Șănțeanu (bloc 6 seara A) au îmbogățit instalația cu o banală cutie de ceară pentru parchet, în care picăturile cad cu monotonă regularitate. In dormitorul familiei T. Paulian e aceeași poveste. La fel pe holul scării B a blocului 19. Ni s-a spus — n-am găsit pe nimeni acasă — că necazuri mari au avut locatarii apartamentului 23 de pe aceeași seară, din aceeași cauză. In apartamentul ocupat de familia Munteanu a dăinuit multă vreme o groapă, iar infiltrațiile de apă dau un miros greu, uscarea fiind incompletă. In subsolul blocului 17 și la 19, și la majoritatea blocurilor în care s-a lucrat pentru introducerea încălzirii) ușile, demontata de la beciuri cu tocuri cu tot, stau vraiște, umezeala e prezentă prin colțuri, rețelele electrice se află într-o stare deplorabilă (întrerupătoarele, total absente) iar conductele suspendate, nesusținute, se clatină la cea mai mică atingere. Comisia de recepție, adăugind observațiile sale de strictă specialitate, are așadar ce semnala. Noi ne-am oprit îndeosebi la aspectele din care se conturează același stil de muncă defectuos, de mult perimat. Un ni-l oferea exemplu pe care indignat și pe bună dreptate îngrijorat tovarășul ing. D. Sălăgeanu — și nenumăratele sesizări din partea reprezentanților asociației de locatari din blocurile S, proprietate particulară — confirmă, dacă mai era nevoie, că dezorganizarea îi însoțește mult prea des pe instalatori. La 16 septembrie a.c., șantierul de instalații al trustului taie rețeaua de termoficare a blocurilor în cauză, fără acordul prealabil al proprietarului de drept și de fapt al acesteia (I.G.O.) pentru a executa racordul creșei ce se construiește în apropiere. Foarte normal, vor zice toți, dar își vor schimba de îndată părerea aflînd că mai întîi s-au tăiat legăturile de la conducte și abia după la executarea aceea s-a purces instalației de racord. Pentru o lucrare ce putea dura 2—3 ore (aprecierea specialiștilor, nu a noastră) blocurile au fost frustate de încălzire — nici acum suficientă — mai mult de două săptămîni, s-au executat cu cheltuielile de rigoare provizorate pentru apă, locatarii au recurs la soluții nerecomandabile (reșourl, radiatoare electrice). Deși s-a protestat pe lingă el la 19 septembrie (scrisoarea 8301) și apoi la 1 octombrie (scrisoarea 8851) împotriva acestor întreruperi fără comunicare în timp util, care au dus la blocarea punctului termic „Mihai Viteazul”, trustul nu s-a sinchisit, a procedat la fel cu punctul termic liceul „Ștefan cel Mare”, practicînd deschiderea acestuia și tăierea circuitului primar. La preșa în lucru, unei conducte cu diametrul de 133 mm, i se racordează una de 150, ceea ce creează pericolul de apariție a unor curgeri turbionare și a altor fenomene de pierdere Chemarea la ordine e absolut necesară, dar ea nu se poate face în perimetrul îngăduințelor de care aminteam la început. E util ca exigența în afara obștei ? s (Urmare din pag. 1) de „aventurieri“. Intr-adevăr, consultînd dosarele comisiei de împăciuire, întîlnești în multe locuri numele lor, în cele mai contradictorii ipostaze. De la pîrît la reclamant și invers. Mai mult decît atît, ei poartă pe drumuri mulți alți oameni și se încurcă în pricini pe la organele județene (procuratura, miliția, judecătoria). După ce li se întocmesc dosarele solicitate, tot ei vin și renunță, își retrag adică plingerile și spun că „se vor avea de aici încolo ca frații“. Pînă sîmbăta viitoare, bineînțeles, cînd încing iarăși un chef și se iau la păruială. Ni s-a părut ciudată această situație anacronică într-un sat contemporan. Am discutat cu mai mulți localnici și toți pînă la unul au condamnat atitudinea acestor consăteni. Dar nemulțumirea obștei părea cumva resemnată. Ce să le facem ? se ghicea întrebarea. Adîncind această întrebare, am găsit totuși cîteva răspunsuri. Și care conțineau la rîndul lor alte întrebări. Mai întîi, am aflat că nimeni nu a adunat vreodată pe toți acești oameni „răi“, ca să caute în ființa lor ceea ce aveau ei bun. Răutate desăvîrșită nu poate exista, dar nimeni nu a încercat să pună în evidență priceperea, iscusința ori hărnicia celor circa 20 de bărbați lăsă-și părăsească valențele de simplu cuvînt frumos in dările de seamă și în planurile de măsuri și să devină criteriul suprem al relațiilor dintre beneficiar și executant, util pentru toată lumea, și bineînțeles pentru eficiența cheltuielilor deloc neglijabile făcute cu investiția, oricare ar fi ea, sau de capul lor. Și totuși ei cunosc oarecum noțiunea disciplinei. Ca dovadă este faptul că toate amenzile ce li s-au dat (totalizînd o sumă considerabilă) au fost achitate prompt de vinovați. Plata aceasta nu se poate să nu fi declanșat în ei un regret, fie și numai de ordin material. Dar nici asta nu a însemnat un prilej de discuție cu dînșii. La treburile obștești nu au fost antrenați, considerîndu-se incapabili, cu alte cuvinte fiind încurajați în izolarea lor. Iată de ce cuvintele președintelui cooperativei agricole, Leonte Iliesei, ni s-au părut nepotrivite : — Ne crapă măseaua acum după brațe de muncă, atîtea sînt de făcut. Și dumnealor umblă aiurea. E o realitate. Dar acestor oameni, cooperativa agricolă le putea găsi o ocupație care să le pună în valoare priceperea într-un sector anume. Și nedîndu-li-se o treabă oarecare, fără îndoială că nici nu au putut fi stimulați. Așadar, ceva mai mult decît constatăm și critică. Concluzia cu care am început discuția cu primarul comunei, Dumitru Leonte, era următoarea : nu douăzeci de bărbați sînt în fața obștei, ci însăși obștea s-a izolat de ei, ignorîndu-i. Dumnealui insă nu a acceptat-o : , ■— Am vorbit de nenumărate ori la căminul cultural și în alte adunări, cu oamenii. Li s-a spus să nu-i mai încurajeze pe „șmecherii“ ăștia. Și totuși. . . După care am auzit cîteva soluții pe cit de „ingenioase“ pe atît de unilaterale sub aspectul educației cetățenești. Nu este corectă opinia primarului și nici lipsa de interes a altor factori nu găsește temei. Faima gospodarilor din Arbore s-a dus departe. De de Urmare din pagina I) rare, cînd aflăm că tocmai cei puși să organizeze munca oamenilor habar nu au de activitatea celor cu care lucrează. Ioan Grigoraș (brigada a VII-a Budeni) nu știe unde îi sunt conducătorii de atelaje. Lăsați fără nici o supraveghere, mulți dintre aceștia, în loc să transporte cartofii, se ocupă de... „ciubucuri“. Fac curse clandestine. Vasile Feraru (brigada a IV-a — Valea Poeni) nu vine nici măcar la ședințele operative de seară. Din toată cantitatea mare de cartofi de pe 14 ha., brigada sa nu a sortat decît... 20 la sută. Gheorghiță Sebastian (brigada a IlI-a Gulia) vine o dată dimineața pe cîmp și apoi nu-l mai vede nimeni pînă seara. Omul își vede de treburile lui în ogradă. Și la Udești, o scenă cît se poate de penibilă. Brigadierul Constantin Jescu (brigada a II-a Udeasca) se tîrguie, pur și simplu, cu tehniciană agronom Viorica Afilipoaie . Disputa durează de două zile. Tehniciană spune că se poate semăna. Brigadierul dă din umeri: „Lască o să fie și vreme mai bună!“ Deși fere parte vin aici în drumeție oaspeți numeroși să se bucure de frumusețea tocurilor, a portului și a graiului. Satul însă are cîteva unghere, cîteva gospodării de care obștea se rușinează. Și pe bună dreptate. Dar pentru îndreptarea cărora s-a făcut prea puțin. In peisajul civic contemporan excepțiile acelea sunt supărătoare, și nu trebuie mari eforturi pentru a le reglementa, cu înțelegere și răbdare. nul s-a pregătit, din lipsa seminței tratate și a oamenilor pentru semănătoare, nu s-a putut lucra. Pe tarlaua Slobozeni (brigada I — Ioan Savinschi) porumbul așteaptă să fie ridicat pentru a se putea ara. Brigadierul nici nu se sinchisește. La Udești aflăm o altă situație ciudată. Două tarlale alăturate sunt cultivate cu sfeclă. Una aparține de Chilișeni (brigadier — Nicolai Ostroveanu), cealaltă de Udești (brigadier — Ion Munteanu). De pe prima s-a obținut o producție de 40—45 t./ha., iar de pe a doua numai 15—20 t./ha. Misterul nu-i greu de aflat. Ni-i explică un tehnician agronom. Cei din Udești au „ciupit“ toată vara din frunzele culturii, întîrziindu-i vegetația. Pentru un mănunchi de frunze date la vite, s.au pierdut atîtea zeci de tone de sfeclă... Evident că pentru cei lipsiți de răspundere vremea rea devine uneori manta pentru a le acoperi lipsurile. Imensa majoritate a cooperatorilor harnici nu trebuie să-i îngăduie. Eforturile colective trebuie îndreptate, cu adevărat colectiv, spre încheierea grabnică și în bune condiții de calitate a campaniei agricole. E nevoie de mai mult spirit gospodăresc