Zori Noi, noiembrie 1968 (Anul 21, nr. 6494-6519)

1968-11-22 / nr. 6512

Proletari din toate țările, inlțl­ vat organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu BIBLIOTECA ORAȘULUI Incontestabil că rolul deo­sebit al cărții în procesul for­mării profesionale și intelec­tuale a personalității omului modern nu mai constituie de mult prilejul unor simple teo­retizări, al pledoariilor, reali­tățile noastre sociale venind să-l exprime strălucit pe pla­nul faptic, în raport direct proporțional cu evoluția teh­nico - științifică, cu dezvolta­rea artei și culturii in socie­tatea socialistă. O atestă edi­tarea masivă, fără precedent în țara noastră, a impresio­nantelor tiraje de cărți, gene­roasă premisă de apropiere cordială, accesibilă, a oameni­lor muncii de luminile scrise ale spiritului uman. Dar apariția cărților, strîn­­gerea lor în biblioteci nu sunt suficiente spre a epuiza în­treaga problematică, implica­țiile ei profunde. Lectura, a­­ceastă virtute mărturisită răsu­nător în zilele prezentului, după cum afirma unul din presti­gioșii noștri critici, nu se poa­te naște spontan, ca rod al în­­tîmplării. Iar aici se eviden­țiază un aspect deosebit de în­semnat: relația carte-cititor, cu punțile de legătură ce trebuie să se creeze obligatoriu între cei doi termeni, relație condițio­nată de o serie de factori. Este și motivul în virtutea căruia stilul de muncă al biblioteca­rului, al bibliotecii, în genere, și însuși conceptul de biblio­tecă, e necesar să se adapteze actualmente noilor prefaceri sociale, caracteristice orîndui­­rii noastre, nevoilor de crește­re spirituală a populației, con­dițiilor cititorului modern — persoană cu multiple preocu­pări profesionale, obștești, fa­miliale. Ne-am propus, ca a­­tare, în cele ce urmează, o succintă privire asupra felu­lui în care se realizează acest deziderat în Suceava. Organi­zată din anul 1950, actuala bi­blioteca municipală a cunos­cut — paralel cu evoluția lo­calității sub aspect economic, demografic — o dezvoltare in ce privește fondul de cărți, secțiile de deservire, sălile de lectură și serviciul de docu­mentare tehnică. Din păcate, se pare că posibilitățile bibliote­cii nu sunt încă valorificate integral, existînd carențe în a­­tragerea unui număr sporit de oameni ai muncii spre lectură — efort și preocupare primor­diale pentru orice bibliotecă. Semnificativă în acest sens este și următoarea situație, desprin­să dintr-o­ analiză ce s-a efec­tuat , raportînd numărul citi­torilor la populația muni­cipiului aptă de lectură, din anul precedent, a rezultat că doar 14,7 la sută din popu­lație frecventează biblioteca. Evident, nu putem nega ade­vărul de necontestat că tot mai mulți oameni ai muncii, copii, tineret, apelează la bibliotecile sindicale și școlare, ale coopera­ției meșteșugărești, sau că unii își alcătuiesc biblioteci perso­nale. Dar, toate acestea nu sunt în măsură să justifice întregul procent de 85,3 la sută rămas. Spre argumentare, să ne în­trebăm : cîți din cei ce frec­ventează bibliotecile mențio­nate sînt sau nu cititori ai ce­lei municipale ? Procedînd la o verificare, rezultă că nici una din bibliotecile semnalate nu a înregistrat un procent mai mare de 15,6 la sută cititori S. ANDRUHOVSCHI (Continuare in pagina a H-a) vremea In ultimele 24 de ore, vremea s-a menținut umedă și s-a răcit trep­tat, iar cerul a fost mai mult a­­coperit. Local s-au semnalat aver­se de ploaie, burniță și ceață. Vini­tul a suflat slab, pînă la potrivit, din sectorul nord-estic. Tempera­tura în scădere : minimele au fost cuprinse între zero și 4 grade, iar maximele, între 4 și 8 grade. Vremea continuă să se răcească ușor. Cerul va fi mai mult aco­perit. Precipitații locale. Vînt po­trivit, predominînd din sectorul nordic. Temperatura în scădere : minimele vor fi cuprinse între mi­nus 2 grade și 3 grade, iar maxi­mele între 4 și 9 grade. notes Drama „Tristan și Isolda**, a­­scinînd scriitorului francez Jean Peer, va fi­ prezentată la Sucea­­va un colectiv de actori ai Tea­­ui tineretului din Piatra Neamț. Distribuție, actorii: Adriana Ma- Popovici, Elena Bartók, Corne- Dan Borcia, Ion Bog, Alexandru ăr. Boris Petroff. Spectacolul avea loc marți, 26 noiembrie, natineu și seara — în sala «Ci­ul Porumb­escu“. v p Hala filtrelor de la Uzina de preparare a minereurilor de la Tarnița SIGURANȚA CIRCULAȚIEI SA FIE ÎNCREDINȚATĂ UNOR MÎINI SIGURE Sunt domenii în care nea­tenția măruntă, derizoria scă­pare din vedere, neînsemnata minimalizare a unor indicații precise, a unor reguli în în­tregime obligatorii se măsoa­ră nu ca atare, ci în funcție de consecințele pe care le pot determina. Unul din acestea — calea ferată — întrunește mai intens decât oricare altul comandamentul vigilenței, al exactității în funcționare, al asigurării celei mai depline securități. Un recent raid al nostru a evidențiat, îmbucu­rător, că ceferiștii știu bine toate aceste adevăruri și că, spre lauda lor, le aplică așa cum se cuvine. Am discutat despre ele cu numeroși feroviari. Toți, fără excepție, s-au dovedit conști­enți de răspunderea ce le re­vine, hotărîți să facă totul pen­tru a o justifica. Toți ne-au relatat, cu convingere că la ei munca se desfășoară ma­tematic, „cu precizie de cea­sornic". Și numai cu stăruin­țe i-am putut convinge să ne în­fățișeze totuși acel... cam ne­plăcut registru de evidență care poartă — pentru că înscrie abaterile de la regulile pri­vind siguranța circulației — numărul unu. No­tăm reținerile acestea interpre­drept tentative de mușamalizare, de cocoloșire a vinovățiilor, nici măcar drept legitimă (pînă la un punct) ocrotire a subordo­naților de către șef. Chiar si­tuată departe de autoliniști­­re, ignorarea primejdiei ca în­­tîmplarea să apară cînd nici nu te aștepți, exact unde n-ai fi bănuit-o nici în ruptul capu­lui, reprezintă prin ea în­săși un pericol , atît pentru respectivii șefi, cit și pentru noi, cei ce ne încredințăm lor. La depoul Cîmpulung-Est (înglobînd și remiza Vatra Dornei), anul 1968 a înscris cinci astfel de abateri de la regulile privind siguranța cir­culației. Nici una n-a avut urmări grave , dar, în alte condiții, oricare din ele putea duce la importante pagube materiale. Mecanicul Ilie Sa­va și fochistul Onofrei Nichi­­toi coboară de pe locomotiva 1501067, în ziua de 24 octom­brie, fără să o asigure , se produce deraierea peste sa­bot, în stația Valea Putnei. Același accident survenise mai înainte la Pojorita, din neatenție în efectuarea ma­nevrei : mecanicul Vasile Ni­­ca discuta cu fochistul, în marchiza locomotivei 140337, despre lucruri străine de ser­viciu, fără nici o legătură cu momentul respectiv, cu trea­ba pe care o aveau de făcut atunci. Că nu așa trebuie lu­crat, că normele de rigoare sunt cunoscute de toți — și a­­plicate de imensa majoritate — stă dovadă recompensarea excepțională cu un salar a mecanicului Gheorghe Cioba­­nu (și propunerea similară în ce-l privește pe Emil Vanizi­­des) pentru evitarea oricăror nereguli în munca lor pe lo­comotivă. Puse în balanța prestigiului și a bunului renu­me, faptele divergente au greutate cu totul diferită : două întîmplări rele, numai două, sunt în stare să um­brească munca ireproșabilă dintr-un an de zile a unui în­treg colectiv. La Rădăuți, cu cîteva luni în urmă, a planat aripa nea­gră a unei posibile ciocniri. Nu s-a întîmplat nimic, ener­gii și minți limpezi au inter­venit la vreme. Dar șocul de atunci, prelungindu-și undele pînă azi, a schimbat optica față de meserie a oamenilor, le-a pus în față — brutal, însă oportun — imagini pe care ei se dezobișnuiseră să le creadă posibile. Noul șef al stației, tovarășul Ion Mîn­­zatu, ne-a vorbit cu atîta dra­goste despre colaboratorii săi, despre revirimentul produs în munca lor, nicit ni s-a pă­rut nepotrivit să-i mai cerem exemple negative concrete, deși îl știm încă luptînd cu tendința unor subordonați de a-și asigura un sistem de sem­nalizare nu împotriva întîm­­plărilor rele, ci pentru preve­nirea controalelor­ inopinate. Iminența dramei a pus însă pe faptele feroviarilor rădăuțeni pecetea unei crispări perma­nente, a unei încordări deloc folositoare muncii la calea fe­rată. Succesele stației, dina­mica ascendentă a realizări­lor ei sunt cuceriri certe, apte să insufle încredere în forțele proprii, să risipească atmos­fera sumbră ce s-a produs și care păgubește în primul rînd celor ce­ o mențin. O altă manifestare a aces­tei temeri, pe alt plan, am în­­tîlnit la Gura-Humorului , spre cinstea lui, tînărul impie­gat de mișcare practicant,­ A­­urel Iuriciuc, scrie cu sinceri­tate că roagă să fie trimis în­­tr-o stație cu manevră redu­să, pînă își însușește temeinic specificul meseriei. Principiul creșterii treptate a cadrelor, pe care el l-a solut necesar, intuit ca ab­trebuie să se bucure de mai multă consi­derație în fața organelor de competență din Direcția teri­torială CFR Iași. Acestea n-au dreptul să impună mișcări de ȘTEFAN STROE (Continuare în pagina a Il-a) Constantin Cîrcu, șef de e­­chipă la atelierul mecanic al Depoului C.F.R. Suceava Nord, se numără printre muncitorii de frunte, fiind apreciat de co­lectivul în care lucrează AV W WWW UvMWv' în acest număr SIMPLIFICĂRILE NU EXCLUD RĂSPUNDEREA SINDICATELOR In pag. 3 SPORT in pag. 8 TRIBUNA in pag. 3 LUCRĂRI LA NOUA CLĂDIRE P.T.T.R. DIN SUCEAVA Lucrătorii întreprinderii șantiere construcții - mon­taje nr. 6 din Suceava au înălțat la roșu noua clădire a P.T.T.R. din localitate. Cele 4 nivele ale clădirii vor adăposti ghișeele, cabinele telefonice, diversele servicii și întregul aparataj al cen­tralei telefonice. Noua cen­trală va avea o capacitate de 10.000 de linii și va oferi posibilități pentru satisface­rea cerințelor multiple, prin instalarea de telefoane la miciliu. De asemenea, con­tn­dițiile tehnice ale instala­țiilor ce se vor monta aici creează premisele automa­tizării telefonice interurba­ne. ,^*4fcvxXXXXXXXXXX*XXX%VXXXVNXXNXXXXXXXXXXXXXVvXXxXX\XX>LXXXVV>SÖÄÄ^XXVVXX>XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXxXXXXXXXXXXXXXX>X%XXXVXXXXX\XXXXNXXXXXXXXVXV*XXXXXXXXXXXXVXXXXXXXVX'* DIN EVENIMENTELE EXTERNE: O.N.U. — Proiect de rezoluție adoptat de Comitetul pentru teritoriile sub tutelă și neautonome — Corespondență din Roma de la Giorgio Pastore in pag. 4 ** Anul XXIII 6512 pagini 30 bani REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ; telefoane : redactor șef - 2766 ; redactor șef - adjunct - 3198 ; secreta­riatul de redacție - 2692 ; industrie, viață de partid - 2765 ; cultură, informații - 2764; agrară, admi­nistrație - 3195 ; construcție de stat, scrisori și co­respondenți 3096, vineri 22 noiembrie 1968 Ședința Comitetului județean de partid Ieri a avut loc ședința comitetului județean de partid care, în lumina măsurilor recentei plenare a C.C. al P.C.R. a desemnat reprezentanții Comitetului județean Suceava al P.C.R., in Consiliul județean al Frontului Unității Socialiste. ,» »1 »1 » O iTFNiO­r~7 T­j­Ai OLilIlC, Zilld Agenția Suceava a Oficiului Național de Turism primește în­scrieri la excursiile de sfîrșit de an pentru petrecerea revelionu­lui in străinătate. Sînt inițiate mai multe excursii, dintre care notăm : 27 decembrie — 2 ianuarie, Cernăuți — Lvov, la prețul de 1.375 lei ; 27 decembrie — 3 ianuarie, Chișinău — Ode­­sa, excursie pentru care se plătește 1.501 lei. Se mai organizea­­­­ză excursii de 15 zile la Berlin, cu vizitarea orașelor Praga, Postdam, Leipzig, Weimar, Dres­da, Budapesta, intre 27 decem­brie — 10 ianuarie ; la Sofia, 30 decembrie — 3 ianuarie, prețul fiind de 1.045 lei , Praga — Budapesta, 23 decembrie — 5 ia­nuarie, la prețul de 1.995 lei. Reportaj- ancheta Cît trebuie să bătrîni nn Mi s-a citit o scrisoare. O semnau doi învățători în vîrstă dintr-un sat de lîngă Rădăuți. Soțul muncise 37 de ani în în­­vățămînt. Soția, peste 35. De-a lungul unei întregi existențe, învățaseră carte sute de copii. Acum, solicitau de la cel că­­ruia-i trimiseseră scrisoarea un împrumut de cîteva sute de lei. Faptul mi s-a părut de-a dreptul straniu, mai ales că învățătorii subliniau insistent și motivul care i-a împins la lucrul acesta. „Am ieșit la pensie de cîteva luni. Pînă în momentul de față încă n-am primit nimic. Am terminat toți banii pe care-i aveam în casă...“ Scrisoarea fusese expediată la sfîrșitul lui octombrie. Cei doi învățători bătrîni epuiza­seră probabil toate posibilită­țile locale și erau nevoiți să se adreseze rudelor. Dincolo de tonul sobru și reținut al scri­sorii, ghiceam1 un sentiment amar, de uimire și umilință. Am impresia că dacă le-aș menționa aici numele s-ar simți, pe­ bună dreptate, jigniți. — Nu­ e un caz izolat, ni s-a spus. In situația celor doi în­vățători bătrîni se află sute de oameni. M-a surprins afirmația, așa cum te surprinde orișice lucru absurd. E posibil oare ca, după ani de muncă cinstită, sute de oameni să aștepte, luni de zile, cu neliniște, dobîndirea unui drept cîștigat ? Lărgind aria de investigare, am ajuns la concluzia că e, în­­tr-adevăr, posibil. La redacția noastră sosesc aproape zilnic scrisori asemănătoare. Foarte multe scrisori amare. După ce le citești rămîi în inimă cu o senzație de gol. „...Din luna iulie aștept pen­sia în zadar, spune Radu M. Constantin din comuna Rîșca. Mă întreb cu ce să trăiesc. Am fost de mai multe ori la Oficiul de pensii din Suceava și mi s-a răspuns să mai aștept, că o să-mi vină. Dar mă întreb, cît va mai trebui să aștept ?“. Ton Bah­ariu din comuna A­­dîncata, satul Hănțești, a depus toate actele pentru recalcula­rea pensiei în luna septembrie 1967. Și a început să aștepte cu r­ăbdare. Prin martie, anul acesta, s-a interesat de soarta dosarului său. I s-a răspuns că situația va fi limpezită în luna mai. A așteptat omul din nou, bucuros că se apropie ziua. Luna mai a trecut însă repede. A trecut și vara. La 16 sep­tembrie, adică la un an după depunerea actelor, Ion Balta­ aștepte r­u scrie ,cu o justificată tris­tețe : „Pînă acum n-am primit ni­mic, nici un răspuns. Poate că e vorba totuși de luna mai, dar a anului 1969, și atunci mai am de așteptat puțin..." Abraham Frankel, pensionar din Rădăuți, a avut mai mult noroc. A așteptat doar din martie pînă în septembrie. I s-a promis cîndva, la înainta­rea actelor, că i se va răspunde în cel mai scurt timp. Cum se știe că, dincolo de aparen­țe, timpul e o noțiune relativă, s-ar părea că omul n-are de ce să se plîngă. O jumătate de an trece repede. „...Incepînd din luna aprilie m-am interesat lună de lună de situația mea, în privința pensiei. De fiecare dată, cum mă prezentam la oficiul de pensii, salariata de serviciu, cu acordarea audiențelor, mă sfă­tuia să am răbdare. Voi primi pensia în luna­ următoare. Cu astfel de promisiuni am ajuns în luna noiembrie și n-am a­­cum cu ce să-mi cumpăr mă- GEORGE SIDOROVICI (Continuare în pagina a îl-a) C.I.L. Suceava. In atelierul de confecționat lăzi funcționează mașini cu o mare productivitate. In imagine , muncitoarea Lala Didina executînd operațiunea de capsare. Ea aplică 9.000 de bucăți de capse la 8 ore Foto . I. MÎNDRESCU 105.000 POMI PENTRU NOILE PLANTAȚII Zilele acestea s-a început scoaterea pomilor din pepi­niera Stațiunii experimenta­le pomicole din Fălticeni, care vor fi livrați unități­lor de producție din jude­țul nostru. Pentru înființa­rea noilor plantații se vor livra 105.000 pomi din cele mai valoroase soiuri de măr, păr, prun, cireș, vi­șin. Pomii sunt altoiți pe so­luri locale, care asigură gră­birea punerii pe rod. PENTRU PREVENIREA ȘI COMBATEREA INZAPEZIRII Apropierea iernii prilejuiește e­­dililor organizarea a numeroa­se acțiuni de prevenire și comba­tere a înzăpezirii. Astfel, pe 77 km. de drumuri locale și naționale, predispuse înzăpezirilor excesive, sunt în curs de montare parază­­pezi, mai însemnate fiind drumu­rile naționale Fălticeni — Siret, Poiana Stampei — Suceava, Sado­va — Sucevița, Rădăuți — Putna. Planul operativ al comandamentu­lui prevede reorganizarea utila­jelor la nouă baze de înzăpezire amplasate la Suceava, Fălticeni, Gura­­ Humorului, Vatra Dornei și Rădăuți, în întreg județul, pen­tru această acțiune s-au procu­rat 30 utilaje (autofreze, autogre­­dere, buldozere, tractoare cu me­canisme adecvate, autocamioane pentru intervenții), urmînd ca pînă la 1 decembrie să se procure și restul de 22 de utilaje necesare. Pentru combaterea poleiului sunt în curs de aprovizionare 1.200 tone de sare, 4.400 m.c. de nisip, 7.000 m.c. material antiderapant. Și in acest an, renumiții castraveți de Rădăuți, vor duce faima producătorilor din această zonă in toată țara, precum și peste hotare 1—tri—1 -telex Un nou produs realizat la Rafinăria de petrol din Cîmpina Uleiul alb special este un nou produs care se realizează în pre­zent la Rafinăria de petrol din Cîmpina. Procurat pînă acum din import, acest ulei vine să între­gească gama produselor superioa­re obținute din țiței de industria românească. Uleiul alb special este folosit la motoarele și compresoa­­rele de mare putere, cărora le a­­sigură o bună funcționare în timp. Rețeta și tehnologia de fa­bricație au fost puse la punct de lucrătorii Institutului de cercetări pentru prelucrarea țițeiului din Ploiești. Economiile rezultate din fabrica­rea în țară a acestui ulei se ridi­că anual la cîteva milioane lei. Compresorul L 50—8 fabricat la Reșița Compresorul L 50—8, realizat de Uzina constructoare de mașini din Reșița, face parte dintr-o nouă fa­milie de compresoare cu piston, a­­gregate de mare utilitate pe șantie­re și în întreprinderi. Superior al­tor utilaje similare fabricate pînă acum de industria noastră con­structoare de mașini, el produce un metru cub de aer comprimat la un preț de cost cu circa 15 la sută mai redus. Metalul economi­sit la fabricarea a 100 de agregate de acest fel — ca urmare a redu­cerii greutății proprii — este sufi­cient pentru producerea în plus a 24 de compresoare de tipul amin­tit. Experimentat cu succes în timpul omologării, noul agregat a dovedit că poate fi comparabil cu produse similare realizate în alte țări. Succese ale cercetătorilor de la Stațiunea experimentală Lovrin Datorită producției mari, cît și rezistenței sale la secetă, boli și cădere, hibridul de porumb nr. 1.194, obținut de cercetătorii de la Stațiunea experimentală Lovrin, s-a situat pe primul loc între cei peste 80 de hibrizi cultivați în a­­cest an pe terenurile Comisiei de stat pentru încercarea soiurilor. Deși anul a fost mai puțin favo­rabil pentru porumb, de la acest hibrid semicardiv, din grupa din­te de cai, s-au obținut producții de 6.000—6.900 kg, boabe la hectar la Peciu în Banat, Slatina, Cala­fat, Tecuci, la Dîlga în Bărăgan, și la Mihail Kogălniceanu în Do­­brogea. Cea mai mare producție, de 10.400 kg. la hectar, a fost rea­lizată la Centrul de încercare soiurilor Dobangia. Pe terenurile a iungate, recoltele acestui hibrid de porumb au variat între 10.000 și 13.000 kg. la hectar. Și în cel de-al doilea an, plan­tele acestui dezvoltate, iar hibrid au fost bine știuleții mari și complet acoperiți de boabe. Spe­cialiștii îl apreciază ca foarte va­loros. Incepînd din anul viitor, noul hibrid de porumb va fi în­mulțit, în vederea cultivării lui în Oltenia și Cîmpia de vest a țării. In sala Dinamo din Capitală a început ieri, primul turneu balca­nic de scrimă. Proba masculină de floretă a revenit reprezentantului nostru M. Țiu, care a totalizat 4 victorii. El l-a învins, după un meci de baraj (5—4), pe campio­nul olimpic I. Drîmbă. Pe locul trei s-a clasat un alt reprezentant al echipei României, Tănase Mu­­reșan cu 3 victorii. Bulgarul Dimi­trov a ocupat locul 4 cu două vic­torii. Proba de sabie a fost cîști­­gată de Hariton Bădescu cu 5 vic­torii, urmat de Stavrev (Bulgaria) — 3 victorii, și Atanasov (Bulga­ria) — 3 victorii.

Next