Zori Noi, noiembrie 1968 (Anul 21, nr. 6494-6519)
1968-11-22 / nr. 6512
Proletari din toate țările, inlțl vat organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu BIBLIOTECA ORAȘULUI Incontestabil că rolul deosebit al cărții în procesul formării profesionale și intelectuale a personalității omului modern nu mai constituie de mult prilejul unor simple teoretizări, al pledoariilor, realitățile noastre sociale venind să-l exprime strălucit pe planul faptic, în raport direct proporțional cu evoluția tehnico - științifică, cu dezvoltarea artei și culturii in societatea socialistă. O atestă editarea masivă, fără precedent în țara noastră, a impresionantelor tiraje de cărți, generoasă premisă de apropiere cordială, accesibilă, a oamenilor muncii de luminile scrise ale spiritului uman. Dar apariția cărților, strîngerea lor în biblioteci nu sunt suficiente spre a epuiza întreaga problematică, implicațiile ei profunde. Lectura, această virtute mărturisită răsunător în zilele prezentului, după cum afirma unul din prestigioșii noștri critici, nu se poate naște spontan, ca rod al întîmplării. Iar aici se evidențiază un aspect deosebit de însemnat: relația carte-cititor, cu punțile de legătură ce trebuie să se creeze obligatoriu între cei doi termeni, relație condiționată de o serie de factori. Este și motivul în virtutea căruia stilul de muncă al bibliotecarului, al bibliotecii, în genere, și însuși conceptul de bibliotecă, e necesar să se adapteze actualmente noilor prefaceri sociale, caracteristice orînduirii noastre, nevoilor de creștere spirituală a populației, condițiilor cititorului modern — persoană cu multiple preocupări profesionale, obștești, familiale. Ne-am propus, ca atare, în cele ce urmează, o succintă privire asupra felului în care se realizează acest deziderat în Suceava. Organizată din anul 1950, actuala biblioteca municipală a cunoscut — paralel cu evoluția localității sub aspect economic, demografic — o dezvoltare in ce privește fondul de cărți, secțiile de deservire, sălile de lectură și serviciul de documentare tehnică. Din păcate, se pare că posibilitățile bibliotecii nu sunt încă valorificate integral, existînd carențe în atragerea unui număr sporit de oameni ai muncii spre lectură — efort și preocupare primordiale pentru orice bibliotecă. Semnificativă în acest sens este și următoarea situație, desprinsă dintr-o analiză ce s-a efectuat , raportînd numărul cititorilor la populația municipiului aptă de lectură, din anul precedent, a rezultat că doar 14,7 la sută din populație frecventează biblioteca. Evident, nu putem nega adevărul de necontestat că tot mai mulți oameni ai muncii, copii, tineret, apelează la bibliotecile sindicale și școlare, ale cooperației meșteșugărești, sau că unii își alcătuiesc biblioteci personale. Dar, toate acestea nu sunt în măsură să justifice întregul procent de 85,3 la sută rămas. Spre argumentare, să ne întrebăm : cîți din cei ce frecventează bibliotecile menționate sînt sau nu cititori ai celei municipale ? Procedînd la o verificare, rezultă că nici una din bibliotecile semnalate nu a înregistrat un procent mai mare de 15,6 la sută cititori S. ANDRUHOVSCHI (Continuare in pagina a H-a) vremea In ultimele 24 de ore, vremea s-a menținut umedă și s-a răcit treptat, iar cerul a fost mai mult acoperit. Local s-au semnalat averse de ploaie, burniță și ceață. Vinitul a suflat slab, pînă la potrivit, din sectorul nord-estic. Temperatura în scădere : minimele au fost cuprinse între zero și 4 grade, iar maximele, între 4 și 8 grade. Vremea continuă să se răcească ușor. Cerul va fi mai mult acoperit. Precipitații locale. Vînt potrivit, predominînd din sectorul nordic. Temperatura în scădere : minimele vor fi cuprinse între minus 2 grade și 3 grade, iar maximele între 4 și 9 grade. notes Drama „Tristan și Isolda**, ascinînd scriitorului francez Jean Peer, va fi prezentată la Suceava un colectiv de actori ai Teaui tineretului din Piatra Neamț. Distribuție, actorii: Adriana Ma- Popovici, Elena Bartók, Corne- Dan Borcia, Ion Bog, Alexandru ăr. Boris Petroff. Spectacolul avea loc marți, 26 noiembrie, natineu și seara — în sala «Ciul Porumbescu“. v p Hala filtrelor de la Uzina de preparare a minereurilor de la Tarnița SIGURANȚA CIRCULAȚIEI SA FIE ÎNCREDINȚATĂ UNOR MÎINI SIGURE Sunt domenii în care neatenția măruntă, derizoria scăpare din vedere, neînsemnata minimalizare a unor indicații precise, a unor reguli în întregime obligatorii se măsoară nu ca atare, ci în funcție de consecințele pe care le pot determina. Unul din acestea — calea ferată — întrunește mai intens decât oricare altul comandamentul vigilenței, al exactității în funcționare, al asigurării celei mai depline securități. Un recent raid al nostru a evidențiat, îmbucurător, că ceferiștii știu bine toate aceste adevăruri și că, spre lauda lor, le aplică așa cum se cuvine. Am discutat despre ele cu numeroși feroviari. Toți, fără excepție, s-au dovedit conștienți de răspunderea ce le revine, hotărîți să facă totul pentru a o justifica. Toți ne-au relatat, cu convingere că la ei munca se desfășoară matematic, „cu precizie de ceasornic". Și numai cu stăruințe i-am putut convinge să ne înfățișeze totuși acel... cam neplăcut registru de evidență care poartă — pentru că înscrie abaterile de la regulile privind siguranța circulației — numărul unu. Notăm reținerile acestea interpredrept tentative de mușamalizare, de cocoloșire a vinovățiilor, nici măcar drept legitimă (pînă la un punct) ocrotire a subordonaților de către șef. Chiar situată departe de autoliniștire, ignorarea primejdiei ca întîmplarea să apară cînd nici nu te aștepți, exact unde n-ai fi bănuit-o nici în ruptul capului, reprezintă prin ea însăși un pericol , atît pentru respectivii șefi, cit și pentru noi, cei ce ne încredințăm lor. La depoul Cîmpulung-Est (înglobînd și remiza Vatra Dornei), anul 1968 a înscris cinci astfel de abateri de la regulile privind siguranța circulației. Nici una n-a avut urmări grave , dar, în alte condiții, oricare din ele putea duce la importante pagube materiale. Mecanicul Ilie Sava și fochistul Onofrei Nichitoi coboară de pe locomotiva 1501067, în ziua de 24 octombrie, fără să o asigure , se produce deraierea peste sabot, în stația Valea Putnei. Același accident survenise mai înainte la Pojorita, din neatenție în efectuarea manevrei : mecanicul Vasile Nica discuta cu fochistul, în marchiza locomotivei 140337, despre lucruri străine de serviciu, fără nici o legătură cu momentul respectiv, cu treaba pe care o aveau de făcut atunci. Că nu așa trebuie lucrat, că normele de rigoare sunt cunoscute de toți — și aplicate de imensa majoritate — stă dovadă recompensarea excepțională cu un salar a mecanicului Gheorghe Ciobanu (și propunerea similară în ce-l privește pe Emil Vanizides) pentru evitarea oricăror nereguli în munca lor pe locomotivă. Puse în balanța prestigiului și a bunului renume, faptele divergente au greutate cu totul diferită : două întîmplări rele, numai două, sunt în stare să umbrească munca ireproșabilă dintr-un an de zile a unui întreg colectiv. La Rădăuți, cu cîteva luni în urmă, a planat aripa neagră a unei posibile ciocniri. Nu s-a întîmplat nimic, energii și minți limpezi au intervenit la vreme. Dar șocul de atunci, prelungindu-și undele pînă azi, a schimbat optica față de meserie a oamenilor, le-a pus în față — brutal, însă oportun — imagini pe care ei se dezobișnuiseră să le creadă posibile. Noul șef al stației, tovarășul Ion Mînzatu, ne-a vorbit cu atîta dragoste despre colaboratorii săi, despre revirimentul produs în munca lor, nicit ni s-a părut nepotrivit să-i mai cerem exemple negative concrete, deși îl știm încă luptînd cu tendința unor subordonați de a-și asigura un sistem de semnalizare nu împotriva întîmplărilor rele, ci pentru prevenirea controalelor inopinate. Iminența dramei a pus însă pe faptele feroviarilor rădăuțeni pecetea unei crispări permanente, a unei încordări deloc folositoare muncii la calea ferată. Succesele stației, dinamica ascendentă a realizărilor ei sunt cuceriri certe, apte să insufle încredere în forțele proprii, să risipească atmosfera sumbră ce s-a produs și care păgubește în primul rînd celor ce o mențin. O altă manifestare a acestei temeri, pe alt plan, am întîlnit la Gura-Humorului , spre cinstea lui, tînărul impiegat de mișcare practicant, Aurel Iuriciuc, scrie cu sinceritate că roagă să fie trimis într-o stație cu manevră redusă, pînă își însușește temeinic specificul meseriei. Principiul creșterii treptate a cadrelor, pe care el l-a solut necesar, intuit ca abtrebuie să se bucure de mai multă considerație în fața organelor de competență din Direcția teritorială CFR Iași. Acestea n-au dreptul să impună mișcări de ȘTEFAN STROE (Continuare în pagina a Il-a) Constantin Cîrcu, șef de echipă la atelierul mecanic al Depoului C.F.R. Suceava Nord, se numără printre muncitorii de frunte, fiind apreciat de colectivul în care lucrează AV W WWW UvMWv' în acest număr SIMPLIFICĂRILE NU EXCLUD RĂSPUNDEREA SINDICATELOR In pag. 3 SPORT in pag. 8 TRIBUNA in pag. 3 LUCRĂRI LA NOUA CLĂDIRE P.T.T.R. DIN SUCEAVA Lucrătorii întreprinderii șantiere construcții - montaje nr. 6 din Suceava au înălțat la roșu noua clădire a P.T.T.R. din localitate. Cele 4 nivele ale clădirii vor adăposti ghișeele, cabinele telefonice, diversele servicii și întregul aparataj al centralei telefonice. Noua centrală va avea o capacitate de 10.000 de linii și va oferi posibilități pentru satisfacerea cerințelor multiple, prin instalarea de telefoane la miciliu. De asemenea, contndițiile tehnice ale instalațiilor ce se vor monta aici creează premisele automatizării telefonice interurbane. ,^*4fcvxXXXXXXXXXX*XXX%VXXXVNXXNXXXXXXXXXXXXXVvXXxXX\XX>LXXXVV>SÖÄÄ^XXVVXX>XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXxXXXXXXXXXXXXXX>X%XXXVXXXXX\XXXXNXXXXXXXXVXV*XXXXXXXXXXXXVXXXXXXXVX'* DIN EVENIMENTELE EXTERNE: O.N.U. — Proiect de rezoluție adoptat de Comitetul pentru teritoriile sub tutelă și neautonome — Corespondență din Roma de la Giorgio Pastore in pag. 4 ** Anul XXIII 6512 pagini 30 bani REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ; telefoane : redactor șef - 2766 ; redactor șef - adjunct - 3198 ; secretariatul de redacție - 2692 ; industrie, viață de partid - 2765 ; cultură, informații - 2764; agrară, administrație - 3195 ; construcție de stat, scrisori și corespondenți 3096, vineri 22 noiembrie 1968 Ședința Comitetului județean de partid Ieri a avut loc ședința comitetului județean de partid care, în lumina măsurilor recentei plenare a C.C. al P.C.R. a desemnat reprezentanții Comitetului județean Suceava al P.C.R., in Consiliul județean al Frontului Unității Socialiste. ,» »1 »1 » O iTFNiOr~7 TjAi OLilIlC, Zilld Agenția Suceava a Oficiului Național de Turism primește înscrieri la excursiile de sfîrșit de an pentru petrecerea revelionului in străinătate. Sînt inițiate mai multe excursii, dintre care notăm : 27 decembrie — 2 ianuarie, Cernăuți — Lvov, la prețul de 1.375 lei ; 27 decembrie — 3 ianuarie, Chișinău — Odesa, excursie pentru care se plătește 1.501 lei. Se mai organizează excursii de 15 zile la Berlin, cu vizitarea orașelor Praga, Postdam, Leipzig, Weimar, Dresda, Budapesta, intre 27 decembrie — 10 ianuarie ; la Sofia, 30 decembrie — 3 ianuarie, prețul fiind de 1.045 lei , Praga — Budapesta, 23 decembrie — 5 ianuarie, la prețul de 1.995 lei. Reportaj- ancheta Cît trebuie să bătrîni nn Mi s-a citit o scrisoare. O semnau doi învățători în vîrstă dintr-un sat de lîngă Rădăuți. Soțul muncise 37 de ani în învățămînt. Soția, peste 35. De-a lungul unei întregi existențe, învățaseră carte sute de copii. Acum, solicitau de la cel căruia-i trimiseseră scrisoarea un împrumut de cîteva sute de lei. Faptul mi s-a părut de-a dreptul straniu, mai ales că învățătorii subliniau insistent și motivul care i-a împins la lucrul acesta. „Am ieșit la pensie de cîteva luni. Pînă în momentul de față încă n-am primit nimic. Am terminat toți banii pe care-i aveam în casă...“ Scrisoarea fusese expediată la sfîrșitul lui octombrie. Cei doi învățători bătrîni epuizaseră probabil toate posibilitățile locale și erau nevoiți să se adreseze rudelor. Dincolo de tonul sobru și reținut al scrisorii, ghiceam1 un sentiment amar, de uimire și umilință. Am impresia că dacă le-aș menționa aici numele s-ar simți, pe bună dreptate, jigniți. — Nu e un caz izolat, ni s-a spus. In situația celor doi învățători bătrîni se află sute de oameni. M-a surprins afirmația, așa cum te surprinde orișice lucru absurd. E posibil oare ca, după ani de muncă cinstită, sute de oameni să aștepte, luni de zile, cu neliniște, dobîndirea unui drept cîștigat ? Lărgind aria de investigare, am ajuns la concluzia că e, într-adevăr, posibil. La redacția noastră sosesc aproape zilnic scrisori asemănătoare. Foarte multe scrisori amare. După ce le citești rămîi în inimă cu o senzație de gol. „...Din luna iulie aștept pensia în zadar, spune Radu M. Constantin din comuna Rîșca. Mă întreb cu ce să trăiesc. Am fost de mai multe ori la Oficiul de pensii din Suceava și mi s-a răspuns să mai aștept, că o să-mi vină. Dar mă întreb, cît va mai trebui să aștept ?“. Ton Bahariu din comuna Adîncata, satul Hănțești, a depus toate actele pentru recalcularea pensiei în luna septembrie 1967. Și a început să aștepte cu răbdare. Prin martie, anul acesta, s-a interesat de soarta dosarului său. I s-a răspuns că situația va fi limpezită în luna mai. A așteptat omul din nou, bucuros că se apropie ziua. Luna mai a trecut însă repede. A trecut și vara. La 16 septembrie, adică la un an după depunerea actelor, Ion Balta aștepte ru scrie ,cu o justificată tristețe : „Pînă acum n-am primit nimic, nici un răspuns. Poate că e vorba totuși de luna mai, dar a anului 1969, și atunci mai am de așteptat puțin..." Abraham Frankel, pensionar din Rădăuți, a avut mai mult noroc. A așteptat doar din martie pînă în septembrie. I s-a promis cîndva, la înaintarea actelor, că i se va răspunde în cel mai scurt timp. Cum se știe că, dincolo de aparențe, timpul e o noțiune relativă, s-ar părea că omul n-are de ce să se plîngă. O jumătate de an trece repede. „...Incepînd din luna aprilie m-am interesat lună de lună de situația mea, în privința pensiei. De fiecare dată, cum mă prezentam la oficiul de pensii, salariata de serviciu, cu acordarea audiențelor, mă sfătuia să am răbdare. Voi primi pensia în luna următoare. Cu astfel de promisiuni am ajuns în luna noiembrie și n-am acum cu ce să-mi cumpăr mă- GEORGE SIDOROVICI (Continuare în pagina a îl-a) C.I.L. Suceava. In atelierul de confecționat lăzi funcționează mașini cu o mare productivitate. In imagine , muncitoarea Lala Didina executînd operațiunea de capsare. Ea aplică 9.000 de bucăți de capse la 8 ore Foto . I. MÎNDRESCU 105.000 POMI PENTRU NOILE PLANTAȚII Zilele acestea s-a început scoaterea pomilor din pepiniera Stațiunii experimentale pomicole din Fălticeni, care vor fi livrați unităților de producție din județul nostru. Pentru înființarea noilor plantații se vor livra 105.000 pomi din cele mai valoroase soiuri de măr, păr, prun, cireș, vișin. Pomii sunt altoiți pe soluri locale, care asigură grăbirea punerii pe rod. PENTRU PREVENIREA ȘI COMBATEREA INZAPEZIRII Apropierea iernii prilejuiește edililor organizarea a numeroase acțiuni de prevenire și combatere a înzăpezirii. Astfel, pe 77 km. de drumuri locale și naționale, predispuse înzăpezirilor excesive, sunt în curs de montare parazăpezi, mai însemnate fiind drumurile naționale Fălticeni — Siret, Poiana Stampei — Suceava, Sadova — Sucevița, Rădăuți — Putna. Planul operativ al comandamentului prevede reorganizarea utilajelor la nouă baze de înzăpezire amplasate la Suceava, Fălticeni, Gura Humorului, Vatra Dornei și Rădăuți, în întreg județul, pentru această acțiune s-au procurat 30 utilaje (autofreze, autogredere, buldozere, tractoare cu mecanisme adecvate, autocamioane pentru intervenții), urmînd ca pînă la 1 decembrie să se procure și restul de 22 de utilaje necesare. Pentru combaterea poleiului sunt în curs de aprovizionare 1.200 tone de sare, 4.400 m.c. de nisip, 7.000 m.c. material antiderapant. Și in acest an, renumiții castraveți de Rădăuți, vor duce faima producătorilor din această zonă in toată țara, precum și peste hotare 1—tri—1 -telex Un nou produs realizat la Rafinăria de petrol din Cîmpina Uleiul alb special este un nou produs care se realizează în prezent la Rafinăria de petrol din Cîmpina. Procurat pînă acum din import, acest ulei vine să întregească gama produselor superioare obținute din țiței de industria românească. Uleiul alb special este folosit la motoarele și compresoarele de mare putere, cărora le asigură o bună funcționare în timp. Rețeta și tehnologia de fabricație au fost puse la punct de lucrătorii Institutului de cercetări pentru prelucrarea țițeiului din Ploiești. Economiile rezultate din fabricarea în țară a acestui ulei se ridică anual la cîteva milioane lei. Compresorul L 50—8 fabricat la Reșița Compresorul L 50—8, realizat de Uzina constructoare de mașini din Reșița, face parte dintr-o nouă familie de compresoare cu piston, agregate de mare utilitate pe șantiere și în întreprinderi. Superior altor utilaje similare fabricate pînă acum de industria noastră constructoare de mașini, el produce un metru cub de aer comprimat la un preț de cost cu circa 15 la sută mai redus. Metalul economisit la fabricarea a 100 de agregate de acest fel — ca urmare a reducerii greutății proprii — este suficient pentru producerea în plus a 24 de compresoare de tipul amintit. Experimentat cu succes în timpul omologării, noul agregat a dovedit că poate fi comparabil cu produse similare realizate în alte țări. Succese ale cercetătorilor de la Stațiunea experimentală Lovrin Datorită producției mari, cît și rezistenței sale la secetă, boli și cădere, hibridul de porumb nr. 1.194, obținut de cercetătorii de la Stațiunea experimentală Lovrin, s-a situat pe primul loc între cei peste 80 de hibrizi cultivați în acest an pe terenurile Comisiei de stat pentru încercarea soiurilor. Deși anul a fost mai puțin favorabil pentru porumb, de la acest hibrid semicardiv, din grupa dinte de cai, s-au obținut producții de 6.000—6.900 kg, boabe la hectar la Peciu în Banat, Slatina, Calafat, Tecuci, la Dîlga în Bărăgan, și la Mihail Kogălniceanu în Dobrogea. Cea mai mare producție, de 10.400 kg. la hectar, a fost realizată la Centrul de încercare soiurilor Dobangia. Pe terenurile a iungate, recoltele acestui hibrid de porumb au variat între 10.000 și 13.000 kg. la hectar. Și în cel de-al doilea an, plantele acestui dezvoltate, iar hibrid au fost bine știuleții mari și complet acoperiți de boabe. Specialiștii îl apreciază ca foarte valoros. Incepînd din anul viitor, noul hibrid de porumb va fi înmulțit, în vederea cultivării lui în Oltenia și Cîmpia de vest a țării. In sala Dinamo din Capitală a început ieri, primul turneu balcanic de scrimă. Proba masculină de floretă a revenit reprezentantului nostru M. Țiu, care a totalizat 4 victorii. El l-a învins, după un meci de baraj (5—4), pe campionul olimpic I. Drîmbă. Pe locul trei s-a clasat un alt reprezentant al echipei României, Tănase Mureșan cu 3 victorii. Bulgarul Dimitrov a ocupat locul 4 cu două victorii. Proba de sabie a fost cîștigată de Hariton Bădescu cu 5 victorii, urmat de Stavrev (Bulgaria) — 3 victorii, și Atanasov (Bulgaria) — 3 victorii.