Zori Noi, septembrie 1969 (Anul 22, nr. 6754-6778)
1969-09-21 / nr. 6771
f > t > > Proletari din toate țările, unicivul organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU și alți conducători de partid și de stat au vizitat obiective ale Sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier Sîmbătă dimineața, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, s-a întîlnit, la Porțile de Fier, în baza înțelegerii stabilite în comun, cu tovarășul IOSIP BROZ TITO, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. In cadrul întîlnirii au fost vizitate obiective ale sistemului hidroenergetic și de navigație de pe ambele maluri ale Dunării. La Kladovo și Turnu Severin s-au desfășurat convorbiri oficiale între conducătorii de partid și de stat ai celor două țări care au relevat încă o dată relațiile de strînsă colaborare, prietenie trainică statornicită între poporul român și popoarele Iugoslaviei, dorința comună de a sluji cauza socialismului și păcii în lume. Continuîndu-și drumul spre Porțile de Fier, sîmbătă dimineața tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu soția, Elena Ceaușescu, împreună cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer și ceilalți conducători de partid și de stat care îl însoțesc, au părăsit Craiova, îndreptîndu-se spre Turnu Severin. Mii de locuitori ai municipiului Craiova au ieșit de-a lungul străzilor să salute pe oaspeții dragi. Pretutindeni, conducătorii de partid și de stat sunt înconjurați de populația municipiului Craiova cu căldură și prietenie. Mulțimea aclamă îndelung, ovaționează, scandează „P.C.R.— Ceaușescu — P.C.R. — Ceaușescu“. Se întind buchete de flori. Se aud urări de sănătate și putere de muncă adresate secretarului general al partidului. Muncitorii, inginerii și tehnicienii unităților industriale din zona de vest a craiovei — pe unde trece coloana oficială — ieșiți pentru a saluta pe înalții oaspeți, îi însoțesc cu urale și ovații entuziaste. Coloana mașinilor trece pe lingă întreprinderea de prefabricate din beton, pe lângă șantierul noii fabrici de bere. Sunt lăsate în urmă, la ieșirea din Cetatea Băniei, alte două obiective — adevărați giganți ai industriei noastre socialiste — combinatul chimic și centrala electrică de termoficare, mărturii expresive ale saltului industrial realizat în anii de construcție socialistă în patria noastră. Străbătînd județul Dolj, comunele și orașele sale, împodobite sărbătorește, conducătorii de partid și de stat au fost salutați cu multă bucurie de locuitorii acestor meleaguri, care și-au exprimat dragostea nețărmurită față de secretarul general al partidului, atașamentul profund față de politica sa marxist - leninistă promovată cu consecvență de partidul și statul nostru, hotărîrea lor de a o înfăptui neabătut. La ieșirea din județ, tovarășul Constantin Băbălău, prim-secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, mulțumește tovarășului Nicolae Ceaușescu și celorlalți conducători de partid și de stat pentru scurta vizită și le urează „drum bun“. Coloana de mașini trece apoi podul de peste Jiu. La intrarea pe meleagurile mehedințene se află o frumoasă poartă țărănească, pe frontispiciul căreia sunt înscrise urările : „Bine ați venit pe meleagurile mehedințene, iubiți conducători de partid și de stat“, „Să ne trăiți mulți ani tovarășe Ceaușescu, spre binele și fericirea poporului“. Aici, secretarul general al partidului și ceilalți conducători de partid și de stat sînt întîmpinați de tovarășul Constantin Drăgoescu, prim secretar al Comitetului județean Mehedinți al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, de conducători ai organelor locale de partid și de stat, ai organizațiilor de masă și obștești. Sosirea conducătorilor de partid și de stat la hotarul județului Mehedinți este marcată de uralele, ovațiile puternice ale locuitorilor comunelor învecinate, veniți în întîmpinare. Se oferă oaspeților tradiționala pîine și sare. (Continuare in pagina a Il-a) ■NTÎLNIREA CU CONDUCĂTORII DE PARTID ȘI DE STAT Al R. S. F. IUGOSLAVIA Ora 10. Conducătorii partidului și statului nostru sosesc în incinta șantierului, în aplauzele puternice ale structurilor și mentorilor. conColoana mașinilor oficiale străbate podul înălțat deasupra ecluzei și viitoarei centrale electrice și înaintează încet pe digul care a zăgăzuit cu o lună în urmă apele Dunării. Șantierul este împodobit cu drapelele celor două țări vecine și prietene, cu portretele tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito. Pe mari pancarte erau înscrise în limbile română și sîrbă urări adresate prieteniei frățești colaborării rodnice dintre positorul român și popoarele iugoslave. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu soția, Elena Ceaușescu, și ceilalți conducători de partid și de stat ai țării noastre se îndreaptă spre frontiera dintre cele două țări, aflată la mijlocul digului, pe firul Dunării; în același timp, de pe malul vecin al Dunării se îndreaptă, spre același loc, tovarășul Iosip Broz Tito, cu soția, Iovanca Broz, ceilalți conducători de partid și de stat iugoslavi. Intîlnindu-se, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al P.C.R., președintele Consiliului de Stat, și Iosip Broz Tito, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, își string prietenește mîinile, se îmbrățișează călduros. Garda de onoare aliniată pe dig prezintă onorul. In momentul întîlnirii celor doi președinți, pe ambele maluri ale Dunării se trag cite 21 de salve de artilerie, în semn de salut. Tovarășul Nicolae Ceaușescu prezintă președintelui Republicii Socialiste Federative Iugoslavia persoanele oficiale române care-1 însoțesc : tovarășii Tom Ghinimhe Mrniror, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C. C. al P.C.R., prim - vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., primadjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Șandru, ambasadorul României în R.S.F. Iugoslavia. Tovarășul Iosip Broz Tito prezintă secretarului general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii România, persoanele Socialiste oficiale iugoslave care-i însoțesc : tovarășii Mitia Ribicici, președintele Vecei Executive Federale, membru al Prezidiului U. C. I., Mialko Todorovici, membru al Consiliului Federației, membru al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Marko Nikezici, președintele C. C. al Uniunii Comuniștilor din Serbia, Krste Trvenkovski, membru al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mika Tripalo, membru al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Dușan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale, președintele părții iugoslave din Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Anton Vratusa, locțiitorul secretarului de stat pentru afacerile externe, Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la București. Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, îl invită pe președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, să treacă în revistă garda de onoare. Se intonează imnurile de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. Un grup de pionieri oferă buchete de flori înalților oaspeți. Președintelui Iosip Broz Tito și soției sale, precum și per (Continuare in pagina a Il-a) COMUNICAT COMUN Secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, s-au întîlnit la Porțile de Fier, la 20 septembrie 1969. Cei doi președinți, împreună cu soțiile și cu înalți conducători de partid și de stat din cele două țări, au vizitat Șantierul hidroenergetic și de navigație pe partea română și partea iugoslavă a Dunării. Ei au dat o înaltă apreciere constructorilor pentru rezultatele pe care le-au realizat pînă acum, îndeosebi pentru închiderea eficace a Dunării, ceea ce reprezintă un succes tehnic de seamă în faza finală a construcției acestui obiectiv de mare importanță pentru economiile celor două țări și marchează un moment hotărîtor în eliminarea dificultăților din calea navigației internaționale în această zonă a Dunării. Președintele Ceaușescu și președintele Tito au constatat cu satisfacție că în cursul desfășurării de pînă acum a lucrărilor s-a realizat o colaborare deosebit de reușită între cele două țări socialiste, care reprezintă un exemplu de relații prietenești de bună vecinătate și o afirmare a principiilor colaborării internaționale pe baza egalității în drepturi. Muncitorii, tehnicienii, inginerii și cetățenii din Turnu Severin și Kladovo au întîmpinat și au salutat cu deosebită căldură pe înalții oaspeți. In timpul întîlnirii au avut loc convorbiri între președintele Ceaușescu și președintele Tito, la care au participat : Din partea română , Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al PCR, Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Șandru, ambasadorul României în R.S.F. Iugoslavia. Din partea iugoslavă . Mitia Bibicici, președintele Vecei Executive Federale, membru al (Continuare in pagina a IlI-a) Muncitorul Constantin Blânaru, de la I.L. „Rarăul“, pregătește pentru producție noul tip de separator cu o capacitate de 5.000 l/h. Foto: I. MIHOVEANU Succese ale unei tinere unități industriale sucevene Manifestinau-și hotărîrea de a se afirma cit mai curâd printr-o rodnică activitate productivă și de a atinge niveluri mereu mai înalte în îndeplinirea indicatorilor săi de plan, colectivul tinerei Fabrici de tricotaje „Zimbrul“ din Suceava a livrat pînă acum pieței peste 700.000 bucăți de tricotaje, în zece articole, a căror valoare trece de 14 milioane lei. Remarcabilă este evoluția calitativă a mărfurilor : la începutul producției, în luna aprilie, doar 31,5 la sută din ele erau de calitatea I ; astăzi, ponderea acestora urcă la 52,9 la sută. Drept urmare, întreprinderea și-a realizat integral angajamentul anual de depășire a valorii producției globale pe care, acum, îl amplifică. Procente edificatoare s-au obținut în realizarea sarcinilor la valoarea producției globale (171 la sută), de marfă (111,3 la sută) și la productivitatea muncii (136,2 la sută) față de plan. Ca o marcă a eficienței muncii textiliștilor suceveni, notăm reducerea cu peste 700.000 lei a dotației de stat — la care ei sunt hotărîți să renunțe cu mult înaintea termenului prevăzut prin proiect — și diminuarea cu 35,10 lei a cheltuielilor pentru fiecare mie de lei producție marfă. Asemenea succese constituie confirmarea posibilităților colectivului și obligă la o și mai susținută muncă, în viitor, pentru consolidarea prestigiului celui mai tînăr vlăstar al industriei județului. Valorificare superioară a lemnului In perioada care a trecut de la începutul anului, la fabrica de plăci fibrolemnoase, aparținînd combinatului sucevean de industrializare a lemnului, s-a consemnat depășirea valorică a sarcinilor de plan cu 2,3 milioane lei. Obținerea acestui remarcabil succes a contribuit, pe lîngă depășirea cantitativă a planului și la îmbunătățirea structurii producției, ceea ce a determinat ca prețul mediu de vînzare să fie, la fiecare tonă de produs finit, cu 47 lei mai mare față de cel planificat. Este rezultatul preocupării manifestate de întregul colectiv al fabricii pentru valorificarea la un nivel superior a lemnului. Creșterea prețului de vînzare nu înseamnă altceva decit obținerea unui volum mai mare de produse de calitate superioară. / Anul XXIV 6771 4 pagini 30 bani REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA e Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ț telefoane i redactori•» - 2766 ; redactor șef adjunct - 3198 ; secretariatul de redacție - 2692 ; Industrie, viața de partid - 2765 ; cultură. Informații - 2764 ; agrară, administrație - 3195 ; construcție de stat. scrisori ș i corespondenți - 3096. duminică 21 septembrie 1969 LA 25 DE ANI DE LA APARIȚIA PRIMULUI NUMĂR LEGAL AL ZIARULUI „SCÎNTEIA“ Se împlinesc astăzi 25 de ani de la apariția primului număr legal al ziarului „Scînteia“, organ al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Avind loc la un interval de mai bine de o lună de cînd „Scînteia“ a intrat în cel de-al XXXIX-lea an al existenței sale, într-un an marcat de două evenimente politice de excepțională însemnătate — Congresul al X-lea al partidului și cea de a XXV-a aniversare a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist — și într-o perioadă cînd întregul nostru popor este antrenat în efervescenta activitate creatoare pentru a da viață programului partidului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, această aniversare constituie pentru toți lucrătorii din presă, ca de altfel pentru toți oamenii muncii din patria noastră, un bun prilej de a marca prestigiul cu care organul de presă central al partidului se prezintă la importantul său jubileu. Aflîndu-ne la scurt timp de la marea sărbătoare națională a poporului român, cînd s-au evidențiat pe larg mărețele realizări obținute în cei 25 de ani de viață liberă, sub conducerea clarvăzătoare a partidului, la toți ne este încă proaspătă în memorie sinteza grandioaselor înfăptuiri care a fost făcută la împlinirea unui sfert de veac de la eliberare. Victoriile remarcabile obținute în dezvoltarea patriei noastre socialiste, înfățișate cu claritate de secretarul general al partidului în cuvîntarea rostită la sesiunea jubiliară a Marii Adunări Naționale, sunt și rezultatul eforturilor susținute ale ziarului „Scînteia“, ale întregii prese din țara noastră, pentru popularizarea, explicarea și înfăptuirea politicii partidului. Faptul că tovarășul Nicolae Ceaușescu a apreciat, în Raportul prezentat la Congresul al X-lea al partidului, că „în ultimii ani presa noastră a făcut progrese vizibile în lărgirea ariei de preocupări, în tratarea mai combativă, mai dinamică și convingătoare diferitelor aspecte ale construcției socialiste, a vieții materiale și spirituale a poporului“, e edificator în acest sens. Bogata activitate propagandistică desfășurată, în acești 25 de ani de ziarul „Scînteia“ și, după exemplul său, de toate ziarele și revistele care apar, într-un tiraj în continuă creștere, avind drept scop formarea și ridicarea conștiinței socialiste a maselor largi de oameni ai muncii și mobilizarea lor pentru a înfăptui neabătut politica științifică, marxistleninistă a partidului nostru, se înscrie ca o componentă esențială a vastei munci politico - organizatorice pe care partidul, în calitatea sa de forță politică conducătoare în societate, o depune, cu consecvență, pentru antrenarea tuturor potențelor creatoare ale națiunii de a contribui activ la edificarea noii societăți. Preluînd, continuînd și dezvoltînd tradițiile presei progresiste muncitorești și, mai ales, glorioasele tradiții ale presei comuniste din țara noastră, ziarul „Scînteia“, în care toți lucrătorii din presa noastră văd un strălucit model de exigență, combativitate și (Continuare in pagina a IlI-a) Ritmicitatea exprimă, în ultimă instanță, în orice unitate economică, nivelul organizării producției și a muncii, oportunitatea intervențiilor pentru eliminarea anumitor lacune. Intr-o unitate care folosește ca materie primă lemnul, ritmicitatea determină, în măsură substanțială, consumul și gradul de valorificare al acestuia. Se cuvin, deci, în permamență, acțiuni concrete, desprinse din realitatea oferită de fiecare loc de muncă, pentru a asigura desfășurarea normală a producției. La Combinatul de industrializare a lemnului din Suceava, de unde a plecat, la începutul anului, către toate colectivele de muncă din acea entuziastă che mare județ, la întrecere, s-au obținut unele succese în domeniul perfecționării producției, al valorificării raționale a lemnului. Ele sunt confirmate și de faptul că, pe 8 luni, la producția globală, angajamentul pentru această perioadă a fost depășit cu 878 mii lei, că s-au obținut economii la prețul de cost care depășesc cifra de 1 milion lei. Cu excepția fabricilor de mobilă de la Suceava și Cîmpulung, celelalte secții ale combinatului și-au îndeplinit ori și-au depășit sarcinile care le-au revenit. Adunarea generală a reprezentanților salariaților, caracterizată printr-o numeroasă participare la discuții, a dezvăluit deficiențele ce mai persistă, deficiențe deloc neglijabile, care au determinat, în final, neîndeplinirea planului la mobilă, nerealizarea cu aproape 700 mii lei a angajamentelor la producția marfă vîndută și încasată și cu peste 200 mii lei la beneficii. Tocmai de aceea ne-am fi așteptat de la unii tovarăși, îndeosebi de la cei care dețin funcții de răspundere în unitate, la o tratare analitică, matură, exigentă a problemelor pe care le-au abordat, nu la simpla lor enunțare. Considerăm, însă, că materialul prezentat, intervențiile au suplinit aceste lacune, adunarea formulând soluții în vederea perfecționării activității viitoare. Pe plan central s-au situat, în adunare, ritmicitatea realizării planului, îndeosebi la mobilă, unde s-au constatat cele mai mari deficiențe. La Fabrica de mobilă din Suceava, în trimestrul al doilea, ritmul de lucru s-a îmbunătățit. Mare parte din restanțe au fost recuperate. Planul s-a realizat lună de lună. Dar, totuși, deficiențele n-au fost înlăturate definitiv. Sintetizate, cauzele se exprimă prin prezența indisciplinei pe anumite trepte ale ierarhiei profesionale, necuprinderea tuturor problemelor pe care le ridică producția, o coordonare nu întotdeauna competentă. S-a afirmat, în adunare, că restanțele vor fi recuperate în luna septembrie. Altcineva a spus că nu vor putea fi recuperate integral datorită deficiențelor care există. Ele sunt concretizate, în parte, în abaterea de la disciplina de plan. La mobila destinată exportului, rămînerile în urmă reprezintă, după opt luni, aproape 2 milioane lei. Alte explicații, în afară de indisciplină, nu există. Fabrica a fost asigurată la timp cu comenzi, cu mate- N. GROZA (Continuare în pagina a II-a) ! Cum si I ’Jianc DETERMINANT AL PULSULUI RITMIC AL PRODUCȚIEI ADUNĂRILE generale ALE SALARIAȚILOR ÎN PAGINA 4 # Prezențe românești 0 Secvențe finlandeze 9 Uitările Adunării Generale a O.N.U. 0 Din presa străină