Zori Noi, septembrie 1969 (Anul 22, nr. 6754-6778)

1969-09-21 / nr. 6771

f > t > > Proletari din toate țările, unici­vu­l organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU și alți conducători de partid și de stat au vizitat obiective ale Sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier Sîmbătă dimineața, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, s-a întîlnit, la Porțile de Fier, în baza înțe­legerii stabilite în comun, cu tovarășul IOSIP BROZ TITO, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugosla­via, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. In cadrul întîlnirii au fost vizitate obiective ale sistemului hidroenergetic și de navigație de pe ambele maluri ale Dunării. La Kladovo și Turnu Severin s-au desfășurat convorbiri oficiale între conducătorii de partid și de stat ai celor două țări care au relevat încă o dată relațiile de strînsă colaborare, prietenie trainică statornicită între poporul român și popoarele Iugoslaviei, dorința comună de a sluji cauza socialis­mului și păcii în lume. Continuîndu-și drumul spre Porțile de Fier, sîmbătă dimi­neața tovarășul Nicolae Ceau­­șescu, cu soția, Elena Ceau­­șescu, împreună cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer și cei­lalți conducători de partid și de stat care îl însoțesc, au părăsit Craiova, îndreptîn­­du-se spre Turnu Severin. Mii de locuitori ai municipiului Craiova au ieșit de-a lungul străzilor să salute pe oaspeții dragi. Pretutindeni, conducă­torii de partid și de stat sunt înconjurați de populația mu­nicipiului Craiova cu căldu­ră și prietenie. Mulțimea a­­clamă îndelung, ovaționează, scandează „P.C.R.— Ceaușes­­cu — P.C.R. — Ceaușescu“. Se întind buchete de flori. Se aud urări de sănătate și pu­tere de muncă adresate secre­tarului general al partidului. Muncitorii, inginerii și tehni­cienii unităților industriale din zona de vest a craiovei — pe unde trece coloana oficială — ieșiți pentru a saluta pe înalții oaspeți, îi însoțesc cu urale și ovații entuziaste. Co­loana mașinilor trece pe lin­gă întreprinderea de prefabri­cate din beton, pe lângă șan­tierul noii fabrici de bere. Sunt lăsate în urmă, la ieșirea din Cetatea Băniei, alte două o­­biective — adevărați giganți ai industriei noastre socialis­te — combinatul chimic și cen­trala electrică de termoficare, mărturii expresive ale saltului industrial realizat în anii de construcție socialistă în patria noastră. Străbătînd județul Dolj, co­munele și orașele sale, împo­dobite sărbătorește, conducă­torii de partid și de stat au fost salutați cu multă bucurie de locuitorii acestor melea­guri, care și-au expri­mat dragostea nețărmuri­tă față de secretarul general al partidului, atașamentul profund față de politica sa marxist - leninistă promovată cu consecvență de partidul și statul nostru, hotărîrea lor de a o înfăptui neabătut. La ieșirea din județ, tovarășul Constantin Băbălău, prim-se­­cretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, mulțumește tovarășului Nico­lae Ceaușescu și celorlalți conducători de partid și de stat pentru scurta vizită și le urează „drum bun“. Coloana de mașini trece a­­poi podul de peste Jiu. La in­trarea pe meleagurile mehe­­dințene se află o frumoasă poartă țărănească, pe fron­tispiciul căreia sunt înscrise urările : „Bine ați venit pe me­leagurile mehedințene, iubiți conducători de partid și de stat“, „Să ne trăiți mulți ani tovarășe Ceaușescu, spre bi­nele și fericirea poporului“. Aici, secretarul general al par­tidului și ceilalți conducători de partid și de stat sînt întîm­­pinați de tovarășul Constantin Drăgoescu, prim secretar al Co­mitetului județean Mehedinți al P.C.R., președintele Consi­liului popular județean, de conducători ai organelor lo­cale de partid și de stat, ai organizațiilor de masă și ob­ștești. Sosirea conducătorilor de partid și de stat la hota­rul județului Mehedinți este marcată de uralele, ovațiile puternice ale locuitorilor co­munelor învecinate, veniți în întîmpinare. Se oferă oaspe­ților tradiționala pîine și sare. (Continuare in pagina a Il-a) ■NTÎLNIREA CU CONDUCĂTORII DE PARTID ȘI DE STAT Al R. S. F. IUGOSLAVIA Ora 10. Conducătorii par­tidului și statului nostru sosesc în incinta șantierului, în a­­plauzele puternice ale structurilor și mentorilor. con­Co­loana mașinilor oficiale stră­bate podul înălțat deasupra ecluzei și viitoarei centrale e­­lectrice și înaintează încet pe digul care a zăgăzuit cu o lună în urmă apele Dunării. Șantierul este împodobit cu drapelele celor două țări veci­ne și prietene, cu portretele tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito. Pe mari pancarte erau înscrise în lim­bile română și sîrbă urări a­­dresate prieteniei frățești colaborării rodnice dintre po­si­torul român și popoarele iu­goslave. Tovarășul Nicolae Ceaușes­­cu, cu soția, Elena Ceaușescu, și ceilalți conducători de par­tid și de stat ai țării noastre se îndreaptă spre frontiera dintre cele două țări, aflată la mijlocul digului, pe firul Dunării; în același timp, de pe ma­lul vecin al Dunării se în­dreaptă, spre același loc, to­varășul Iosip Broz Tito, cu so­ția, Iovanca Broz, ceilalți con­ducători de partid și de stat iugoslavi. Intîlnindu-se, tovarășul Ni­colae Ceaușescu, secretarul general al P.C.R., președintele Consiliului de Stat, și Iosip Broz Tito, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, președintele Republicii Socia­liste Federative Iugoslavia, își string prietenește mîinile, se îmbrățișează călduros. Garda de onoare aliniată pe dig prezintă onorul. In mo­mentul întîlnirii celor doi pre­ședinți, pe ambele maluri ale Dunării se trag cite 21 de sal­ve de artilerie, în semn de salut. Tovarășul Nicolae Ceaușescu prezintă președintelui Republi­cii Socialiste Federative Iu­goslavia persoanele oficiale române care-1 însoțesc : tova­rășii Tom Ghinimhe Mrniror, membru al Comitetului Execu­tiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Pană, membru al Comitetului Execu­tiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Perma­nent al C. C. al P.C.R., prim - vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, membru al Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, Manea Mă­nescu, membru al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim­­adjunct al ministrului afaceri­lor externe, Vasile Șandru, am­basadorul României în R.S.F. Iugoslavia. Tovarășul Iosip Broz Tito prezintă secretarului general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii România, persoanele Socialiste oficiale iugoslave care-i însoțesc : tovarășii Mitia Ribicici, pre­ședintele Vecei Executive Federale, membru al Pre­zidiului U. C. I., Mialko To­­dorovici, membru al Consiliu­lui Federației, membru al Bi­roului Executiv al Prezidiului U.C.I., Marko Nikezici, pre­ședintele C. C. al Uniu­nii Comuniștilor din Ser­bia, Krste Trvenkovski, mem­bru al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mika Tripa­­lo, membru al Biroului Execu­tiv al Prezidiului U.C.I., Du­­șan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale, pre­ședintele părții iugoslave din Comisia mixtă româno-iugo­­slavă de colaborare economi­­­că, Anton Vratusa, locțiitorul secretarului de stat pentru a­­facerile externe, Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la București. Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, îl in­vită pe președintele Republi­cii Socialiste Federative Iugo­slavia, Iosip Broz Tito, să trea­că în revistă garda de onoa­re. Se intonează imnurile de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Socia­liste Federative Iugoslavia. Un grup de pionieri oferă bu­chete de flori înalților oaspeți. Președintelui Iosip Broz Tito și soției sale, precum și per­ (Continuare in pagina a Il-a) COMUNICAT COMUN Secretarul general al Parti­dului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceaușescu, și pre­ședintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preșe­dintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, s-au întîlnit la Porțile de Fier, la 20 septembrie 1969. Cei doi președinți, împreu­nă cu soțiile și cu înalți con­ducători de partid și de stat din cele două țări, au vizitat Șantierul hidroenergetic și de navigație pe partea română și partea iugoslavă a Dunării. Ei au dat o înaltă apreciere constructorilor pentru rezulta­tele pe care le-au realizat pînă acum, îndeosebi pentru închi­derea eficace a Dunării, ceea ce reprezintă un succes teh­nic de seamă în faza finală a construcției acestui obiectiv de mare importanță pentru e­­conomiile celor două țări și marchează un moment hotărîtor în eliminarea dificultăților din calea navigației internaționale în această zonă a Dunării. Pre­ședintele Ceaușescu și pre­ședintele Tito au constatat cu satisfacție că în cursul des­fășurării de pînă acum a lu­crărilor s-a realizat o colabo­rare deosebit de reușită între cele două țări socialiste, care reprezintă un exemplu de re­lații prietenești de bună veci­nătate și o afirmare a princi­piilor colaborării internaționa­le pe baza egalității în drep­turi. Muncitorii, tehnicienii, ingi­nerii și cetățenii din Turnu Se­verin și Kladovo au întîmpi­­nat și au salutat cu deosebi­tă căldură pe înalții oaspeți. In timpul întîlnirii au avut loc convorbiri între președin­tele Ceaușescu și președinte­le Tito, la care au participat : Din partea română , Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al PCR, Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepre­­ședinte al Consiliului de Mi­niștri, Emil Drăgănescu, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri,­ Manea Mănescu, membru al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului a­­­facerilor externe, Vasile Șan­­dru, ambasadorul României în R.S.F. Iugoslavia. Din partea iugoslavă . Mitia Bibicici, președintele Vecei E­­xecutive Federale, membru al (Continuare in pagina a IlI-a) Muncitorul Constantin Blânaru, de la I.L. „Rarăul“, pregăteș­te pentru producție noul tip de separator cu o capacitate de 5.000 l/h. Foto: I. MIHOVEANU Succese ale unei tinere unități industriale sucevene Manifestinau-și hotărîrea de a se afirma cit mai curâd prin­­tr-o rodnică activitate productivă și de a atinge niveluri mereu mai înalte în îndeplinirea indicatorilor săi de plan, colectivul ti­nerei Fabrici de tricotaje „Zimbrul“ din Suceava a livrat pînă acum pieței peste 700.000 bucăți de tricotaje, în zece articole, a căror valoare trece de 14 milioane lei. Remarcabilă este evoluția calitativă a mărfurilor : la începutul producției, în luna aprilie, doar 31,5 la sută din ele erau de calitatea I ; astăzi, ponderea acestora urcă la 52,9 la sută. Drept urmare, întreprinderea și-a realizat integral angajamentul anual de depășire a valorii pro­ducției globale pe care, acum, îl amplifică. Procente edificatoare s-au obținut în realizarea sarcinilor la valoarea producției globale (171 la sută), de marfă (111,3 la sută) și la productivitatea muncii (136,2 la sută) față de plan. Ca o marcă a eficienței muncii textiliștilor suceveni, notăm reduce­rea cu peste 700.000 lei a dotației de stat — la care ei sunt hotărîți să renunțe cu mult înaintea termenului prevăzut prin proiect — și diminuarea cu 35,10 lei a cheltuielilor pentru fiecare mie de lei producție marfă. Asemenea succese constituie confirmarea posibilităților colec­tivului și obligă la o și mai susținută muncă, în viitor, pentru consolidarea prestigiului celui mai tînăr vlăstar al industriei județului. Valorificare superioară a lemnului In perioada care a trecut de la începutul anului, la fa­brica de plăci fibrolemnoase, aparținînd combinatului suce­vean de industrializare a lem­nului, s-a consemnat depăși­rea valorică a sarcinilor de plan cu 2,3 milioane lei. Obți­nerea acestui remarcabil suc­ces a contribuit, pe lîngă de­pășirea cantitativă a planului și la îmbunătățirea structurii producției, ceea ce a deter­minat ca prețul mediu de vîn­­zare să fie, la fiecare tonă de produs finit, cu 47 lei mai ma­re față de cel planificat. Este rezultatul preocupării mani­festate de întregul colectiv al fabricii pentru valorificarea la un nivel superior a lemnu­lui. Creșterea prețului de vîn­­zare nu înseamnă altceva de­cit obținerea unui volum mai mare de produse de calitate superioară. / Anul XXIV 6771 4 pagini 30 bani REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA e Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ț telefoane i redactor­i•» - 2766 ; redactor șef adjunct - 3198 ; secreta­riatul de redacție - 2692 ; Industrie, viața de partid - 2765 ; cultură. Informații - 2764 ; agrară, admi­nistrație - 3195 ; construcție de stat. scrisori ș i co­respondenți - 3096. duminică 21 septembrie 1969 LA 25 DE ANI DE LA APARIȚIA PRIMULUI NUMĂR LEGAL AL ZIARULUI „SCÎNTEIA“ Se împlinesc astăzi 25 de ani de la apariția pri­mului număr legal al zia­rului „Scînteia“, organ al Comitetului Central al Par­tidului Comunist Român. Avind loc la un interval de mai bine de o lună de cînd „Scînteia“ a intrat în cel de-al XXXIX-lea an al existenței sale, într-un an marcat de două eveni­mente politice de excep­țională însemnătate — Congresul al X-lea al par­tidului și cea de a XXV-a aniversare a eliberării pa­triei noastre de sub jugul fascist — și într-o perioa­dă cînd întregul nostru popor este antrenat în e­­fervescenta activitate cre­atoare pentru a da viață programului partidului de făurire a societății socia­liste multilateral dezvolta­te, această aniversare constituie pentru toți lucră­torii din presă, ca de alt­fel pentru toți oamenii muncii din patria noastră, un bun prilej de a marca prestigiul cu care organul de presă central al parti­dului se prezintă la impor­tantul său jubileu. Aflîndu-ne la scurt timp de la marea sărbătoare națională a poporului ro­mân, cînd s-au eviden­țiat pe larg mărețele rea­lizări obținute în cei 25 de ani de viață liberă, sub conducerea clarvăzătoare a partidului, la toți ne este încă proaspătă în memorie sinteza grandioa­selor înfăptuiri care a fost făcută la împlinirea unui sfert de veac de la elibe­rare. Victoriile remarcabi­le obținute în dezvoltarea patriei noastre socialiste, înfățișate cu claritate de secretarul general al par­tidului în cuvîntarea ros­tită la sesiunea jubilia­ră a Marii Adunări Națio­nale, sunt și rezultatul e­­forturilor susținute ale zia­rului „Scînteia“, ale între­gii prese din țara noastră, pentru popularizarea, ex­plicarea și înfăptuirea politicii partidului. Faptul că tovarășul Nicolae Ceaușescu a apreciat, în Raportul prezentat la Con­gresul al X-lea al partidu­lui, că „în ultimii ani pre­sa noastră a făcut pro­grese vizibile în lărgirea ariei de preocupări, în tratarea mai combativă, mai dinamică și convin­gătoare diferitelor as­pecte ale construcției so­cialiste, a vieții materiale și spirituale a poporului“, e edificator în acest sens. Bogata activitate pro­pagandistică desfășurată, în acești 25 de ani de ziarul „Scînteia“ și, după exemplul său, de toate ziarele și revistele care a­­par, într-un tiraj în conti­nuă creștere, avind drept scop formarea și ridicarea conștiinței socialiste a ma­selor largi de oameni ai muncii și mobilizarea lor pentru a înfăptui neabătut politica științifică, marxist­­leninistă a partidului nos­tru, se înscrie ca o compo­nentă esențială a vastei munci politico - organiza­torice pe care partidul, în calitatea sa de forță po­litică conducătoare în so­cietate, o depune, cu con­secvență, pentru antrena­rea tuturor potențelor cre­atoare ale națiunii de a contribui activ la edifica­rea noii societăți. Preluînd, continuînd și dezvoltînd tradițiile presei progre­siste muncitorești și, mai ales, glorioasele tradiții ale presei comuniste din țara noastră, ziarul „Scîn­teia“, în care toți lucră­torii din presa noastră văd un strălucit model de exigență, combativitate și (Continuare in pagina a IlI-a) Ritmicitatea exprimă, în ul­timă instanță, în orice unitate economică, nivelul organiză­rii producției și a muncii, o­­portunitatea intervențiilor pen­tru eliminarea anumitor la­cune. Intr-o unitate care folo­sește ca materie primă lem­nul, ritmicitatea determină, în măsură substanțială, con­sumul și gradul de valorificare al acestuia. Se cuvin, deci, în permamență, acțiuni concrete, desprinse din realitatea oferită de fiecare loc de muncă, pen­tru a asigura desfășurarea nor­mală a producției. La Combinatul de industri­alizare a lemnului din Sucea­va, de unde a plecat, la înce­putul anului, către toate colec­tivele de muncă din acea entuziastă che mare județ, la întrecere, s-au obținut unele succese în domeniul perfec­ționării producției, al valori­ficării raționale a lemnului. Ele sunt confirmate și de faptul că, pe 8 luni, la producția globa­lă, angajamentul pentru a­­ceastă perioadă a fost depă­șit cu 878 mii lei, că s-au ob­ținut economii la prețul de cost care depășesc cifra de 1 milion lei. Cu excepția fa­bricilor de mobilă de la Su­ceava și Cîmpulung, celelalte secții ale combinatului și-au îndeplinit ori și-au depășit sarcinile care le-au revenit. Adunarea generală a repre­zentanților salariaților, carac­terizată printr-o numeroasă participare la discuții, a dez­văluit deficiențele ce mai per­sistă, deficiențe deloc negli­jabile, care au­ determinat, în final, neîndeplinirea planului la mobilă, nerealizarea cu a­­proape 700 mii lei a angaja­mentelor la producția marfă vîndută și încasată și cu pes­te 200 mii lei la beneficii. Toc­mai de aceea ne-am fi aștep­tat de la unii tovarăși, îndeo­sebi de la cei care dețin func­ții de răspundere în unitate, la o tratare analitică, matură, e­xigentă a problemelor pe care le-au abordat, nu la simpla lor enunțare. Considerăm, însă, că materialul prezentat, intervențiile au suplinit aceste lacune, adunarea formulând soluții în vederea perfecțio­nării activității viitoare. Pe plan central s-au situat, în adunare, ritmicitatea reali­zării planului, îndeosebi la­­ mobilă, unde s-au constatat cele mai mari deficiențe. La Fabrica de mobilă din Sucea­va, în trimestrul al doilea, rit­mul de lucru s-a îmbunătă­țit. Mare parte din restanțe au fost recuperate. Planul s-a realizat lună de lună. Dar, to­tuși, deficiențele n-au fost în­lăturate definitiv. Sintetizate, cauzele se exprimă prin pre­zența indisciplinei pe anumite trepte ale ierarhiei profesiona­le, necuprinderea tuturor pro­blemelor pe care le ridică pro­ducția, o coordonare nu întot­deauna competentă. S-a afir­mat, în adunare, că restanțe­le vor fi recuperate în luna septembrie. Altcineva a spus că nu vor putea fi recuperate integral datorită deficiențelor care există. Ele sunt concreti­zate, în parte, în abaterea de la disciplina de plan. La mo­bila destinată exportului, ră­­mînerile în urmă reprezintă, după opt luni, aproape 2 mi­lioane lei. Alte explicații, în afară de indisciplină, nu e­­xistă. Fabrica a fost asigurată la timp cu comenzi, cu mate- N. GROZA (Continuare în pagina a II-a) ! Cum si I ’J­ianc DETERMINANT­ AL PULSULUI RITMIC AL PRODUCȚIEI ADUNĂRILE generale ALE SALARIAȚILOR ÎN PAGINA 4 # Prezențe românești 0 Secvențe finlandeze 9 Uitările Adunării Generale a O.N.U. 0 Din presa străină

Next