Zori Noi, septembrie 1969 (Anul 22, nr. 6754-6778)

1969-09-11 / nr. 6762

Proletari din toate țările uniți-vă ! Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean efii de muncă tributar formalismului Majoritatea comitetelor de direcție desfășoară o muncă susținută pentru punerea în valoare a însemnatelor rezer­ve de care dispune economia județului nostru în vederea creșterii permanente a eficien­ței activității economice. Se constată că, pe baza indica­țiilor comitetului județean de partid, comitetele de direcție din întreprinderile industriale din județ își axează activita­tea pe problemele majore ale producției, cum sunt fundamen­tarea sarcinilor de plan, creș­terea productivității muncii, activitatea economico-finan­­ciară, realizarea sarcinilor la export, îmbunătățirea calității produselor și altele. Există co­mitete de direcție ca cele de la C.I.L. Suceava, întreprinde­rea minieră Vatra Dornei, în­treprinderea minieră Suceava, I. F. Gura Humorului etc., unde principiul muncii colective a devenit o dominantă a activi­tății. Comitetele de direcție din aceste unități au cîștigat o bună experiență în abordarea problemelor privind organiza­rea producției, dezvoltarea în perspectivă a întreprinderilor respective, luînd în dezbatere materiale de analiză temeinic elaborate, bazate pe studii, ceea ce permite ca fiecare membru al comitetului de di­recție să vină cu propuneri valoroase în vederea adoptă­rii celor mai corespunzătoare măsuri. Se știe că eficiența muncii oricărui comitet de direcție se materializează în creșterea competenței cu care sînt fun­damentate deciziile. Or, trebuie spus că, din păcate, există ca­zuri (I. F. Moldovița, I. F. Ră­dăuți, Industria cărnii ș.a.) cînd comitetele de direcție, deși iau în dezbatere proble­me deosebit de importante, nu adoptă hotărîri sau hotărîrile adoptate vizează probleme mi­nore. De asemenea, nu peste tot s-a renunțat pe deplin la forma de conducere uniperso­nală. Astfel, la combinatul de celuloză și hîrtie, în nenumă­rate rînduri, cadrele de con­ducere au luat hotărîri în pro­bleme deosebit de importan­te ale procesului de producție, fără a se consulta cu mem­brii comitetului de direcție. De asemenea, problemele care ur­mează a fi analizate nu sînt selecționate peste tot cu mult d­iscernămînt. La întreprinde­rea minieră Suceava, de pil­ din activitatea unor comitete de directe dă, de multe ori au fost puse în dezbaterea comitetului de direcție probleme care puteau fi rezolvate ușor la nivelul serviciilor de resort sau al co­mitetului de sindicat. Se constată că analizele e­­conomico-financiare nu ocupă un loc important în activitatea comitetelor de direcție de la Fabrica de mucava „Molidul", Fabrica de spirt din Rădăuți, Fabrica de conserve din fruc­te — Suceava și altele. Aici, comitetele de direcție se măr­ginesc, atunci cînd este vorba de analize economico - finan­ciare, să facă o constatare sumară a faptelor, fără apro­fundarea cauzelor și adopta­rea unor decizii care să ducă la înlăturarea acestora. Este și normal să se întîmple așa din moment ce problemele econo­­mico-financiare nu sînt cunos­cute în mod temeinic de către membrii comitetelor de direc­ție. Aceștia nu află despre conținutul problemelor puse în dezbatere decit în cadrul șe­dințelor de comitete, ceea ce îi pune în imposibilitatea de a lua cuvîntul, de a veni cu propuneri pentru îmbunătăți­rea muncii. Pe de altă parte, aspectele ce vizează activita­tea economico - financiară și care fac obiectul unor dezba­teri în comitetul de direcție nu se stabilesc și nu se fac cu­noscute, în toate cazurile, la timp. In mare parte, întocmi­rea materialelor este lăsată pe seama serviciilor de resort, neelaborîndu-se pe baza unor tematici, de către colective constituite din tehnicieni, eco­nomiști și specialiști, așa cum prevăd hotărîrile. Aceasta de­termină ca materialele să­ aibă un caracter constatativ, să se limiteze la probleme generale, să nu vizeze o finalizare con­cretă a acțiunilor. Este de neînțeles de ce nici pînă acum în activitatea co­mitetelor de direcție de la com­binatul de celuloză și hîrtie, de la industria cărnii și de la întreprinderile agricole de stat nu s-a statornicit bunul obicei — prevăzut de altfel și prin hotărîrea de constituire a a­­cestor organisme — de a-i in­forma în mod sistematic pe reprezentanții salariaților asu­pra mersului îndeplinirii pla­nului și asupra rezultatelor economico-financiare. Preșe­dinții unor comitete de direc­ție nu informează în mod pe­riodic asupra realizării sarci­nilor și măsurilor aprobate an­terior de către adunarea ge­nerală a salariaților. De regu­lă, această problemă deosebit de importantă a materializării hotărîrilor este lăsată exclusiv în sarcina secretarului teh­nic al comitetului de direcție. Din analizele făcute pînă în prezent rezultă, de asemenea, că într-o serie de întreprin­deri comitetele de direcție țin ION ALEXE (Continuare în pagina a IlI-a) Preocupări pentru valorificarea complexă a resurselor pădurii Analizarea felului în care au fost îndepliniți indicatorii de plan pe primele opt luni ale acestui an și a sarcinilor pentru 1970 a constituit,­­ și pentru silvicultori, un prilej de temeinică aprofundare a sti­lului și metodelor de muncă adoptate, de recapitulare a succeselor și a rezervelor și, de pe această bază, de ini­țiere și elaborare a măsuri apte să conducă unor la continua îmbunătățire a acti­vității, la sporirea eficienței ei sub toate unghiurile de ve­­dere, nu unui unuiu organiza­­toric ce i s-a stabilit, silvicul­tura suceveana — element cu remarcabilă pondere în eco­nomia județului — și-a afir­mat astfel, încă o dată, sub­stanțiale potențe creatoare și hotărîrea cadrelor ce o de­servesc de a face totul pen­tru cet mai buna punere în valoare a acestora. Concluzia unanimă a dez­baterilor ce au avut loc în o­­coalele silvice este că, față de realizările de pînă acum, sunt întrunite toate condițiile pentru ca sarcinile de plan ale anului în curs să fie în­deplinite în întregime, la toa­te capitolele și pozițiile, iar angajamentele să fie realiza­te integral , că o justă defal­­care, urmărirea riguroasă lor, un chibzuit plan de in­­­tervenții tehnico - organizato­rice vor asigura, și indicato­rilor anului viitor, aceeași bună evoluție; în acest din urmă sens, larga participare la discuții, maturitatea și res­ponsabilitatea cu care au fost abordate problemele spe­cifice sectorului, soluțiile gos­podărești propuse reprezintă de pe acum, ca sinteză a o­­piniei colective, garanții te­meinice pentru intensa mo­bilizare a energiilor sectoru­lui și pentru rodnicia efortu­rilor la care el se angajează. La Putna, predominantă a fost grija pentru căutarea și valorificarea tuturor resurse­lor pădurii în spiritul indica­țiilor din documentele celui de-al X-lea Congres al parti­dului. Inginerul Valentin Hos­­tă­țariu, șeful ocolului, tehni­cianul de vînătoare Dragoș Gînga, brigadierul Justin Col­ban și Constantin Lucescu, șeful centrului de fructe, au făcut, în acest sens, propuneri concrete, valoroase și, urmînd exemplul brigadierului Dormi­­dont Băncescu, s-au angajat ca, în formațiile de lucru pe care le conduc, toate sarcini­le să fie îndeplinite exem­plar și la termen. Cele 15 puncte ale planului de mă­suri, întocmit pe baza suges­tiilor și cerințelor întregii ma­se de salariați ai ocolului, s.u.5p"üTid Optim Tiki"di­n Seiiiclicul obiectiv, contribuind la înlă­turarea deficiențelor ce s-au mai manifestat și pe care vorbitorii le-au pus în eviden­ță cu combativitate, în spirit critic și autocritic. S-a acor­dat egală atenție împăduriri­lor, completărilor și regene­rărilor, lucrărilor de protecție și operațiunilor culturale, rit­mului și calității acestora , dar n-au fost neglijate nici paza pădurii, bogățiile ei ci­negetice și piscicole, inepui­zabila gamă a fructelor și produselor accesorii pe care le oferă. Preocupări similare au do­vedit și dezbaterile din adu­narea salariaților Ocolului sil­vic Marginea. Punînd accen­tul pe realizarea ritmică a sarcinilor de plan și pe ela­borarea acestora în perspec­tivă, ei au analizat cu mult discernămînt factorii negativi care le-au influențat activita­tea de pînă acum, încununa­tă, de altfel, cu notabile succese , beneficii de 306.000 lei, numai din valorificarea aracilor din semințiș neutili­zabil, economii, cote superi­oare prevederilor la toți in­dicatorii. Au fost criticate ne­­respectarea graficului de con­trol al cantoanelor, lipsurile in supravegherea circulației materialului lemnos, abaterile de la normele privind protec­ția și tehnica securității mon- Ing. AUREL NEACȘU de la Inspectoratul silvic județean (Continuare în pagina a IlI-a) r Din peisajul nou al Sucevei Foto : D. VINTILA □ CUI CONSFĂTUIRE ! Redacția ziarului „Zori noi" anunță organizarea, în colaborare cu comitetul sin­dicatului de la I. F. Gura Humorului, a unei consfătuiri cu populația in comuna Fra­sin. Tema : APROVIZIONAREA ȘI DESERVIREA CONSUMATORILOR PRIN UNITĂȚILE COMERCIALE. Invităm la această consfătuire un număr cu­ mai mare de cetățeni din localitate și din comunele învecinate, muncitori forestieri, care, prin sugestiile lor, prin relevarea neajunsurilor, să contribuie la îmbunătățirea activității comerciale. Solicităm, de ase­menea, prezența reprezentanților U.J.C.C., ai FILCOOP și C.L.F. Gura Humorului — factori răspunzători de buna aprovizionare și servire a populației. CONSFĂTUIREA ARE LOC VINERI, 12 SEPTEMBRIE, ORELE 16, IN SALA CLU­BULUI MUNCITORESC DIN LOCALITATE. în acest număr: Pe același plan cu procesul de producție în pag. 3 • CIVICE HD CONTRAPUNCT • DIALOG în pag. 2 în pag. 2 în pag. 3 i Anul XXIV • 6762­4 pagini 30 bani REDACȚIA $1 ADMINISTRAȚIA s Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ; telefoane s redactor șef - 2766 ; redactor șef adjunct - 3198 ; secreta­riatul de redacție - 2692 ; industrie, viață de partid - 2765 ; cultură, informații - 2764 ; agrară, admi­nistrație - 3195 ; construcție de stat, scrisori și co­respondenți - 3096. joi 11 septembrie 1969 Z3 □ O notes Bilanț rodnic Perioada care s-a scurs din acest an a fost încheiată, de către colectivul de muncă al întreprinderii piese de schimb din Suceava, cu însemnate re­zultate. Planul producției mar­fă a fost realizat în procent de 114 la sută, iar productivi­tatea muncii a sporit cu 12,2 la sută, procent care indică, de asemenea, depășirea pla­nului la producția marfă vîn­­dută și încasată. Concomitent, preocuparea pentru sporirea eficienței acti­vității economice s-a soldat cu diminuarea cheltuielilor la 1.000 lei producție marfă, cu 230 lei față de cifra planifi­cată. Au redus cheltuielile materiale Reducerea volumului de cheltuieli reprezintă, pentru co- ÎN AGRICULTURĂ­ , ANOTIMP HOTAR.TOR PEMT­tU RECOLTA PREZENTĂ ȘI VIITOARE Măsuri și termene nerespectate. DE CE ? Deși am făcut-o în ziarul de ieri, astăzi reamintim organe­lor agricole județene că unele măsuri și termene preconizate pentru buna desfășurare a lu­crărilor din campania agrico­lă de toamnă nu sînt respecta­te întocmai, ceea ce ar trebui să determine intervenții ho­­tărîte. Acum, nu atunci cînd va fi prea tîrziu ! Iată de ce facem această a­­firmație . Potrivit planului de măsuri al direcției agricole și uniunii județene a cooperativelor a­­gricole de producție, trebuia ca, pînă la data de 8 septem­brie, să fie puse în stare de funcționare toate tractoarele și mașinile agricole ce vor lucra în campania de toamna. Or, și la 9 septembrie existau secții de mecanizare în care măsura respectivă nu fusese încă materializată. Este drept, la Zamostea, de pildă, se tre­cuse și la semănat (FOTO 1), la Șerbănești, toate tractoare­le se aflau în lucru, dar la secția de mecanizare din A­­dîncata (I.M.A. Salcea) proba semănătorilor nu era făcută. Totodată, aici, două tractoa­re staționau, unul dintre ele fiind defect (FOTO 2 — în pa­gina a II-a). Mecanicul Iancu Ursaciuc ne asigura că „în vreo două ore . . . defecțiu­nea va fi remediată“, dar nu vedem cum, din moment ce, la sosirea noastră, nu lucra nimeni la reparat. L-am între­bat pe mecanic dacă mașini­le de recoltat cartofi se află pe cîmp. „Nu, ambele se a­­flă la întreprindere. Li se montează benzile transpor­toare“ — a fost răspunsul. Deci, deși recoltatul cartofi­­ier trebuia început la 5 sep­tembrie, mecanizatorii din A­­dîncata nu erau gata cu pre­gătirile nici după 4 zile. Am discutat și cu președin­tele cooperativei agricole, Gheorghe Ciobanu. El era su­părat de modul cum acționea­ză mecanizatorii secției con­duse de Ion Ciobanu : „A­­vem cosiți vrej­i de pe vreo 30 de hectare cu cartofi, ma­șinile de recoltat ar putea in­tra la lucru, dar nu-s aici. E­­xistă suficient teren de arat, însă unele tractoare sunt de­fecte. Mai mult, tractoristul Vasile Ciobanu, în loc să fie trimis pe cîmp, este reținut în sat să taie lemne la circular pentru diferiți cetățeni. Nu a­­vem nimic împotrivă. Dar să facă aceasta pe timp nefavo­rabil sau cînd nu-i de lucru pe tarlale !“. într-adevăr, pe Vasile Cio­banu l-am găsit tăind lemne la locuitorul Vasile Colbu, (FOTO 3 — în pagina a II-a). Avea și o chitanță neclară (datată „06.08. 1969“), privind contravaloarea a 6 ore de funcționare. Or, ne aflam în ziua de 9 septembrie. Chiar dacă ar fi fost vorba de o greșeală în legătură cu luna­­ august în loc de septembrie), cele 6 ore de funcționare tre­cuseră, oricum, în de . . . cel puțin două interval zile bune de lucru. Tot în ziua amintită și tot la o secție de mecanizare a I.M.A. Salcea — cea de la Hănțești — majoritatea trac­toarelor (11 din 18) staționau (FOTO 4 — în pagina a II-a). Trei dintre acestea erau de­fecte, dar numai doi mecani­zatori se ocupau cu repara­tul. Lipseau : Gheorghe Grosu, Vlad Hosman, Aurel Poe­­naru, Pavel Potîngă, Gheor­ghe Anton, Dinu Chelaru, Vlad Pitaru, Enache Nahar­­niuc și elevul Viorel Nichifor. Este de neînțeles cum pierd timpul unii tractoriști și, mai ales, cum sînt lăsați să facă ce vor ! Cam ca și la Hăn­­țești, luni după - amiază, la secția de mecanizare din Chi­­lișeni am găsit stînci nefolo­site 8 tractoare și două ma­șini de împrăștiat îngrășă­minte. Nimeni nu a fost în stare să ne explice motivele. La Reuseni, pe tarlaua „La șosea“, se administrau îngră­șăminte chimice pe suprafețe ce urmează a fi însămînțate cu grîu. Toată lauda, dar fa­cem observația că trebuie a­­cordată o mai mare atenție calității acestei lucrări, în­­trucît mecanizatorii, în goana lor după „mult“, lasă goluri. Și cooperatorii au partea lor de vină. Nici ei nu depun suficiente eforturi pentru a finaliza lucrările la ordinea zilei în termenele stabilite. Chiar și la Zamostea, condi­­ționatul semințelor nu era terminat alaltăieri, deși ni se spusese că acest fapt s-ar fi petrecut încă în urmă cu o săptămînă și deși se b­orusa la semănat. Magazinerul Lau­­rențiu Iacob ne declara că ar mai fi de selectat circa 60 tone de grîu din soiul Bezos­­taia 1. De asemenea, pregă­tirea semințelor era rămasă D. TURTĂ I. MANEA Foto : I. MlNDRESCU (Continuare in pagina a Il-a) Foto 1. Insămînțări de toamnă la Zamostea După cum ne-a informat tovarășul inginer Boris Ro­­taru, directorul tehnic al Stațiunii experimentale a­­gricole Suceava, de cu­­rînd, aici a început recol­tatul mecanic al cartofilor ,pentru sămînță de pe cele 270 hectare. Pînă la data de 9 septembrie, cartofii din soiul Bintje, de pe 53 hectare, au și fost recoltați, iar cei din soiul Desirée,­­ de pe 60 hectare, din totalul de 70 hectare. La a­­cest soi, producția medie la hectar este de 25.000 ki­lograme. A început recol­tatul și la cartofii din soiul Mercur. Din întreaga pro­ducție, circa 3.100 tone vor fi puse la dispoziția unită­ților cultivatoare de car­tofi, în zone închise, din întreaga țară. Pe teme de circulație Din inițiativa­ Inspectoratului ju­dețean al miliției, în sala cinema­tografului „Modern“ din Suceava a avut loc, ieri dimineața, o șe­dință de lucru pe teme de circu­lație. Au participat șefi ai unită­ților de transporturi auto din ju­deț și alți factori de răspundere din întreprinderile și instituțiile care dispun de un mare număr de mijloace auto, lucrători ai Inspec­toratului județean de miliție. După ce au fost trecute în re­vistă principalele cauze care au determinat evenimentele de circu­lație din ultima vreme, au fost stabilite măsuri cu privire la răs­punderea șefilor de garaje și ser­viciilor de transporturi din uni­tăți pentru starea tehnică a par­cului auto și respectarea regulilor de circulație conform normelor le­gale în vigoare. Au fost, de ase­menea, subliniate unele obligații pentru șefii unităților de trans­porturi privind împrospătarea cu­noștințelor profesionale ale con­ducătorilor auto și reexaminarea periodică a acestora în vederea practicării, pe arterele rutiere, a unui transport modern, civilizat, lipsit de evenimente de circulație. l activul de munca al șantieru­lui T.C.M.M. Frasin, unul dintre indicatorii căruia ei ii acordă o atenție deosebită. De la în­ceputul anului pînă acum, ei au economisit, față de cifra planificată, peste 2,5 milioane lei. Cursuri de instruire pentru cadrele didactice In cadrul acțiunii de pregă­tire a condițiilor necesare funcționării școlii generale de 10 ani, la Suceava s-au desfă­șurat în zilele de 8 și 9 septembrie, cursuri de in­struire a cadrelor didacti­ce din județ, care vor pre­da la primele clase a IX-a din anul școlar 1969/1970. Cursuri­le menționate vizează atît stu­dierea și discutarea modalită­ților de realizare a planului de învățămînt, a programelor și manualelor școlare, cît și activitățile practice în măsură să înlesnească și să determi­ne aplicarea concretă, eficien­tă a prevederilor acestora și a sarcinilor procesului instructiv­­educativ. SPECTACOL Teatrul „C. I. Nottara“ din București va prezenta la Su­ceava, pe data de 15 septem­brie a.c., ora 20,00, în sala Ansamblului „Ciprian Porum­­bescu“, spectacolul „Enigma­tica doamnă M“, comedie în 3 acte și un tablou final de Karel Capek. Din distribuție : Migry A­­vram­­ Nicolau, Val Săndules­­cu, Mihai Pruteanu, Dorin Mo­­ga, Dan Nicolae, George Pău­­nescu, Al. Clonaru, Petrică Po­pa, Cristina Tacoi, Sanda Băn­­cilă, Pușa Scărlătescu, George Negoescu, Ion Enache, Flori­­ca Baciu. Muzica este semnată de Paul Urmuzescu. Scenografia — Lidia Radian. Direcția de scenă — Val Săndulescu. Învâțâmîntul superi­ din țară va dispune de noi localuri de studiu In anul universitar care începe la 1 octombrie, învâțâmîntul supe­rior va dispune de o serie de noi localuri de studiu, însumînd apro­ximativ 54.000 m.p. Pe șantierul noii construcții a Institutului poli­tehnic bucureștean au și fost re­cepționate amfiteatrele și labora­toarele de lucrări practice pentru studenții anilor I și II. Noi con­strucții au fost înălțate și la Bra­șov, unde va fi instalată Facul­tatea de mecanică a politehnic din localitate. institutului Localul .nSiiv Miilîsl­i pediagogiC Üo j­dîn­ vila­ Suceava se află și el în stadiu fi­nal de execuție. In același timp, in apropiatul an de învățămînt universitar vor funcționa facultăți și secții nou create, printre care Facultatea de filologie și istorie din Sibiu — sub egida Universității „Babeș - Bolyai“ din Cluj, Facultatea de istorie - geografie din Suceava — în cadrul Institutului pedagogic din oraș, Facultatea de muzică din Brașov și facultățile de educa­ție fizică din Tg. Mureș și Galați — pe lângă institutele pedagogice din aceste centre universitare, și institutele de subingineri din Baia Mare și Pitești, a căror activitate va fi subordonată rectoratelor in­stitutelor politehnice din Cluj și București. Rețeaua învățămîntului superior din țara noastră va nu­măra astfel 49 de instituții cu 1­94 facultăți, repartizate în 16 centre universitare. Expoziție cu vînzare de mărfuri produse în Bulgaria La 9 septembrie s-a deschis în Capitală, la Magazinul universal „Victoria“ o expoziție cu vînzare de mărfuri produse în Bulgaria. La deschidere, erau prezenți re­prezentanți ai conducerii Ministe­rului Comerțului Interior, Gr. Va­­ch­ev, prim - adjunct al ministru­lui comerțului interior din R. P. Bulgaria, sosit în țară cu acest prilej, membri ai ambasadei Bul­gariei și ai altor misiuni diploma­tice acreditați la București. Directorul ICS „Victoria“, Sadu­ri*11. Artin, și primul adjunct al ministrului comerțului interior din R. P. Bulgaria au rostit cu acest prilej scurte cuvîntări. Printre mărfurile expuse se află articole de îmbrăcăminte și arti­zanat, obiecte de uz casnic, țesă­turi etc. Expoziția cu vînzare ră­­mîne deschisă pînă la sfîrșitul a­­cestei luni.

Next