Zori Noi, septembrie 1969 (Anul 22, nr. 6754-6778)

1969-09-12 / nr. 6763

Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Fabrica de tricotaje Suceava. Aspect din hala mașini­lor de bobinat Foto : I. MIHOVEANU Restanțele se datoresc dereglărilor în mecanismul organizării muncii Aceasta este concluzia care s-a desprins din recenta adu­nare de dezbatere a sarcini­lor de plan ale anului viitor a colectivului fabricii de mo­bilă de la combinatul suce­vean de industrializare a lemnului. Bilanțul, la 8 luni, indică rezultate necorespun­zătoare : o restanță valorică de circa 800 mii lei. Restan­țele depășesc, bineînțeles, în sens negativ, cifra ce s-au angajat muncitorii, care in­ginerii și tehnicienii să-și de­pășească sarcinile anuale ale acestui an (700 mii lei). Este principalul obiectiv spre care se cer orientate efortu­rile colectivului, căci de mo­dul în care se va îndeplini planul anului prezent, vor depinde rezultatele din anul viitor. Care sunt cauzele rămîne­­rilor în urmă ? Este vorba de deficiențe în aprovizionarea cu materiale, în organizarea producției și a muncii. De altfel, rezultatele de acum sunt o urmare a celor din pri­mul trimestru. Au fost perioa­de cînd a lipsit cheresteaua, furnirele. Din materialul pre­zentat participanților la dez­batere, de către inginerul Petru Stătescu, șeful fabricii de mobilă, reținem că planul nu a fost realizat ritmic, de­cadă cu decadă. Nu este vor­ba numai de lipsa materia­lului. Timpul de muncă nu este utilizat integral. Utilajele nu sunt folosite la întreaga capacitate. De regulă, la în­cheierea schimbului, lucrul se lasă cu 20 de minute, chiar cu o jumătate de oră mai de­vreme și, aceasta, în multe cazuri. La utilaje cu randa­mente superioare,­­între care agregatul de­formatizat, ma­șina de găurit multiplă. Este mare numărul muncitorilor care calitate, execută lucru de slabă Sunt necesare în­toarceri pe fluxul tehnologic, pentru remanieri, se consumă manoperă în plus, ceea ce diminuează productivitatea muncii. Multe repere se rebu­­tează. Așa se explică, de alt­fel, depășirea consumului specific cu 170 m.c. cherestea de fag și de brad. Au fost ci­tați, la adunare, mulți dintre autorii unor astfel de fapte, care creează greutăți între­prinderii. Reiese, din cele relatate, necesitatea înlăturării, intr-un timp cît mai scurt, prin apli­carea unor măsuri hotărîte, a deficiențelor existente. Parti­cipanții la discuții, dezvoltînd aspectele prezentate în mate­rialul expus, au făcut propu­neri, au venit cu sugestii. Reținem, în legătură cu uti­lizarea timpului de lucru, cele spuse de maistrul principal Jacob Moluzană : „Azi puteam fi citați printre secțiile cu re­zultate bune. Dar iată că ne prezentăm cu mari rămîneri în urmă, îndeosebi la produc­ția pentru export. Am lucrat la o garnitură grea, cu repe­re multe, pretențioase. S-au ivit dificultăți în lipirea furni­relor. Biblioteca „Solo“ a ră­mas în urmă chiar de la pri­mul lot. Unii oameni, care lu­crau la execuția ei, n-au do­vedit simț de răspundere. Re­cepția s-a făcut superficial. Rămînerea în urmă la garni­tura E 100 este nejustificată. Panourile au fost prelucrate. In cazul acestora, a lipsit for­ța de muncă. Cred că n-au fost planificate rațional con­cediile. Oricum, piesele nu pot merge înainte de la sine. Vorbim de mult despre dis­ciplina la locul de muncă și totuși vat. Iu rămîn multe de rezol­schimbul de noapte, unii muncitori dorm. Un sin­gur maistru, oricît ar fi el de activ, nu poate cuprinde toa­te locurile de muncă. O ma­re parte a timpului o pierde căutînd oamenii care se as­cund ca să poată dormi. Mă întreb și eu : muncitorii vin la fabrică să doarmă, ori să lucreze ? Căci lucrurile nu mai pot fi tolerate. Se as­cund printre materiale, se în­chid în dulapuri. Unii lasă mașinile să funcționeze în gol. M-aș referi, apoi, la un alt aspect, la fumat. Ii vezi pe unii că stau mereu la lo­cul special amenajat. Fără să exagerez, cred că în felul acesta se pierd două ore din program. Intr-o zi am urmărit 14 muncitori. Stăteau la tai­­ g. GROZA (Continuare în pagina a Il-a) Ieri, la Suceava, Rădăuți și Siret au avut loc consfătuiri ale cadrelor didactice, la care au luat parte învățători, pro­fesori și educatori de la șco­lile din aceste orașe și din mai multe localități rurale. La consfătuiri au participat membri ai birourilor comite­telor județean, municipal și orășenești de partid, membri ai comitetelor executive ale consiliilor populare jude­țean, municipal, și orășenești, reprezentanți ai inspectoratu­lui școlar județean, ai orga­nizațiilor de masă, cît și din partea Ministerului Invățămîn­­tului. Pe baza referatului privind „Sarcinile școlii senatului didactic și ale per­în lumina documentelor celui de-al X-lea Congres al P.C.R.", cei pre­zenți au analizat rezultatele înregistrate în învățămîntul de stat de la orașe și sate, în instruirea și educarea multi­laterală a tinerei generații, re­­levînd exigențele noii etape de dezvoltare a învățămîntu­­lui, în cadrul căreia un loc de frunte îl ocupă generalizarea școlii de 10 ani, important in­strument de ridicare a gra­dului de cultură și civilizație a poporului nostru. Participanții la discuții — di­rectori de școli, secretari ai or­ganizațiilor de partid din școli, comandanți ai unităților de pio­nieri, învățători și profesori cu o bună experiență pedagogică și didactică — s-au referit, în cuvîntul lor, la metodele și mijloacele folosite pentru con­tinua îmbunătățire și moder­nizare a procesului instructiv­­educativ, semnalînd, totodată, neajunsurile care mai există și făcînd valoroase propuneri pentru activitatea de viitor. In cadrul concluziilor au fost reliefate sarcinile ce re­vin cadrelor didactice în noul an școlar, necesitatea de munci cu pasiune și perseve­n­rență pentru instruirea temei­nică a elevilor, pentru educa­rea tinerei generații în spiri­tul dragostei față de patrie și partid, în partea a doua a consfă­tuirilor, cadrele didactice au participat la discuții pe spe­cialități. Astăzi, consfătuiri similare își desfășoară lucrările în centrele Fălticeni, Gura Humo­rului, Cîmpulung și Vatra Dor- Consfătuirile cadrelor didactice In timpul consfătuirii cadrelor didactice de la Suceava ÎN AGRICULTURĂ- 1 Anotimp hotărâtor pentru recolta prezentă și viitoare SEMINȚELE NU POT GERMINA PE... SOLUL DEFICIENȚELOR Ne apropiem de 15 septem­brie, perioadă cînd, în condi­țiile de climă și sol ale jude­țului nostru și potrivit sarcini­lor stabilite de către organe­le de resort trebuie să se trea­că din plin la însămînțatul griului pentru producția anu­lui viitor. Cum este pregătită această importantă lucrare ? Iată întrebarea pe care am adresat-o mai multor factori de răspundere în cadrul unui raid organizat ieri diminea­ță în diferite unități agricole ale județului. Se constată că, în mare parte, conducerile cooperativelor agricole mani­festă preocupare pentru ca însămînțările să fie executate în timpul optim și în bune con­­dițiuni. Din numeroasele fap­te pozitive întîlnite ieri pe te­ren, cea mai semnificativă ni se pare activitatea țăranilor cooperatori din Moara. încă de la orele 6 dimineața, pre­ședintele Vasile Albu se afla printre oameni, dirijîndu-i spre locurile de muncă. După o scurtă prezentare a stadiului pregătirilor în vederea însă­­mînțărilor, vizităm tarlalele pe care se materializează pla­nul de acțiune al consiliului de conducere. Astfel, se con­stată că cele 100 de hectare care urmează să fie însămân­țate în prima epocă sunt deja arate în întregime. Grupuri compacte de cooperatori se îndreptau spre terenurile care urmau să fie eliberate în ve­derea executării arăturilor. In magazii, sămînța era condi­ționată. Ingrășămintele fuse­seră procurate, în așa fel în­­cît la fiecare hectar să se ad­ministreze cîte 300 kg. super­­fosfat și 100 kg. azotat de a­­moniu. Dar, această lucrare înscrisă, ieri, la ordinea zilei, pentru activitatea cooperatori­lor și mecanizatorilor din Moara, nu a putut începe dis­­de-dimineață. Cauza este că, în timp ce o cantitate de 6000 kg. de îngrășăminte așteptau de o zi să fie împrăștiate pe tarlaua „Frumoasa", tovarășul ing. Gheorghe Lupașcu, di­rectorul întreprinderii mecanizarea agriculturii pentru din Salcea, a găsit de cuviință să țină cu mecanizatorii de la secția Moara o ședință „ope­rativă". E foarte bine că se merge la brigăzi pentru pune­rea la punct a anumitor nea­junsuri. Dar, numai „operati­vă" nu a fost ședința organi­zată ieri dimineața aici, cînd nici după două ore nu se ter­minase. In același timp, și în alte unități, lucrări deosebit de im­portante așteptau sosirea me­canizatorilor. Consiliul de con­ducere al cooperativei agrico­le din Bosanci, de pildă, so­licitase secției de la Moara să are 70 de hectare teren. La cooperativa agricolă din Sf. Ilie trebuia trimisă, tot de la Moara, o tocătoare mecanică pentru însilozarea unor fu- ION VLAD (Continuare in pagina a II-a) Proletari din toate țâril( unfdl­vâ ) Depunerea unei coroane de fiori în după - amiaza aceleiași zile, președintele federal Franz Jonas și persoanele ofi­ciale care îl însoțesc au de­pus o coroană de flori la Mo­numentul eroilor luptei pentru libertate­a poporului și a pa­triei, pentru socialism. Anul XXIV • 6763 4 pagini 30 bani REDACȚIA $1 ADMINISTRAȚIA s Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ; telefoane ; redactor șef - 2766 ; redactor șef adjunct - 3198 ; secreta­riatul de redacție - 2692 ; industrie, viață de partid - 2765 ; cultură, informații - 2764 ; agrară, admi­nistrație - 3195 ; construcție de stat, scrisori și co­respondenți - 3096, vineri 12 septembrie 1969 Vizita în țara noastră a președintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas La invitația președintelui Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, joi dimineața a sosit în Capitală președintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, care va face o vizită oficială în țara noastră. In întîmpinarea președinte­lui federal, pe aeroportul Bă­neasa se aflau președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, Ilie Verdeț, prim­­vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, vicepreședinte Manea Mănescu, al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, prima­rul general al Capitalei, Mi­­hai Marinescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Cor­­neliu Mănescu, ministrul afa­cerilor externe, membri ai Consiliului de Stat și ai gu­vernului, conducători de insti­tuții centrale, oameni de știin­ță și cultură, generali și ofi­țeri superiori, precum și nu­­­meroși ziariști români și aus­­trieci, corespondenți și trimiși speciali ai presei străine. Erau prezenți dr. Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la București, membri ai amba­sadei austriece, șefi ai misiu­nilor diplomatice, atașați mi­litari și alți membri ai corpu­lui diplomatic acreditați la București. Pe clădirea aeroportului Bă­­neasa erau arborate drape­lele de stat ale Republicii So­cialiste România și Republicii Austria. Pe frontispiciul clădi­rii centrale a aeroportului se aflau portretele președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și președintelui fe­deral, Franz Jonas, precum și urările : „Bun venit Exce­lenței sale președintelui fede­ral al Republicii Austria, Franz Jonas“, „Trăiască prie­tenia dintre popoarele român și austriac“. La ora 11, avionul oficial, escortat de la intrarea în spa­țiul aerian al României de a­­vioane cu reacție ale forțelor noastre armate, aterizează pe aeroportul Băneasa. La coborîrea din avion, pre­ședintele federal Franz Jonas este salutat cordial de pre­ședintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu. înaltul oaspete este însoțit de dr. Kurt Waldheim, minis­trul federal al afacerilor ex­terne, dr. Karl Trescher, di­rector de cabinet al președin­telui federal, dr. Claus Win­terstein, ambasador extraor­dinar și plenipotențiar, șeful protocolului Ministerului fede­ral al Afacerilor Externe, dr. Georg Schlumberger, trimis extraordinar și ministru pleni­potențiar în Ministerul federal al Afacerilor Externe, colonel Raimund Truxa, aghiotant al președintelui federal, dr. Jo­sef Randion, consilier de ca­binet, dr. Kurt Skalnik, consi­lier, referent de presă al Can­celariei președenției. Președintele Nicolae Ceaușes­cu prezintă persoanele ofici­ale venite în întîmpinare. Comandantul gărzii de onoare aliniată pe aeroport prezintă onorul, în timp ce se intonează imnurile de stat ale celor două țări, se trag, în semn de salut, 21 de salve de artilerie. Cei doi conducători de state trec apoi în revistă garda de onoare. După ce salută dra­pelul gărzii, președintele Franz Jonas se oprește în fața mili­tarilor rostind în limba ro­mână : „Bună ziua ostași“. Președintelui federal îi sunt prezentați apoi șefii misiunilor diplomatice și celelalte per­soane oficiale române venite în întîmpinare. De pe podiumul instalat pe aeroport, președintele Consi­liului de Stat, Nicolae Ceaușescu, rostește un cuvînt de bun venit. Răspunde pre­ședintele federal, Franz Jonas. Cei doi conducători își string mîinile călduros. Numeroși bucureșteni, veniți pe aeroport pentru a aduce oaspeților urarea poporului român de „bun sosit“, aplaudă cu căldură, flutură stegulețe. Un grup de tinere în costume naționale oferă oaspeților austrieci buchete de flori. Primirea deosebit de căldu­roasă pe care a făcut-o popu­lația Capitalei președintelui federal Franz Jonas constituie o expresie a sentimentelor de prietenie și stimă ale poporu­lui nostru față de poporul aus­triac. Vizita președintelui Re­publicii Austria în România se înscrie ca un moment impor­tant în istoria bunelor relații (Continuare în pagina a IlI-a) Cuvântarea NICOLAE Stimate domnule președinte. Este deosebit de plăcut pen­tru mine să vă adresez, la so­sirea în România, un cordial salut din partea Consiliului de Stat, a guvernului și a între­gului popor român. Cetățenii Capitalei noastre vă primesc astăzi cu ospitalitate și prie­tenie pe dumneavoastră, pri­mul președinte al Republicii Austria care face o vizită ofi­cială în România, vă întîmpi­­nă ca pe solul cel mai înalt al unei țări europene iubitoare de pace și progres, față de care poporul român nutrește svuíimémé ut? niixîivi Și pliS iG-nie. (Aplauze). Intre România și Austria — țări legate atît prin apropie­rea lor geografică, cît și prin înseși destinele continentului nostru — s-au statornicit, în perioada postbelică, relații tot mai strînse, prietenești, stimu­late continuu de năzuința co­mună de pace și cooperare care animă cele două țări și popoare. Este un fapt evident că legăturile de prietenie și colaborare româno-austriece urmează o cale ascendentă, în folosul ambelor popoare, al cauzei păcii și securității în Europa și în lume. In zilele ce vor urma, veți avea prilejul să vizitați țara și să cunoașteți nemijlocit viața și preocupările poporului ro­mân, eforturile lui pe calea progresului și civilizației, as­pirațiile sale de conlucrare și înțelegere cu toate popoare­le lumii. Sîntem încredințați că vizita dumneavoastră va con­tribui la adîncirea prieteniei dintre cele două țări, la dez­voltarea tot mai rodnică a relațiilor româno-austriece. In condițiile de azi, cînd în diferite zone ale planetei noas­tre se mențin încă surse de încordare și conflicte militare, cînd asigurarea păcii și secu- președintelui CEAUȘESCU­ rității preocupă profund po­poarele lumii, considerăm ca este o îndatorire fundamen­tală pentru toate statele de a contribui la îmbunătățirea cli­matului internațional, la pro­movarea unor relații normale între țări și popoare — înte­meiate pe respectarea inde­pendenței și suveranității na­ționale, pe deplina egalitate în drepturi și avantaj reciproc, pe respectarea dreptului fie­cărui popor de a hotărî sin­gur asupra destinelor Avem convingerea că, în sale, ca­drul convorbirilor ce le vom purta, vom putea face un fructuos schimb de opinii cu privire la problemele care constituie astăzi preocupări majore și legitime ale popoa­relor continentului nostru, ale omenirii contemporane. Cu dorința de a vă simți cît mai bine în țara noastră, da­­ți-mi voie, stimate domnule președinte și stimați oaspeți, să vă urez tradiționalul „Bun venit“ pe pămîntul României 1 (Aplauze îndelungate). Cuvîntarea " FRANZ Domnule președinte. Vă mulțumesc pentru cu­vintele amicale de salut cu care mă întîmpinați atît pe mine, cît și pe cei care mă în­soțesc. Am acceptat cu bucurie in­vitația de a efectua o vizită în Republica Socialistă România, deoarece aceasta ne oferă po­sibilitatea să afirmăm din nou dorința noastră comună de a extinde în continuare relațiile de prietenie între țările noas­tre. Austria, ca țară neutră în inima Europei, se străduiește A«* wtn.1t­r* X înlvaî în ni­vn„ ‘VI UlVtr *UW*I WM. «V­iații din cele mai bune cu toate statele, indiferent de de­osebirile dintre sistemele lor sociale și economice. Ne preocupăm însă în mod deosebit de adîncirea relații­lor cu statele din această re­giune, de care ne simțim uniți prin tradiții culturale și prin istoria țării noastre. De ace­ea, acordăm, în același timp, o mare importanță dezvoltării relațiilor cu țara dumneavoas­tră. Mulțumită străduințelor președintelui SON­AS noastre reciproce, relațiile dintre Republica Austria și Republica Socialistă România s-au putut dezvolta în ultimii ani într-un mod îmbucurător. Întîlnirile personale dintre oa­menii de stat din țările noas­tre au contribuit în mod esen­țial la evoluția acestor rela­ții. In acest sens privesc cu mult interes vizita pe care o fac în țara dumneavoastră, fiind convins că discuțiile pe care le vom avea vor duce la extinderea în continuare a re­lațiilor de prietenie statorni­cite între țările noastre. Sîntem încrsiii în­ Cît arstfel servim nu numai interesele națiunilor noastre, ci ne adu­cem contribuția și la înțele­gerea popoarelor din regiu­nea în care trăim, și prin a­­ceasta la asigurarea păcii. Domnule președinte. Vă rog să-mi permiteți să vă transmit salutul meu per­sonal și al poporului austriac dumneavoastră și poporului român. (Aplauze îndelungate). Vizită protocolară Joi după - amiază, președin­tele federal al Republicii Aus­tria, Franz Jonas, a făcut vizită protocolară președinte­­­lui Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu. La sosirea înaltului oaspe­te, la Palatul Consiliului de Stat, o gardă militară a pre­zentat onorul. Intre președintele Consiliu­lui de Stat, Nicolae Ceaușes­cu, și președintele federal, Franz Jonas, a avut loc o convorbire cordială. La întrevedere au participat Ilie Verdeț, prim - vicepreșe­dinte al Consiliului de Miniș­tri, Manea Mănescu, vicepre­ședinte al Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secreta­rul Consiliului de Stat, Corne­­liu Mănescu, ministrul aface­rilor externe, și Gheorghe Pe­­le, ambasadorul României la Viena. Președintele Austriei a fost însoțit de Kurt Waldheim, mi­nistrul federal al afacerilor ex­terne, Eduard Tschop, amba­sadorul Austriei la București, Karl Trescher, director de ca­binet al președintelui federal, și Claus Winterstein, ambasa­dor, șeful protocolului Ministe­rului Federal al Afacerilor Externe. După convorbire, președin­tele Consiliului de Stat a în­­mînat președintelui Franz Jo­nas, ordinul „Steaua Republi­cii Socialiste România“, cla­sa I. Felicitînd călduros pe pre­ședintele federal al Austriei pentru înalta distincție confe­rită, președintele Consiliului de Stat a spus : „Vă ofer a­­ceastă înaltă distincție ca semn de prețuire a contribu­ției dv. la dezvoltarea relații­lor dintre România și Austria și a relațiilor prietenești din­tre popoarele noastre“. „Vă mulțumesc din inimă — a răspuns președintele Aus­triei. Mă bucur în mod deo­sebit că primesc această înal­tă distincție a Republicii So­cialiste România din mîna dv. Voi păstra această decorație ca un semn al prieteniei care există între poporul român și poporul austriac“. Președintele federal Franz Jonas a înmînat apoi președin­telui Consiliului de Stat, Ni­colae Ceaușescu, „Marea Stea a Ordinului pentru Meri­te al Republicii Austria“. „Vă rog, domnule pre­ședinte, să-mi permiteți ca în­semn al bunelor legă­turi și al prieteniei dintre țara dv. și Republica Austria, dintre popoarele noastre să vă înmînez. Excelență, aceas­tă înaltă distincție — a spus președintele Austriei, în același timp, vă rog să primiți și cele mai bune urări pentru noi suc­cese în dezvoltarea Republi­cii Socialiste România“. Mulțumind cu căldură, pre­ședintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu a subliniat: „Consider această decorație ca un simbol al prieteniei din­tre popoarele noastre, al do­rinței de dezvoltare în conti­nuare a prieteniei și colabo­rării în interesul popoarelor noastre, pentru cauza păcii și securității în Europa“. (Agerpres).

Next