Zori Noi, octombrie 1969 (Anul 22, nr. 6779-6805)
1969-10-10 / nr. 6787
g g Pentru manipularea defectuoasă a unor importante valori PURTA]! RĂSPUNDEREA Cantități importante de ambalaje sub „acoperișul“ cerului Industria solicită — FILCOOP-ul face ffl Indicații ignorate Este cunoscut faptul că mărfurile, la plecarea lor din întreprinderile producătoare, poartă un ambalaj protector ce reprezintă o anume valoare. Pentru confecționarea lui s-au cheltuit sume mari de bani, s-a consumat forță de muncă umană. E normal, deci, ca aceste valori să fie gospodărite, protejate împotriva intemperiilor, recondiționate și restituite industriei. Neîndeplinirea unor asemenea obligații prejudiciază atît activitatea financiară a întreprinderilor în cauză, cit și economia națională. Ne propunem, în rîndurile ce urmează, să abordăm un atare caz, considerînd că relatarea lui va constitui un semnal de alarmă și pentru alte întreprinderi din județ, cărora le sunt proprii stări de lucruri asemănătoare. Este vorba de FILCOOP Gura Humorului — care ambalajele sunt mitate la lăsare, în ultima vreme, la voia întîmpilării. La depozitul specializat din această localitate s-au ridicat adevărați munți de cutii, sticle goale, borcane. Livrările către industrie se efectuează sporadic, nicidecum masiv, așa cum ar trebui să facă o asemenea unitate. în același timp, cantități mari de ambalaje se află răspîndite pe la diverse cooperative de consum. Deși o circulară a CENTROCOOP-ului atrăgea atenția, încă la 31 iulie 1969, ca toate mijloacele de transport auto folosite la aprovizionarea cu mărfuri a cooperativelor de consum să încarce, la întoarcere, în mod obligatoriu, ambalajele aflate la diferite magazine, unitatea în cauză nu s-a conformat ordinului. Așa se face că la Cacica, Mălini, Stulpicani, Pojorîta, staționează și se deteriorează tot felul de ambalaje, de care industria are o mare trebuință. Mijloacele de transport proprii, ca și cele aparținînd Autobazei Gura Humorului efectuează curse în gol, în loc să respecte indicațiile CENTROCOOP și ale Ministerului transporturilor. La rândul său, serviciul de transporturi din cadrul FILCOOP- ului Gura Humorului nu a urmărit și nu a sesizat nici autobaza și nici direcția județeană despre felul defectuos în care conducătorii auto își îndeplinesc atribuțiile. Acest lanț al slăbiciunilor nu se oprește aici. Cuciureanu, Tovarășul Octav șeful serviciului comercial, care are, printre altele, obligația de a urmări cum sunt valorificate ambalajele, deși a fost înștiințat de prezența multiplelor neajunsuri și solicitat să intervină pentru înlăturarea lor, continuă să ignoreze acest resort de activitate, însăși conducerea FILCOOP Gura Humorului, despre care presupunem că-și cunoaște atribuțiile, „a omis“ să controleze cum sunt manipulate importante valori și să acționeze pentru evitarea imobilizărilor de fonduri și a stocărilor. Și toate acestea în pofida faptului că la 20 august, ICOMCOOP Suceava — forul tutelar județean — preciza, într-o scrisoare, care sunt sarcinile imediate, privind recuperarea ambalajelor. Din păcate, FILCOOP nu a recepționat amintitele indicații, iar ICOMCOOP nu s-a interesat cum sunt respectate ordinele sale. Lucrurile nu s-au oprit aici. FILCOOP a încheiat contracte cu diferite întreprinderi industriale din țară pentru livrarea unor cantități de ambalaje. Alte unități solicită și acuma, prin telegrame sau adrese, servicii similare din partea filialei humorene. Este sezonul conservelor și fabricile au trebuință de ambalaje. Dar, FILCOOP Gura Humorului nu răspunde nici obligațiilor contractuale și, cu atît mai puțin, cererilor ce vizează doar buna voință. Salariații acestei întreprinderi, ce au o singură obligație față de industrie, și anume aceea de a le restitui ambalajele, sunt nemulțumiți când nu li se livrează cu punctualitate marfa contractată, cînd furnizorii sunt restanțieri. Oare o parte din vină nu o poartă chiar ei ? Căci nu-s deloc neglijabile cele circa 3 vagoane de sticle goale, 2 vagoane de lăzi pentru conserve, 2 vagoane de lăzi pentru făinoase, 2 vagoane de lăzi pentru zahăr, saci, borcane etcr, ce staționează numai în depozitul din Gura Humorului. Adăugind la acestea ambalajele răspîndite în rețeaua comercială, valoarea lor ajunge să fie de ordinul milioanelor. Se motivează că C.F.R.-ul nu pune la dispoziție vagoane corespunzătoare transportul ambalajelor pentru Așa este. Dar tovarășii de la FILCOOP Gura Hotarului uită să precizeze că planul din luna septembrie, pentru obținerea mijloacelor de transport C.F.R., a fost întocmit eronat, solicitîndu-se vagoane pentru alte direcții decit acelea pe care se află întreprinderile industriale beneficiare. Chiar și recondiționarea se face anevoios. Cei 14 muncitori ai depozitului — manipulanți și recondiționeri — nu justifică 8 ore de muncă. Ambalajele nu sunt sortate, nici stivuite, ordinea și spiritul gospodăresc fiind străine acestei unități. Față de cele relatate se nasc, desigur, unele întrebări : cum își permit tovarășii de la FILCOOP Gura Humorului să priveze economia națională de valori atît de mari ? De ce nu-i trage nimeni la răspundere ? De ce ignorează indicațiile forurilor tutelare ? Un răspuns, care să precizeze măsurile hotărîte ce au fost luate, așteptăm din partea celor vizați. CARMEN PANA Mormane de ambalaje sub „acoperișul“ cerului, la depozitul FILCOOP Gura Humorului. Contrapunct UNUL ÎMPOTRIVA CULTURII Despre Dumitru I. Roșu din Rusca (Doina Arini) merge vestea că ar fi un gospodar de frunte ; aflăm, insă, că e și un marireprofitor : momește |j copiii care se duc la o școală, îi amăgește cu un leu , doi și-i pune să-i facă diverse munci, pe §§ dat ori în ogradă. Școla Hrii leagă, deci, cartea de = gard, istețul huzurește și H ride pe sub mustață, în g #e vățâtorii se zbat să cu g = prindă in procesul de în- ‹jn vățămint toată populația g g școlară a așezării, iar pringo marul comunei ... îi ag jg trage politicos atenția să p jg lase copiii în pace - și cu asta a terminat-o. jg g Țîncii, mă rog, au minte g = cită au , dar ceilalți ? g 1 Nu-I lăsați, tovarăși, să jg g întindă mina către o fia g g cârâ pe care avem dato- g g ria, toți, s-o ridicăm cu jig mai sus ! g I TERMICA 1 g Aflînd din surse încă și neidentificate că iarna vine și-n anul acesta, și că H vine cu frig, gospodarii . Fabricii de amidon din §1 #§ Hînțești s-au gîndit s-o în g g tîmpine glorios și, mai cu g H seamă, zdrobitor. Și au a g g dus, măre, două câzănoag g ie ci toată ziua, valorînd = g cîteva sute de mii de lei, f§ g bune de încălzit șapig g te sate, cu păduri și g g imașuri cu tot. Cînd g g le-au văzut în incintă, g g și-au dat seama dum- g g nealor că ele-i mai cit 1 g fabrica. Și le-au trimis la g g Sibiu, să aibă și cefereul g j g ce face și de unde lua g = parale. De adus și-au ag g dus altele, mai pe potir- jg g vă , dar pentru acestea g g n-au bani. „Nu-i nimic g g și-au zis, că nici sibie gj g nu n-au, pentru celelalte, g g Cînd ne-apucăm noi de-o g g treabă, se simte hăt-hăt!“ g g Acum așteaptă iarna g g fără emoții. Au destule g = călduri. 1 g CONFIRMARE g g „Subsemnatul Ioan Bod- g g nar, din Rădăuți, vă rog g g să-mi comunicați dacă g gy întreprinderea Winalcool g g din Suceava mai există g g sau nu și dacă funcționa gorii săi se mișcă ori bag că de trei luni le-am trimis două plicuri pentru jg a-mi elibera o adeverin ță de vechime, dar n-am primit pînâ acuma nici un răspuns". Există, tovarășe Bodnar, jg cum să nu existe ? Iar g funcționarii ei se află bin nesănătoși, și-și iau cu giregularitate leișoara. Doar cu răspunsul ce vi-l dag torau ... au cam amețit-o , știți, firma ! Noi g tragem nădejde că i-am trezit. Rubrică realizată de STEFAN STROE 1 ZORI NOIPAGINA 2 FABRICA DE ARTICOLE TEHNICE DE CAUCIUC BRAȘOV angajează urgent — muncitori necalificați, bărbați, în vîrstă de peste 18 ani împliniți , întreprinderea nu asigură cazare. Relații se pot primi la sediul întreprinderii Brașov, str. Sportul popular nr. 1. întreprinderea mecanică din Suceava. Șeful de echipă Constantin Voloșciuc lucrează la un nou produs omologat In acest an, mașina pentru toluri tablă ÎN AGRICULTURA: ZILE DECISIVE STADIU ÎN LUCRĂRILE DE CAMPANIE (Urmare din pagina I) Recoltarea cartofilor în procent de 86,5 la sută pe județ denotă că, spre deosebire de cele 35 cooperative agricole care au terminat de strîns recolta de pe întreaga suprafață în cultură, sînt unități ce tărăgănează nepermis de mult această lucrare. A început și recoltatul sfeclei de zahăr. Pină acum s-au recoltat, în județ, peste 920 hectare. Și această cultură solicită un mare volum de muncă. Ca atare, este cu atît mai necesar, ca în raport de graficele întocmite cu fabricile de zahăr, fiecare cooperativă agricolă să respecte ritmul de recoltare. Pe măsura încheierii recoltării cărțoiului, multe unități au început culesul porumbului. La Dumbrăveni, culesul porumbului se apropie de sfîrșit, iar la Chilișeni, Moara, Zamostea, Pătrâuți, Bălcăuți, această lucrare este avansată. Față de acest mare volum de munca, sunt necesare eforturi susținute din partea tuturor conducerilor unităților agricole cooperatiste, a specialiștilor, a fiecărui cooperator, care sa se concretizeze în folosirea la maximum a fiecărei ore bune de lucru, pentru evitarea oricăror pierderi de recolta și asigurarea celor mai bune condiții producției anului viitor. Largi sufragii pentru școala generală de 10 ani (Urmare din pagina I) generale și, pe măsuă ce am stat de vorbă cu candidații respinși, reușitele noastre în atragerea elevilor clasei a IX-a au început să sporească. Tinerii și părinții lor au înțeles șansele ce le oferă școala de 10 ani , posibilitatea continuării studiilor la liceu după susținerea unor examene de diferență, perspectiva calificării într-un timp mai scurt, în școlile profesionale sau prin ucenicie, iar, în plus, însușirea anumitor deprinderi practice din domeniul unor îndeletniciri prețuite în comună — croitoria, pentru fete, și pomicultura, pentru băieți. Aș vrea să se știe că există, totuși, în comuna noastră și cetățeni (Constantin Zaiț, Dumitru Rompa, Constantin Mihai ș.a.), care și-au orientat copiii către școala generală de 10 ani fără să fi fost determinați de neșansa concursului de admitere, dovedind astfel o reală cunoaștere a posibilităților fiilor lor, precum și respect față de prevederile legilor statului nostru. GH. F. • — Importante pentru cuprinderea în clasa a IX-a a 29 dintre absolvenții clasei a VIII-a, rămași în comună după plecarea celor ce au reușit la licee și școli profesionale, s-au dovedit expunerile axate pe conținutul hotărîrilor Congresului al X-lea al partidului și al Legii învățămîntului,privind dezvoltarea școlii în patria noastră. Acestea au fost prezentate cu prilejul adunărilor de partid, adunărilor populare, lectoratelor cu părinții. De asemenea, făcînd vizite familiilor elevilor, cadrele didactice le-au explicat avantajele oferite tineretului prin școala de 10 ani. Dar un element de atracție incontestabil îl reprezintă practica efectuată de acești elevi, o zi pe săptămînă, în cadrul fabricii de cherestea și la secțiile prestatoare de servicii ale cooperației. — Trebuie să înțelegem, deci, că larga popularitate cîștigată de școala de 10 ani se datorează perspectivelor de pregătire profesională pe care le deschide ea tineretului — lucru explicat, popularizat larg de dv. și anticipat prin organizarea săptămânalei zile de practică. Ce însemnătate considerați că prezintă prelungirea duratei școlarizării obligatorii pentru dezvoltarea viitoare a satelor ? GH. F. — Creșterea gradului de cultură a populației și o mai bună orientare profesională a tinerilor, care — sperăm — după ce-și vor însuși meseriile dorite, se vor întoarce într-un număr destul de mare în sat, spre a-i permite acestuia o diversificare a profilului profesional în sensul rezolvării necesităților de dezvoltare a civilizației, spre urbanizarea lui treptată. P. Ș. — Mulți dintre elevii indeciși încă asupra alegerii drumului în viață, sau chiarr refractari disciplinei, vor putea fi determinați să se îndrepte mai ferm către munca susținută, conștiincioasă, în raport cu aptitudinile lor. Aceasta prin acțiunea prelungită a școlii conjugată cu calitățile volitive ce se conturează mai pregnant în adolescență.O părere concret argumentată a formulat, drept răspuns la întrebarea noastră, inginerul agronom GHEORGHE MACARIE, de la C.A.P. Dumbrăveni). GH. M. — Congresul al X-lea al partidului a preconizat modernizarea tuturor domeniilor economiei , prin urmare și a agriculturii. Folosirea unor procedee agrotehnice și zootehnice din ce în ce mai complicate, a unor mașini și utilaje complexe, precum și dezvoltarea multilaterală a cooperativelor agricoleimpun de pe acum profesionalizarea, specializarea chiar, a cooperatorilor. Chiar în momentul de față unitatea noastră resimte lipsa unor cadre cu noțiuni ceva mai largi de matematică, fizică, chimie, biologie. Peste 3 sau 4 ani, se va dezvolta sectorul pomicol. Am plantat o livadă intensivă pe o suprafață de 80 hectare, care nu va putea produce la întreaga capacitate, decît dacă va fi îngrijită de oameni cu o pregătire specială. De aceea, inginerul hor. A’ticol se ocupă de pe acum, cu toată seriozitatea, de îndrumarea practicii în livadă a elevilor clasei a IX-a a școlii generale, dintre care mulți vor deveni muncitorii noștri de nădejde. — Așadar, tinerii — dornici să învețe meserii, să se specializeze — găsesc în noua organizare școlii generale o poartă larg deschisă împlinirii dorințelor lor. Ceea ce corespunde și necesităților economiei naționale. Cum vedeți corelarea activității școlii de 10 ani cu cea a învățământului profesional ? Dar posibilitățile de integrare în producția industrială a viitorilor muncitori ? (La aceste întrebări ne-au răspuns prof. MIRCEA BURLACU, director al Grupului școlar chimic din Suceava,' și ing. DUMITRU DOBROTA, director tehnic la combinatul de celuloză și hîrtie). M. B. " — Experiența concursurilor de admitere ne-a arătat că foarte mulți absolvenți ai actualelor școli generale de 8 ani concurează pentru diferite meserii nu în baza unor înclinații proprii, ci la dorința părinților și, deseori, în funcție de numărul de locuri și de candidați înscriși. Faptul se reflectă negativ pe parcursul școlarizării (unii elevi se retrag chiar, înainte de absolvire), iar ulterior se traduce printr-un aport scăzut la locul de muncă. Practica industrială și agricolă din clasele a IX-a și a X-a, disciplinele cu caracter tehnic aplicativ cuprinse în programa acestor clase le vor da posibilitatea să-și descopere din timp aptitudinile, să se îndrepte cu mai multă certitudine — dar și cu mai bogate deprinderi de muncă — sprre viitoarea meserie. Apoi, ca urmare a faptului că în școlile profesionale se vor primi numai absolvenți ai învățămîmtului general de 10 ani, aceștia vor putea studia doar obiecte de strictă specialitate, ceea ce le va asigura o calificare mai temeinică, într-o perioadă de timp mai redusă decât în prezent. Evident, pentru ca toate aceste deziderate să se realizeze, este necesar ca ștacheta exigențelor față de pregătirea elevilor în școala generală să fie așezată, de la început, la nivelul solicitărilor meseriilor moderne. D. D. : — Meseria are astăzi un caracter dinamic. Datorită ritmului înalt de introducere a tehnicii noi în industrie și în alte ramuri ale economiei, sunt necesare adaptări, modificări în structura și conținutul anumitor profesiuni. Prin adoptarea pe scară tot mai mare a automatizării și mecanizării proceselor tehnologice, are loc o reducere a ponderii activității fizice în favoarea muncii intelectuale. Toate acestea impun muncitorului de azi o largă pregătire teoretică, precum și o gîndire elastică, posibilitatea de a-și restructura mereu cunoștințele, însușindu-și moțiuni noi. Iată de ce consider că o pregătire mai îndelungată în școala generală vine și în întâmpinarea necesităților viitoare de cadre ale întreprinderii noastre — una dintre cele mai moderne din țară. In afară de aceasta, învățămîmtul profesional va avea posibilitatea să insiste mai mult asupra pregătirii tehnologice și practice a elevilor, dînd absolvenți cu calificare mai înaltă, la nivelul tehnicii tot mai complexe cu care este dotată industria noastră. Hotarîrea noastră este să răsplătim prin fapte grija partidului și statului pentru creșterea nivelului de trai (Urmare din pagina I) pe jumătate din suprafață. Personal voi munci mai mult pentru intensificarea la maximum a recoltării porumbului și a sfeclei de zahăr, pentru urgentarea transportării producției de pe cîmp, eliberînd astfel cit mai repede terenurile, pentru a fi arate. Cooperativa agricolă Salcea a înregistrat rezultate bune, an de an. Ca specialist, însă, îmi dau seama că aici mai există multe rezerve de ridicare a producției. Voi răspunde concret grijii ce o acordă (Urmare din pagina I) In cooperativa agricolă din Bosanci mai sînt de recoltat 130 ha. cu cartofi, de însămînțat 300 ha. cu culturi de toamnă și de executat alături pe 1560 ha. Deci, un volum destul de mare de lucrări. Atît eu, cit și ceilalți 28 de me castatul specialiștilor agricoli, punîndu-mi toată priceperea în slujba obținerii, în viitor, a unor indicatori de rentabilitate cu mai buni, atît în sectorul vegetal, cît și în cel zootehnic. Mă gîndesc de pe acum la extinderea în mai mare măsură a mecanizării la toate culturile, dar în special în sectorul legumicol, la o chimizare cu eficiență sporită, la asigurarea, în unitate, a unui fond de semințe valoroase de plante furaje, la ridicarea zootehniei la nivelul sarcinilor ce le avem de îndeplinit în acest sector. nizatori, avînd și sprijinul cooperatorilor, care trebuie să acționeze mai hotărît pentru transportul recoltei, de pe cîmp), vom depune un efort maxim, lucrînd în schimburi prelungite, pentru a termina la timp și în bune condițiuni întregul volum de lucrări. Peisaj cimpulungean Uzina de reparații auto Suceava Primește înscrieri pentru calificarea de muncitori în meseria de VOPSITORI AUTO, prin cursuri de scurtă durată în cadrul uzinei. Condiții de înscriere: — să fie absolvenți ai școlii generale de 7 sau 8 ani — să aibă stagiul militar satisfăcut — să aibă domiciliul permanent în Suceava sau în comunele subordonate care au asigurat transportul prin autobuze I.G.O. Relații suplimentare se pot primi la biroul personal al întreprinderii, telefon 10046, interior 116 sau 123. Exploatarea minieră Aninoasa din municipiul Petroșani, județul Hunedoara angajează muncitori necalificați (bărbați în vîrstă de 18—45 ani), pentru lucrări miniere în subteran. Se asigură următoarele condiții : I. CÎȘTIGUL : — în perioada primelor 10 zile de instruire, pentru subteran, 40 lei/8 ore. — după 10 zile, în perioada a doua de instruire în subteran, 45 lei/8 ore . — după perioada de acomodare în subteran, se lucrează în acord pe grupe, cu un salariu de bază de 51 lei/8 ore, plus sporul de acord și premii nelimitate, în funcție de realizările grupei. II. CALIFICAREA: — după șase luni lucrate, muncitorii se pot califica, prin cursuri de calificare, pentru meseria de miner 4, cu un salariu tarifar de 60 lei/8 ore, plus sporul de acord și premii. Există posibilitatea ridicării calificării, în continuare, în meseria de miner, ajungându-se la un salariu tarifar de 80 lei/8 ore, plus sporul de acord și premii nelimitate. III. CAZAREA — pentru nefamiliști se asigură în căminele muncitorești ale exploatării miniere ,contra cost (60 — 80 lei pe lună), iar pentru familiști, după 3 luni, în funcție de posibilități, se asigură apartamente cu gratuitate de chirie și încălzire și reducere de 50 la sută pentru curentul electric. IV. MASA : — se asigură la cantinele exploatărilor miniere, contra cost, la prețul de 9,50—12 lei pentru 3 mese pe zi. V. ECHIPAMENTUL DE PROTECȚIE : — se asigură gratuit, iar cel de uzură cu 50 la sută reducere. De asemenea, se angajează mineri și ajutori de mineri calificați, cu salarizarea conform legislației în vigoare.