Zori Noi, octombrie 1969 (Anul 22, nr. 6779-6805)

1969-10-10 / nr. 6787

g g Pentru manipularea defectuoasă a unor importante valori PURTA]! RĂSPUNDEREA Cantități importante de ambalaje sub „acoperișul“ cerului Industria solicită — FILCOOP-ul face ffl Indicații ignorate Este cunoscut faptul că mărfurile, la plecarea lor din întreprinderile producătoare, poartă un ambalaj protector ce reprezintă o anume va­loare. Pentru confecționarea lui s-au cheltuit sume mari de bani, s-a consumat forță de muncă umană. E normal, deci, ca aceste valori să fie gospodărite, protejate împo­triva intemperiilor, recondițio­nate și restituite industriei. Neîndeplinirea unor aseme­nea obligații prejudiciază a­­tît activitatea financiară a în­treprinderilor în cauză, cit și economia națională. Ne propunem, în rîndurile ce urmează, să abordăm un atare caz, considerînd că re­latarea lui va constitui un semnal de alarmă și pentru alte întreprinderi din județ, cărora le sunt proprii stări de lucruri asemănătoare. Este vorba de FILCOOP Gu­ra Humorului — care ambalajele sunt m­itate la lăsare, în ultima vreme, la voia în­­t­împilării. La depozitul specia­lizat din această localitate s-au ridicat adevărați munți de cutii, sticle goale, borcane. Livrările către industrie se e­­fectuează sporadic, nicide­cum masiv, așa cum ar tre­bui să facă o asemenea uni­tate. în același timp, cantități mari de ambalaje se află răs­­pîndite pe la diverse coope­rative de consum. Deși o cir­culară a CENTROCOOP-ului atrăgea atenția, încă la 31 iu­lie 1969, ca toate mijloacele de transport auto folosite la aprovizionarea cu mărfuri a cooperativelor de consum să încarce, la întoarcere, în mod obligatoriu, ambalajele aflate la diferite magazine, unitatea în cauză nu s-a conformat or­dinului. Așa se face că la Cacica, Mălini, Stulpicani, Po­­jorîta, staționează și se dete­riorează tot felul de ambala­je, de care industria are o mare trebuință. Mijloacele de transport proprii, ca și cele a­­parținînd Autobazei Gura Hu­morului efectuează curse în gol, în loc să respecte indica­țiile CENTROCOOP și ale Mi­nisterului transporturilor. La rândul său, serviciul de trans­porturi din cadrul FILCOOP- ului Gura Humorului nu a ur­mărit și nu a sesizat nici auto­baza și nici direcția județea­nă despre felul defectuos în care conducătorii auto își în­deplinesc atribuțiile. Acest lanț al slăbiciunilor nu se o­­prește aici. Cuciureanu, Tovarășul Octav șeful serviciului comercial, care are, printre altele, obligația de a urmări cum sunt valorificate ambala­jele, deși a fost înștiințat de prezența multiplelor neajun­suri și solicitat să intervină pentru înlăturarea lor, conti­nuă să ignoreze acest resort de activitate, însăși condu­cerea FILCOOP Gura Humo­rului, despre care presupu­nem că-și cunoaște atribuții­le, „a omis“ să controleze cum sunt manipulate impor­tante valori și să acționeze pentru evitarea imobilizărilor de fonduri și a stocărilor. Și toate acestea în pofida fap­tului că la 20 august, ICOMCOOP Suceava — forul tutelar județean — preciza, într-o scrisoare, care sunt sar­cinile imediate, privind recu­perarea ambalajelor. Din pă­cate, FILCOOP nu a recepțio­nat amintitele indicații, iar ICOMCOOP nu s-a interesat cum sunt respectate ordinele sale. Lucrurile nu s-au oprit aici. FILCOOP a încheiat contrac­te cu diferite întreprinderi in­dustriale din țară pentru li­vrarea unor cantități de am­balaje. Alte unități solicită și acuma, prin telegrame sau a­drese, servicii similare din partea filialei humorene. Este sezonul conservelor și fabri­cile au trebuință de ambala­je. Dar, FILCOOP Gura Humo­rului nu răspunde nici obliga­țiilor contractuale și, cu atît mai puțin, cererilor ce vizea­ză doar buna voință. Salaria­ții acestei întreprinderi, ce au o singură obligație față de in­dustrie, și anume aceea de a le restitui ambalajele, sunt ne­mulțumiți când nu li se livrea­ză cu punctualitate marfa contractată, cînd furnizorii sunt restanțieri. Oare o parte din vină nu o poartă chiar ei ? Căci nu-s deloc neglija­bile cele circa 3 vagoane de sticle goale, 2 vagoane de lăzi pentru conserve, 2 vagoa­ne de lăzi pentru făinoase, 2 vagoane de lăzi pentru za­hăr, saci, borcane etcr, ce sta­ționează numai în depozitul din Gura Humorului. Adău­gind la acestea ambalajele răspîndite în rețeaua comer­cială, valoarea lor ajunge să fie de ordinul milioanelor. Se motivează că C.F.R.-ul nu pune la dispoziție vagoa­ne corespunzătoare transportul ambalajelor­ pentru Așa este. Dar tovarășii de la FILCOOP Gura Hotarului uită să precizeze că planul din lu­na septembrie, pentru obți­nerea mijloacelor de transport C.F.R., a fost întocmit eronat, solicitîndu-se vagoane pentru alte direcții decit acelea pe care se află întreprinderile industriale beneficiare. Chiar și recondiționarea se face a­­nevoios. Cei 14 muncitori ai depozitului — manipulanți și recondi­ționeri — nu justifică 8 ore de muncă. Ambalajele nu sunt sortate, nici stivuite, ordinea și spiritul gospodă­resc fiind străine acestei uni­tăți. Față de cele relatate se nasc, desigur, unele între­bări : cum își permit tovară­șii de la FILCOOP Gura Hu­morului să priveze economia națională de valori atît de mari ? De ce nu-i trage ni­meni la răspundere ? De ce ignorează indicațiile forurilor tutelare ? Un răspuns, care să precizeze măsurile hotărî­­te ce au fost luate, așteptăm din partea celor vizați. CARMEN PANA Mormane de ambalaje sub „acoperișul“ cerului, la depo­zitul FILCOOP Gura Humorului. Contra­punct­ UNUL ÎMPOTRIVA CULTURII Despre Dumitru I. Roșu din Rusca (Doina Arini) merge vestea că ar fi un gospodar de frunte ; a­­flăm, insă, că e și un ma­ri­re­profitor : momește |j copiii care se duc la o școală, îi amăgește cu un­­ leu , doi și-i pune să-i­­ facă diverse munci, pe §§ dat ori în ogradă. Școla­ H­rii leagă, deci, cartea de = gard, istețul huzurește și­­ H ride pe sub mustață, în­ g #e vățâtorii se zbat să cu­ g = prindă in procesul de în- ‹j­n vățămint toată populația g g școlară a așezării, iar pri­­ng­o marul comunei ... îi a­­g jg trage politicos atenția să p jg lase copiii în pace - și­­ cu asta a terminat-o. jg g Țîncii, mă rog, au minte g = cită au , dar ceilalți ? g 1 Nu-I lăsați, tovarăși, să jg g întindă mina către o fia­ g g cârâ pe care avem dato- g g ria, toți, s-o ridicăm cu­ ji­g mai sus ! g I TERMICA 1 g Aflînd din surse încă și neidentificate că iarna vi­ne și-n anul acesta, și că H vine cu frig, gospodarii . Fabricii de amidon din §1 #§ Hînțești s-au gîndit s-o în­ g g tîmpine glorios și, mai cu g H seamă, zdrobitor. Și au a­ g g dus, măre, două câzănoa­­g g ie ci­ toată ziua, valorînd = g cîteva sute de mii de lei, f§ g bune de încălzit șap­­ig g te sate, cu păduri și g g imașuri cu tot. Cînd g g le-au văzut în incintă, g g și-au dat seama dum- g g nealor că ele-i mai cit 1 g fabrica. Și le-au trimis la g g Sibiu, să aibă și cefereul g j g ce face și de unde lua g = parale. De adus și-au a­­g g dus altele, mai pe potir- jg g vă , dar pentru acestea g g n-au bani. „Nu-i nimic­­ g g și-au zis­­, că nici sibie­ gj g nu­ n-au, pentru celelalte, g g Cînd ne-apucăm noi de-o g g treabă, se simte hăt-hăt!“ g g Acum așteaptă iarna g g fără emoții. Au destule g = călduri. 1 g CONFIRMARE g g „Subsemnatul Ioan Bod- g g nar, din Rădăuți, vă rog g g să-mi comunicați dacă g gy întreprinderea Winalcool g g din Suceava mai există g g sau nu și dacă funcționa­ g­o­rii săi se mișcă ori ba­­­g că de trei luni le-am tri­­­­­mis două plicuri pentru jg a-mi elibera o adeverin­­­ ță de vechime, dar n-am­­ primit pînâ acuma nici­­ un răspuns". Există, tovarășe Bodnar, jg cum să nu existe ? Iar g funcționarii ei se află bi­­n ne­sănătoși, și-și iau cu gi­regularitate leișoara. Doar­­ cu răspunsul ce vi-l da­­g torau ... au cam ame­­­­țit-o , știți, firma ! Noi g tragem nădejde că i-am­­ trezit. Rubrică realizată de­­­ STEFAN STROE 1 ZORI NOIPAGINA 2 FABRICA DE ARTICOLE TEHNICE DE CAUCIUC BRAȘOV angajează urgent — muncitori necalificați, bărbați, în vîrstă de peste 18 ani împliniți , întreprinderea nu asigură cazare. Relații se pot primi la sediul întreprinderii­­ Brașov, str. Sportul popular nr. 1. întreprinderea mecanică din Suceava. Șeful de echipă Con­stantin Voloșciuc lucrează la un nou produs omologat In acest an, mașina pentru toluri tablă ÎN AGRICULTURA: ZILE DECISIVE STADIU ÎN LUCRĂRILE DE CAMPANIE (Urmare din pagina I) Recoltarea cartofilor în pro­cent de 86,5 la sută pe județ denotă că, spre deosebire de cele 35 cooperative agricole care au terminat de strîns re­colta de pe întreaga suprafa­ță în cultură, sînt unități ce tărăgănează nepermis de mult această lucrare. A început și recoltatul sfe­clei de zahăr. Pină acum s-au recoltat, în județ, peste 920 hectare. Și această cultură solicită un mare volum de muncă. Ca atare, este cu atît mai necesar, ca în raport de graficele întocmite cu fabrici­le de zahăr, fiecare coopera­tivă agricolă să respecte rit­mul de recoltare. Pe măsura încheierii recol­tării cărțoiului, multe unități au început culesul porumbu­lui. La Dumbrăveni, culesul porumbului se apropie de sfîrșit, iar la Chilișeni, Moara, Zamostea, Pătrâuți, Bălcăuți, această lucrare este avansa­tă. Față de acest mare volum de munca, sunt necesare efor­turi susținute din partea tu­turor conducerilor unităților a­­gricole cooperatiste, a spe­cialiștilor, a fiecărui coopera­tor, care sa se concretizeze în folosirea la maximum a fiecărei ore bune de lucru, pentru evitarea oricăror pier­deri de recolta și asigurarea celor mai bune condiții pro­ducției anului viitor. Largi sufragii pentru școala generală de 10 ani (Urmare din pagina I) generale și, pe măsu­­ă ce am stat de vorbă cu candidații res­pinși, reușitele noastre în atrage­rea elevilor clasei a IX-a au în­ceput să sporească. Tinerii și pă­rinții lor au înțeles șansele ce le oferă școala de 10 ani , posibili­tatea continuării studiilor la liceu du­pă susținerea unor examene de diferență, perspectiva calificării într-u­n timp mai scurt, în școlile profesionale sau prin ucenicie, iar, în plus, însușirea anumitor deprinderi practice din domeniul unor îndeletniciri prețuite în co­mună — croitoria, pentru fete, și pomicultura, pentru băieți. Aș vrea să se știe că există, totuși, în comuna noastră și cetățeni (Constantin Zaiț, Dumitru Rompa, Constantin Mih­ai ș.a.), care și-au orientat copiii către școala gene­rală de 10 ani fără să fi fost de­terminați de neșansa concursului de admitere, dovedind astfel o reală cunoaștere a posibilităților fiilor lor, precum și respect față de prevederile legilor statului no­­­stru. GH. F. • — Importante pentru cuprinderea în clasa a IX-a a 29 dintre absolvenții clasei a VIII-a, rămași în comună după plecarea celor ce au reușit la licee și școli profesionale, s-au dovedit expu­nerile axate pe conținutul hotărî­­rilor Congresului al X-lea al par­tidului și al Legii învățămîntului,­­privind dezvoltarea școlii în pa­tria noastră. Acestea au fost pre­zentate cu prilejul adunărilor de partid, adunărilor populare, lec­toratelor cu părinții. De aseme­nea, făcînd vizite familiilor elevi­lor, cadrele didactice le-au expli­cat avantajele oferite tineretului prin școala de 10 ani. Dar un e­­lement de atracție incontestabil îl reprezintă practica efectuată de acești elevi, o zi pe săptămînă, în cadrul fabricii de cherestea și la secțiile prestatoare de servicii ale cooperației. — Trebuie să înțelegem, deci, că larga popularitate cîștigată de școala de 10 ani se datorează perspectivelor de pregătire profe­sională pe care le deschide ea tineretului — lucru explicat, popu­larizat larg de dv. și anticipat prin organizarea săptămânalei zile de practică. Ce însemnătate consi­derați că prezintă prelungirea du­ratei școlarizării obligatorii pentru dezvoltarea viitoare a satelor ? GH. F. — Creșterea gradului de cultură a populației și o mai bună orientare profesională a ti­nerilor, care — sperăm — după ce-și vor însuși meseriile dorite, se vor întoarce într-u­n număr destu­l de­ mare în sat, spre a-i permite acestuia o diversificare a profilului profesional în sensul rezolvării necesităților de dezvol­­tare a civilizației, spre urbaniza­rea lui treptată. P. Ș. — Mulți dintre elevii indeciși încă asupra alegerii dru­mului în viață, sa­u chiarr refrac­tari disciplinei, vor putea fi deter­minați să se îndrepte mai ferm către munca susținută, conștiin­cioasă, în raport cu aptitudinile lor. Aceasta prin acțiunea prelun­gită a școlii conjugată cu calități­le volitive ce se conturează mai pregnant în adolescență.­­O părere concret argumentată a formulat, drept răspuns la în­trebarea noastră, inginerul agro­nom GHEORGHE MAC­ARIE, de la C.A.P. Dumbrăveni). GH. M. — Congresul al X-lea al partidului a preconizat moder­nizarea­ tuturor domeniilor econo­miei , prin urmare și a agriculturii. Folosirea unor procedee agroteh­nice și zootehnice din ce în ce mai complicate, a unor mașini și utilaje complexe, precum și dezvoltarea multi­laterală a cooperativelor agricole­­impun de pe acum profesionaliza­rea, specializarea chiar, a coope­ratorilor. Chiar în momentul de față unitatea noastră resimte lip­sa unor cadre cu noțiuni ceva mai largi de matematică, fizică, chi­mie, biologie. Peste 3 sau 4 ani, se va dezvolta sectorul pomicol. Am plantat o livadă intensivă pe o suprafață de 80 hectare, care nu va putea produce la întreaga capacitate, decît dacă va fi îngri­jită de oameni cu o pregătire specială. De aceea, inginerul hor­. A’ticol se ocupă de pe acum, cu toată seriozitatea, de îndrumarea practicii în livadă a elevilor cla­sei a IX-a a școlii generale, din­tre care mulți vor deveni munci­torii noștri de nădejde. — Așadar, tinerii — dornici să învețe meserii, să se specializeze — găsesc în noua organizare școlii generale o poartă larg des­­­chisă împlinirii dorințelor lor. Ceea ce corespunde și necesități­lor economiei naționale. Cum ve­deți corelarea activității școlii de 10 ani cu cea a învățământului profesional ? Dar posibilitățile de integrare în producția industrială a viitorilor muncitori ? (La aceste întrebări ne-au răs­puns prof. MIRCEA BURLACU, director al Grupului școlar chi­mic din Suceava,' și ing. DUMI­TRU DOBROTA, director tehnic la combinatul de celuloză și hîr­­tie). M. B. " — Experiența concursu­rilor de admit­ere ne-a arătat că foarte mulți absolvenți ai actua­lelor școli generale de 8 ani con­curează pentru diferite meserii nu în baza unor înclinații proprii, ci la dorința părinților și, deseori, în funcție de numărul de locuri și de candidați înscriși. Faptul se reflectă negativ pe parcursul șco­larizării (unii elevi se retrag chiar, înainte de absolvire), iar ulterior se traduce printr-un aport scă­zut la locu­l de muncă. Practica industrială și agricolă din clasele a IX-a și a X-a, disciplinele cu caracter tehnic aplicativ cuprinse în programa acestor clase­ le vor da posibilitatea să-și descopere din timp aptitudinile, să se în­drepte cu mai multă certitudine — dar și cu mai bogate deprin­deri de muncă — sprre viitoarea meserie. Apoi, ca urmare a faptu­lui că în școlile profesionale se vor primi numai absolvenți ai în­vățămîmtului general de 10 ani, a­­cești­a vor putea studia­ doar o­­biecte de strictă specialitate, ceea ce le va asigura o calificare mai temeinică, într-o perioadă de timp mai redusă decât în prezent. Evi­dent, pentru ca toate aceste de­ziderate să se realizeze, este ne­cesar ca ștacheta exigențelor față de pregătirea elevilor în școala generală să fie așezată, de la în­ceput, la nivelul solicitărilor me­seriilor moderne. D. D. : — Meseria are astăzi un caracter dinamic. Datorită rit­mului înalt de introducere a teh­nicii noi în industrie și în alte ramuri ale economiei, sunt nece­sare adaptări, modificări în struc­tura și conținutul a­numitor profe­siuni. Prin adoptarea pe scară tot mai mare a automatizării și me­canizării proceselor tehnologice, are loc o reducere a ponderii ac­tivității fizice în favoarea muncii intelectuale. Toate acestea impun muncitorului de azi o largă pre­gătire teoretică, precum și o gîn­­dire elastică, posibilitatea de a-și restructura mereu cunoștințele, în­­sușind­u-și moțiuni noi. Iată de ce consider că o pregătire mai înde­lungată în școala generală vine și în întâmpinarea necesităților viitoare de cadre ale întreprinde­rii noastre — una dintre cele mai moderne din țară. In afară de a­­ceasta, învăță­mîmtul profesional va avea posibilitatea să insiste mai mult asupra pregătirii tehno­logice și practice a elevilor, dînd absolvenți cu calificare mai înal­tă, la nivelul tehnicii tot mai complexe cu care este dotată in­dustria noastră. Hotarîrea noastră este să răsplătim prin fapte grija partidului și statului pentru creșterea nivelului de trai (Urmare din pagina I) pe jumătate din suprafață. Personal voi munci mai mult pentru intensificarea la maximum a recoltării porumbului și a sfeclei de zahăr, pentru urgentarea transportării producției de pe cîmp, eliberînd astfel cit mai repede terenurile, pentru a fi arate. Cooperativa agricolă Sal­­cea a înregistrat rezultate bune, an de an. Ca spe­cialist, însă, îmi dau sea­ma că aici mai există mul­te rezerve de ridicare a producției. Voi răspunde concret grijii ce o acordă (Urmare din pagina I) In cooperativa agricolă din Bosanci mai sînt de recoltat 130 ha. cu cartofi, de însămînțat 300 ha. cu culturi de toamnă și de e­­xecutat alături pe 1560 ha. Deci, un volum destul de mare de lucrări. Atît eu, cit și ceilalți 28 de me ca­statul specialiștilor agri­coli, punîndu-mi toată pri­ceperea în slujba obține­rii, în viitor, a unor indi­catori de rentabilitate cu­ mai buni, atît în sectorul vegetal, cît și în cel zoo­tehnic. Mă gîndesc de pe acum la extinderea în mai mare măsură a mecanizării la toate culturile, dar în spe­cial în sectorul legumicol, la o chimizare cu eficiență sporită, la asigurarea, în unitate, a unui fond de se­mințe valoroase de plante furaje, la ridicarea zooteh­niei la nivelul sarcinilor ce le avem de îndeplinit în acest sector. nizatori, avînd și sprijinul cooperatorilor, care trebuie să acționeze mai hotărît pentru transportul recoltei­, de pe cîmp), vom depune un efort maxim, lucrînd în schimburi prelungite, pen­tru a termina la timp și în bune condițiuni întregul volum de lucrări. Peisaj cimpulungean Uzina de reparații auto Suceava Primește înscrieri pentru calificarea de muncitori în meseria de VOPSITORI AUTO, prin cursuri de scurtă durată în cadrul uzinei. Condiții de înscriere: — să fie absolvenți ai școlii generale de 7 sau 8 ani — să aibă stagiul militar satisfăcut — să aibă domiciliul permanent în Suceava sau în comunele subordonate care au asigurat trans­portul prin autobuze I.G.O. Relații suplimentare se pot primi la biroul personal al întreprinderii, telefon 10046, interior 116 sau 123. Exploatarea minieră Aninoasa din municipiul Petroșani, județul Hunedoara angajează­ muncitori necalificați (bărbați în vîrstă de 18—45 ani), pentru lucrări miniere în subteran. Se asigură următoarele condiții : I. CÎȘTIGUL : — în perioada primelor 10 zile de instruire, pen­tru subteran, 40 lei/8 ore. — după 10 zile, în perioada a doua de instrui­re în subteran, 45 lei/8 ore . — după perioada de acomodare în subteran, se lucrează în acord pe grupe, cu un salariu de bază de 51 lei/8 ore, plus sporul de acord și premii nelimitate, în funcție de realizările gru­pei. II. CALIFICAREA: — după șase luni lucrate, muncitorii se pot cali­fica, prin cursuri de calificare, pentru meseria de miner 4, cu un salariu tarifar de 60 lei/8 ore, plus sporul de ac­ord și premii. Există posibilitatea ridicării calificării, în conti­nuare, în meseria de mine­r, ajungându-se la un sala­riu tarifar de 80 lei/8 ore, plus sporul de acord și pre­mii nelimitate. III. CAZAREA­­ — pentru nefamiliști se asigură în căminele mun­citorești ale exploatării miniere ,contra cost (60 — 80 lei pe lună), iar pentru familiști, după 3 luni, în func­ție de posibilități, se asigură apartamente cu gratui­tate de chirie și încălzire și reducere de 50 la sută pentru curentul electric. IV. MASA : — se asigură la cantinele exploatărilor miniere, contra cost, la prețul de 9,50—12 lei pentru 3 mese pe zi. V. ECHIPAMENTUL DE PROTECȚIE : — se asigură gratuit, iar cel de uzură cu 50 la sută reducere. De asemenea, se angajează mineri și ajutori de mineri calificați, cu salarizarea conform legislației în vigoare.

Next