Zori Noi, octombrie 1969 (Anul 22, nr. 6779-6805)

1969-10-18 / nr. 6794

PAGINA 2 BĂLACEASA: Recuperarea restanțelor se nu cu vorbe în vînt, ci prin muncă efectivă, pe cîmp! ^gJrmare^dh^pagina I) brigadierii ? „Petrișor a trecut pe aici dimineață, a plecat apoi la semănat pe o altă tar­la, iar acum vreo jumătate de oră s-a dus spre sud, probabil la masă — ne-a răspuns to­varășul Safran. „Arcăleanu — a continuat interlocutorul — a fost și el pe aici, dar a ple­cat la tarlaua cu porumb si­loz“. Deci, au trecut, au văzut că sunt puțini cooperatori la lu­cru, dar n-au luat nici o mă­sură. Cine să facă mobiliza­rea ? Am trecut și pe la sediul unității, în speranța că vom da, eventual, peste președinte și ingineră. Nu i-m găsit. Ni s-a spus că-s pe cîmp, proba­bil acolo unde se însămînțea­­ză. In schimb, am dat peste locțiitorul secretarului comite­tului comunal de partid, tova­rășul Ion Humoreanu, și Gheor­­ghe Oniga, din partea orga­nelor județene. Primul stătea de vorbă în fața sediului cu poștașul și tehnicianul veteri­nar, al doilea își lua prînzul. Departe de noi gindul că omul n-are voie să poarte o discu­ție sau n-ar trebui să mănîn­­ce ! Dar de aici și pînă la a nu cunoaște situația reală din teren, de aici și pînă la a nu lua măsurile necesare, de aici și pînă la a încerca să induci în eroare, este o mare distan­ță, care pune sub semnul în­trebării activitatea actuală a locțiitorului de secretar și a o­­mului de la județ trimis să „impulsioneze“ ritmul lucrări­lor. Iată ce inexactități au încer­cat să ne servească cei doi : — Aici nu sunt probleme decât cu mașinile. Cooperato­rii vin la lucru. E drept, lip­sesc câte 15—20, zilnic, din fie­care brigadă, dar ceilalți, ma­joritatea, muncesc frumos. — Azi se recoltează carto­fii? — Da, în brigăzile lui Gheorghe Petrișor și... Vasile Roșea (nu cumva era vorba de Ilie Arcăleanu ?), în tar­laua „Tău“. — Dumneavoastră ați fost pe acolo ? — Desigur! Pe la 12,30 lu­cra o mașină. Una era la re­parat. Asta-i problema : avem două mașini, dar cite una e defectă zilnic. — Cam cîți cooperatori erau la adunat cartofii ? Interlocutorii se consultă pu­țin, apoi hotărăsc : — Da, erau vreo 160... — Ne puteți da cîteva nume dintre cei care n-au ieșit încă să-și stringă cartofii de pe parcelele lor ? — Nu mai avem dintre aceș­tia. Care au fost i-am depistat încă la început, cînd se coseau vrej­i, am pus pe alții și au cosit în locul lor, apoi elevii au adunat recolta... — Și vrej­i sunt toți cosiți ? Se poate lucra bine cu mași­nile de recoltat ? — Da, nici vorbă ! După ce ne-au dat... gata cu toate acestea, amîndoi au ieșit în fața sediului, satisfă­cuți, să discute, probabil, des­pre modul cum au știut să ne „ducă“ sau să vadă ce se mai poate face cu campania a­­ceasta dificilă ! Este o zicală : „Timpul trece, diurna... merge, noi muncim. . . cu spor“. Așteptăm să vedem ce se va mai întîmpla de aici încolo... Dar e bine să se știe : restan­țele nu pot fi recuperate cu vorbe în vînt, ci prin muncă eficientă, pe cîmp ! IN agricultură . FIECARE ORA BUNA DE LUCRU - FOLOSITA LA MAXIMUM! face Todirești, orele 13.00. Lipsește cantaragiul Ion Tabarcea. Se pare că este plecat să ia . . . masa. Conductorii de atelaje fac haz de necaz. 35 p­unct DAt­A LEGE Cooperatorii din Iaco­­bești nu prea l-au vrut pe lău Sorohan baci. Dar dumnealui puțin l-a păsat , a adus oi și de prin alte părți și și-a in­stalat tarhatul la Slobo­zia. După care a înce­put să-și muie turma prin lanuri, ridicînd pa­­s­­ul către cei ce cutezau­­ să-l sicrie. A stricat 3 §1 hectare cu lucerna și­­| porumbul de pe 40 de g ari. Iar cind un șef de o echipă și un brigadier , s-au dus să scoată oile­­ din avutul obștei, indi­ ji vidul în haidamaci cauză și alți­i= de la tîrlâ M au sărit cu bitele și au izbit. Urmează să li se dea și lor, după lege... NU LUAȚI EXEMPLU! Disciplina, la Fabrica ja de mobilă din Cîmpu-­l lung, e privită, de unii, gj cam ca junghiul în­­| coaste. Altfel cum și-ar gi permite Alexandru Ne­­n­gură, Vasile Gînscă,­­ Minodora Țăranu, Adolf gj Bagng și Vasile Fetița- p­ru să-și părăsească fo­­p­cul de muncă pentru a­­ trage un chefuleț ? Or,­­ Dumitru Coca să a- o doarmă între mașini ?­­ Sau Ana Stănuț și Virgi­ §§ ana Barabaș să facă o baie în timpul progra­­­§ mului ? (pe dumnealor , le-a săpunit colectivul g zdravăn­­ță). Celui după cuviin­­g din fruntea­­ listei i s-a desfăcut con­­­­tractul de muncă, iar la restul au coborît cîteva­­ trepte pe scara salari­ g zării. Sperăm că ajunge s pilda acestora ? g AU RAMAS . . . DE LEMN Auzind că, la Vatra­­­ Dornei, ochii frumoși iau­­ lemne de la U.I.S., ure­­s­chile mișcătoare — de l§ la Floreni, iar „neaten­­­­ții“ și „anonimii“ — ex­­­­clusiv din depozitul de­­ combustibil, i-am rugat­­ pe mai marii întreprin­­­ derii „Combustibilul“ din­­ Rădăuți să vadă ce și cum și să facă rînduia­­­­g­lă. Dumnealor (T. Mago-­­ păț, director, și N. Arun­­­­cuteanu, șeful serviciu­­­­lui comercial) ne fac­e cunoscută noutatea că­­ s­lobidele se mișcă după­­ instrucțiuni precise și­­ că „dacă Botnariuc, șe­­f l j­tul depozitului, a proce­­­­dat altfel decit prevăd­­ instrucțiunile, va fi tras ș­i la răspundere“. Cînd. § 1 oameni buni ? După ce j­­ se termină aproviziona­ | 1 1 zile pe sprinceană pen- | §­tru iarna asta, sau după­­ ce iese onorabilul la­­ 1 pensie ? Și cum am fo­ | ! ! ce să aflăm și noi ? Că | ! n-am uitat unde lucrați. ! ! Dar nici așa, să rămâ­­­­neți chiar ... de lemn j = la semnalele presei ! Rubrică realizată de ȘTEFAN STROE ZORI NOI TODIREȘTI: O nouă profesie mîncător de... timp . Atelajele așteaptă la basculă, cantaragiul nu-i 9 Cooperatori lipsă la apel și un tractorist necăjit Ora 13. La centrul gospodă­resc, cîteva atelaje pline cu cartofi așteaptă în fața bascu­lei. Cantaragiul nu-i de găsit. „Cred că-i dus să ia masa de prînz“, ne spune un conductor. „Dar cam de mult mănîncă. A trecut vreo oră și jumătate de cînd a plecat“ — este de pă­rere Maxim Tabarcea. Apoi, atît el, cit și Avram Cozma­­ciuc și Ion Tipa, fac haz de... necaz : „E un bun mîncător de... timp“. Aflăm apoi că Ion Tabarcea este și secretar al comitetului de partid pe C.A.P. Așa vă aduceți contribuția la grăbi­rea lucrărilor, tovarășe secre­tar ? nu­ci un alt aspect : pentru că mai avusese cooperatori la încărcat porumbul pe plat­formă, tractoristul Vasile M. Tipa venise de pe cîmp și, bineînțeles, era foarte necăjit : „De dimineață, au fost 4 încăr­cători, dar ei și-au terminat parcelele și au plecat“. Aceasta s-a întîmplat în bri­gada lui Ion Romega. Oare can­aragiul Tabarcea, briga­dierul Romega și alți coopera­tori din Todirești­ vor să-și schimbe profesia de agricul­tori cu aceea de „mîncători de... timp“? Schimbați-v-o, dar nu pe seama altora, a intere­sului comun ! Numai cu două temei nu se poate strînge recolta de car­tofi, cooperatori din Bălăcea­­na ! BALACEANA După ce au încercat să ne servească... ine­xactități, locțiitorul se­cretarului comitetului co­munal de partid, Ion Humoreanu, și omul tri­mis de la județ să „impulsioneze“ ritmul lu­crărilor, Gheorghe Oni­ga, au ieșit in fața se­diului C.A.P., să vadă... ce-i de facut cu campa­nia aceasta... PÎRTEȘTI DE JOS: De ce numai o echipă ? 9 Muncitorii — în ajutor 9 O singură echipă la lucru 9 Recolta stă pe cîmp, conductorii chefuiesc In ziua de 16 octombrie, la Pîrtești de Jos se lucra ceva mai intens ca de obicei. Mai mulți muncitori de la fabrica de cherestea din Cacica veni­seră în ajutor la strînsul car­tofilor. Dintre cooperatori, însă, erau prezenți doar cei din e­­chipa Aureliei Sava, echipă ce face parte din brigada ini­moasei Rahila Sveica. Unde erau, totuși, ceilalți co­operatori ? De ce nu sînt mo­bilizați la lucru ? Căci la Pîr­tești de Jos mai erau și de re­coltat cartofii de pe vreo 6—7­0 ha., și de semănat griul pe 50­0 / ha., și de recoltat porumb, și de transportat desfăcat! Aici, recolta, și de însă, pînă și unii conductori, în care de o­­bicei se pune bază, dau dova­dă de lipsă de conștiinciozita­te. In una din zilele trecute, trei dintre ei — Gheorghe Tur­­culeț , Nichifor, Grigore Cior­nei și Alexandru Lăzăreanu — s-au dus să transporte cartofi și fructe de la Strigoaia, dar au nimerit în bufet. Și au che­fuit pînă pe la orele 13. Ba chiar ultimul nu se săturase nici atunci. A continuat. Dorim să știm: Ce măsuri s-au luat ? Fabrica de cherestea din­durilor la circular Gura Humorului. Tivirea scmn- Foto : I. MINDRESCU DUMINICA 19 OCTOMBRIE PROGRAMUL. 1 9.05 Matineu muzical. 7.00 Radiojurnal. Sumarul presei. 7.15 Ora satului. # Cea mai mare urgență — campania agricolă (raid-an­­chetă) e Nici o întrerupere pe itinerariul lan — hambar # Fiecare ceas pentru recol­tă • Responsabilități majore ale specialiștilor • Construc­torii brașoveni în sprijinul agriculturii . Cules de toamnă în livezi. 7.45 Drag mi-e jocul românesc. 8.00 Revista presei. 8.10 Ilustrate muzicale. 9.00 Radi­o magazinul femeilor. 9.30 Avanpremieră cotidiană. 9.40 Maraton In cheia Sol. 12.00 De toate pentru toti 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.15 Muzică ușoară. 13.30 Cine știe cîștigă. Tema B Moli­ére. 14.00 Estrada duminicală. Post - restant muzical. Para­da succeselor. Studioul 8 vă oferă . . . De vorbă cu com­pozitorul Aurel Giroveanu. Intîlnire cu melodia popu­lară și interpretul preferat. 14.30 Ora veselă. 15.00 Estrada duminicală, (continuare). 16.00 Transmisiune sportivă. 16.00 Estrada duminicală, (continuare). 18.30 Program realizat de radio Vacanța. 19.00 Gazeta radio. 19.20 Soliști de muzică ușoară ! Margareta Pîslaru, Orietta Berti, Dan Spătaru și Ja­cques Brel. 20.05 Tableta de seară de Paul An­­ghel. 20.10 Muzică de café - concert 20.20 Eminesciana. „Memento mori“ (XVI). 20.25 zece melodii preferate. 21.00 Romanțe interpretate de Ște­fan Lăzărescu și violonistul Ionel Banu. 21.15 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. 22.10 Panoramic sportiv. 22.30 Orchestra Electrecord. 22.40 Cavalcada ritmurilor. Revistă radiofonică de muzi­că ușoară redactată de Geor­ge Limbășanu și Ion Barta. 0.03 — 5.00 Estrada nocturnă. SIMBATA 18 OCTOMBRIE 15.30 Fotbal : Dinamo Bu­curești — Universitatea Craiova. Comentator Aristide Buhoiu. 17.35 „Belle și Sébastien“ — episodul al XI-lea. 18.00 Buletin de știri. 18.05 Desene animate. 18.15 O nouă întâlnire cu tinerii. 19.15 Publicitate. 19.20 La volan — emisiune pentru aut­omo­bili­ști. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Film serial . •Răzbunătorii. . . „Strănutul fatal“. 20.50 Tele _ enciclopedia. 21.50 Monografii contemporane. Cunoașteți Oașul ? 22.10 La margine de București. Popas muzical la hanul „Pra­hova“. 22.40 Telejurnalul de noapte. 22.55 Cîntă formația de muzică u­­șoară „Savoy“. 23.15 închiderea emisiunii. Z­I DE LA OUALE ȘI SATE! Ziarul „Zori noi“ vă informează zilnic asupra eve­nimentelor interne și internaționale. Paginile sale vă oferă un bogat material informa­tiv și de analiză privind viața economică și social­­culturală a județului nostru. Prin problematica abordată, interesantă și diver­să, ziarul răspunde c­erințelor tuturor cititorilor. Așadar, reținoiți-vă abonamentele pentru anul 1970. Pentru aceasta vă stau la dispoziție oficiile poștale, factorii poștali, difuzorii voluntari din întreprinderi și instituții. Consfătuire avînd ca temi siguranța circulației La Rădăuți a început, ieri, con­sfătuirea inspectoratelor de con­trol din cadrul întreprinderilor de transporturi auto privind siguran­ța circulației pe drumurile publi­ce. Participă cadre din conduce­rea Centralei transporturilor a­uto a ministerului de resort, inspecto­rii șefi de la întreprinderile de transporturi auto din țară, perso­nalul de specialitate al I.T.A. Su­ceava, șefii autobuzelor din jude­țele Botoșani și Suceava, invitați. Punctul de plecare al dezbate­rilor l-au constituit evenimentele de circulație, starea disciplinară și legalitatea transporturilor efectu­ate în cursul lunilor iulie — sep­tembrie a.c., pe întreaga rază de activitate a I.T.A. Suceava. In a­­cest sens au fost prezentate două referate cuprinzînd constatările corpului de inspectori de circula­ție, care a conlucrat cu organele­ de miliție în acțiunea de preve­nire a accidentelor de circulație. Consfătuirea, ale cărei lucrări se vor încheia astăzi, oferă posi­bilitatea unui prețios schimb de păreri în legătură cu stabilirea ce­lor mai adecvate metode și forme de control și îndrumare, de orga­nizare a muncii, menite să asi­gure desfășurarea activității de transporturi rutiere în condiții de deplină siguranță a circulației. r Ce înțelegeți prin­­ „telegramă fulger“? S Pus in slujba societă­ții, a fiecărui cetățean, serviciul de poștă și te­legraf este indispensa­bil. De aceea, salariații lui trebuie să dea dova­dă, în orice moment, de probitate profesională. Se întîmplă, însă, u­­neori, să înfrunți situa­ții pe care nici nu mai știi cum să le califici. Așa s-a petrecut în una din zilele trecute. La o­­rele 17,50, din Suharău a fost expediată tele­grama fulger nr. 3 către Dumitru Purice din Dăr­­mănești, care fie anunțat de avea să decesul tatălui lui. Telefonista de serviciu de la oficiul P.T.T.R. Dărmănești a recepționat-o, în ace­eași zi, la orele 20.00, pentru ca la destinatar ea să ajungă abia doua zi, după - amia­a­ză ! Scriu aceste rînduri pentru că mi-a fost dat să constat o impresionantă­­ situație din frați cu serviciul și do­­­miciliul in diferite loca­lități din țară, numai cel din Dărmănești n-a pu­tut ajunge la­ timp, da­torită situației mențio­nate mai sus. Și, cul­mea, destinatarul locu­iește la 200 metri dis­tanță de oficiu, este cu­noscut de salariații a­­cestuia ! Oricare putea da o fugă pînă acolo. Să fie la mijloc nepri­ceperea sau comodita­tea ? Lucia Cepureac e telefonistă, iar soțul ei, Ion, diriginte înlocuitor și factor distribuitor de serviciu. O situație tristă, de neadmis. VASILE BRENIUC cetățean din Vama Iresponsabilitate In ziua de 14 octombrie a.c., avînd de așteptat­­ pînă la sosirea legăturii cu trenul ce merge spre Va­­t­tra Dornei, am intrat, împreună cu un tovarăș de drum,­­ la restaurantul din gara Suceava Nord. Era pe la orele­­ 17,45 și voiam să servim masa. Am comandat cite o­­ ciorbă de purcel. Cînd aceasta ne-a fost adusă, mi­­ s-a părut că are un miros suspect, care, pentru mo­­­­ment, l-am atribuit fumului de la locomotive, în gene­­­­rc, mirosului specific gărilor. Curînd, însă, ne-am con­­­­vins că mirosul venea de la carnea din ciorbă. Firește,­­ nu am mai putut s-o mîncăm. La întrebările noastre,­­ ospătară care ne-a servit, total indiferentă, ne răs­­­­punde că nu ea poartă vina, ci responsabilul, ce nu­­ se află în local, precum nu se afla nici cel care-i ținea­­ locul. Am cerut condica de sugestii și reclamații, pen­­­­tru a consemna acest fapt. Dar, spre surprinderea și­­ indignarea noastră, ni s-a spus că e încuiată în maga­­­­zie. „ Acum mă întreb și, în același timp, îi întreb pe­­ cei răspunzători , cum se poate ca să existe aseme­­­­nea oameni lipsiți de răspundere, care, fără a se gin­­­­di la urmări, ci numai la cîștigul lor, sînt în stare să­­ îmbolnăvească zeci de consumatori ? Organele sani­­­­tare nu fac, periodic, controale riguroase în unitățile­­ de alimentație publică ? La ce servește condica de­­ sugestii și reclamații dacă stă încuiată în magazie ? ! Sper că măsurile cuvenite nu vor­ întîrzia. j GHEORGHE MOISA­I din serviciul P.C.C. Vatra Dornei | sport • sport • sport HOCHEIUL ÎN AVANSCENA ÎNTRECERILOR Să ne amintim de hochei ! De patine, puc și crose, de frea­mătul micilor, dar mereu plinelor tribune de unde spec­tatorii, suportînd cu stoicism și schiurile gerului, aplaudă, încurajează sau suferă a­­tunci cînd șansele victoriei par să părăsească echipa în­drăgită. Să ne amintim de ho­chei, acest sport care tinde să ocupe locul al doilea după fotbal, intr-un clasament fă­cut de unii specialiști. E timpul să ne gîndim la ho­chei și la scurtele dar nease­muitele satisfacții oferite atît celor aflați pe gheață, cit și celorlalți, din tribune. Și a­­ceasta cu atît mai mult cu cit, din întreaga Moldovă, jude­țul Suceava domină cu auto­ritate acest sport. Iar dacă ne referim numai la județul nostru, merită să amintim că, dacă în sezonul cald reședin­ța de județ monopolizează a­­proape toate disciplinele sportive, iarna, acesteia i se adaugă Rădăuții și Vatra Dor­nei. In anii trecuți, Rădăuții fost mereu prezent în întrece­a­rile hocheiste organizate pe plan național. Echipele de se­niori, juniori sau copii s-au a­­firmat. Din rîndul acestora au plecat multe talente la forma­ții din prima divizie, unii evo­­luînd, cu succes, în reprezen­tativa țării. Iar acum, cînd a­­notimpul rece își trimite emi­sarii, diriguitorii sportului ră­­dăuțean acordă atenția cuve­nită hocheiului. Același ini­mos profesor Ștefan Tomovici, care și acum un an, și acum doi ani, ca și mai înainte s-a arătat un mare îndrăgostit al acestui sport, se ocupă de a­­cei ce vor „zbura“ pe gheață cu patine, crose și puc. Ca și în anul trecut, Rădăuții va fi prezent în competițiile națio­nale sau locale cu mai multe echipe, și anume : o echipă în divizia B (care, în sezonul 1968—1969, a ocupat un me­rituos loc 3­, o alta de juniori și o a treia de copii, ultima o­­cupînd locul 2 pe țară la în­trecerea juniorilor organizată în martie a.c. la București, pe patinoarul 23 August. Pentru a onora comportările bune din anii trecuți, spre da un nou impuls hocheiului­­ din Rădăuți, antrenorul Ștefan Tomovici a început pregătiri­le. Ajutat de Ion Lungu, fost valoros hocheist, antrenorul a trecut la efectuarea unui pro­gram de lucru cu tinerii din lot. De două - trei ori, săptă­­mînal, câte două ore de fieca­re dată, hocheiștii de aici se antrenează asiduu. Acum, cînd bitumul terenului este încă uscat, se acordă atenție condiției fizice și se preconi­zează exerciții de tras la poartă, gheața fiind înlocuită cu p.f.l. Există posibilitatea ca în luna noiembrie, antrenorul, cu un lot de sportivi, să plece „în deplasare“, la Galați, spre a se antrena acolo, vreo 10— 12 zile, pe noul patinoar arti­ficial. gur Proiecte, planuri care deși­vor deveni certitudini. Hocheiul este adinc împlîntat în preocupările tinerilor,­ ca și ale vîrstnicilor din Rădăuți. Merită să arătăm că aici există o grupă a șco­lii sportive de hochei. Antre­nor : prof. Ștefan Tomovici. O altă grupă există la Suceava, sub îngrijirea profesorului Li­­viu Țopa. Deocamdată, hocheiul se a­­flă în avanscena întrecerilor. Dar nu peste multe săptămîni numeroși dintre cei ce îndră­gesc terenurile de fotbal se vor îndrepta spre patinoare. D. MIREA RUGBI, DIVIZIA B ETAPA URMĂTOARE Cimentul Medgidia — I.R.A. Tecuci Ancora Galați — Constructorul Bîrlad — Constructorul Suceava — Chimia Năvodari Agronomia Iași — Ideal Cernavodă "n Mîine, pe stadionul Arini Cu incepere de la o­­rele 15.00, pe stadionul Arini din Suceava, mîi­ne, 19 octombrie, are loc partida de fotbal dintre Chimia și forma­ția gălățeană Politehni­ca, programată în ca­drul etapei a IX-a a di­viziei B de fotbal. FOTBAL: DIVIZIA C Minobradul Vatra Dornei - C.F.R. Pașcani: 1-0 (0-0) Meciul restanță din etapa a VIII-a, dintre Minobradul și C.F.R. Pașcani, s-a încheiat cu victoria echipei gazdă. Unicul gol al partidei a fost înscris de Mutu, cu 6 minute înainte de sfîrșitul partidei. timpul PROBABIL Pentru următoarele trei zile , vremea va deveni schimbătoa­re, cu cerul variabil. Ploaie slabă locală. Vîntul va sufla potrivit. Temperatura aerului ușor variabilă, minimele vor fi cuprinse între 3 și 7 grade, iar maximele între 17 și 21 grade. LOTO Tragerea din 17.X.1969 Extragerea I: 52; 78; 90; 41; 33; 89; 68; 5; 63; 22; 62; 60. Fond de premii : 540.896 lei. Extragerea a II-a : 78; 26; 75; 34. Fond de premii : 282.891 lei.

Next