Zori Noi, noiembrie 1969 (Anul 22, nr. 6806-6831)

1969-11-22 / nr. 6824

> > X Proletari din toate țările anici-vâ­i——*— Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIV Nr. 6824 sîmbăta 22 noiembrie 1969 4 pagini 30 baniL ADRESĂ PRECISĂ MUNCII POLITICE Apreciindu-se contribuția activității ideologice pentru difuzarea în rîndurile ma­selor largi a ideilor comunismului, pentru ridicarea nivelului general de cultură al po­porului și subliniindu-se factorii de care depinde creșterea conștiinței socialiste, la Congresul al X-LeA al pArtIDuluI S-A aRĂTat CĂ ORGANELE ȘI ORGANIZAȚIILE DE PARTID TREBUIE SA PERFE­CȚIONEZE CONTINUU MUNCA POLITICĂ, IDEOLOGICA SI CULTURALĂ, SĂ ASIGURE ȘI ÎN VIITOR CULTIVAREA DEVOTAMENTULUI NEȚĂR­MURIT FAȚĂ DE PATRIE ȘI PARTID, FATĂ DE CAUZA SOCIALISMULUI,PROMOVAREA ATITUDINII COMBATIVE, MILITANTE ÎMPOTRIVA CONCEPȚIILOR RETROGRADE ȘI MENTALITĂȚILOR ÎNAPOIATE, PENTRU FORMAREA TRĂSĂTURILOR ETICE CORES­PUNZĂTOARE NOILOR RELAȚII STATORNICITE ÎN ORÂNDUIREA SOCIALISTĂ. Cunoscut fiind rOlul deosebit de important pe care munca politică îl are în lupta noului cu ve­chiul, în activitatea pentru modelarea caracterelor și mobilizarea tuturor membrilor societății de a gîndi și acționa cu viziunea proprie omului înaintat, această latură a muncii m­a intriî/i adia în ef»! eA vm/<; «m«î­­n» rmnmnA/r _______ ----------------- —w X “ “* dM in> uimii J«»fc vs^vumu­­ fivvi>UJJUtuv> VUICu­IC­UIC vii ^ u­­ nelor și organizațiilor de partid. O asemenea concluzie a fost prilejuită și de interviul acordat de tovarășul GRIGORE POPA, locțiitorul secretarului Comitetului orășenesc de partid Fălticeni. — Ce foc ocupă munca po­litică în activitatea organiza­țiilor de partid din oraș ? — Pornind de la ideea­ că partidul nostru concepe făuri­rea noii orînduiri ca pe un proces conștient, bazat pe cu­noașterea legilor obiective ale dezvoltării sociale. Co­mitetul orășenesc de partid Fălticeni situează în centrul activității de propagandă popularizarea și însușirea te­meinică a politicii științifice, marxist - leniniste, a partidu­lui nostru, explicarea pe larg a importanței și sensului tu­turor hotărîrilor și măsurilor a­­doptate de partid și mobiliza­rea oamenilor muncii la în­făptuirea lor neabătută. Mun­ca politică, fiind o pîrghie e­­ficientă de influențare a gîn­­dirii și comportării maselor, se înscrie, cum e și firesc, ca o componentă esențială a aces­tei activități de la care se aș­teaptă, pe bună dreptate, o contribuție sporită la înfăptu­irea programului partidului nostru de înflorire multilatera­lă a patriei, la dezvoltarea conștiinței socialiste și promo­varea trăsăturilor politico-mo­rale înaintate specifice omu­lui nou al societății socialis­te. Acordîndu-i atenția cuve­nită, comitetul orășenesc de partid pretinde ca același lu­cru să-l facă toate organele și organizațiile de partid din oraș. Fără a ne declara pe deplin satisfăcuți de felul în care munca politică ține „pa­sul“ cu sarcinile specifice fie­cărei unități și perioade, a­­preciem că majoritatea orga­ VIAȚA DE PARTID­ ­elor și organizațiilor de par­tid din orașul nostru se preo­cupă să pătrundă pe căi va­riate și cît mai directe spre inima oamenilor și să le o­­rienteze eforturile spre acele direcții în care se simte cea mai mare nevoie de interven­ții operative. — Vă referiți, desigur, la for­mele muncii politice. Ar fi bi­ne să precizați: care sunt cele mai utilizate dintre ele ? — Un deosebit accent se pu­ne pe acele forme care au o forță mai mare de convinge­re. Intre acestea amintesc ex­punerile, dezbaterile, discuții­le și simpozioanele pe diferi­te teme, răspunsurile la în- Plenara Comitetului județean Suceava al U.T.C. Ieri a avut loc plenara Co­mitetului județean Suceava al U.T.C. La lucrările plenarei au par­ticipat tovarășii Tudor Done, secretar al Comitetului jude­țean Suceava al P.C.R., și Mircea Angelescu, secretar al C.C. al U.T.C. Plenara a analizat­­ preocu­­parea comitetului județean al U.T.C. pentru organizarea și desfășurarea activității sporti­ve a tineretului și a ascultat o informare privind activitatea organizațiilor U.T.C. din între­prinderile industriale, de con­strucții, transporturi și din școli, precum și măsurile ce se impun a fi luate în lumina hotărîrilor adoptate de ple­nara C.C. al U.T.C. din octom­brie a.c. Pe marginea materialului prezentat la primul punct al ordinii de zi au luat cuvîn­­tul un însemnat număr de vor­bitori — secretari ai comitete­lor U.T.C. și președinți ai aso­ciațiilor sportive, elevi­ și pro­fesori de educație fizică și sport, reprezentanți ai organi­zațiilor de masă și obștești. In cuvîntul lor, participanții la discuții s-au referit pe larg la competițiile sportive care au fost organizate și rezultatele obținute, insistînd asupra mo­dalităților folosite pentru an­trenarea unui număr cît mai mare de tineri la practicarea sportului, au pus accent pe neajunsurile ce mai există și cauzele ce le generează și au venit cu prețioase propuneri pentru completarea măsurilor care să ducă la ridicarea ni­velului și eficienței activită­ții sportive de masă. Luînd cuvintul în cadrul lu­crărilor plenarei, tovarășul Mircea Angelescu, secretar al C.C. al U.T.C., a apreciat pre­ocuparea comitetului județean al U.T.C., a organelor și or­ganizațiilor U.T.C. din județul nostru , pentru îmbunătățirea activității sportive de masă, precum și faptul că plenara a relevat ce au de făcut organe­le și organizațiile U.T.C. pentru a da viață hotărârilor plenarei C.C. al U.T.C. din octombrie a.c. și a subliniat îndatoririle ce le revin acesto­ra pentru cuprinderea masei largi de tineri în activitatea sportivă și mobilizarea lor pentru a contribui cu eforturi sporite la îndeplinirea sarci­nilor economice. Intrucît tovarășul Constantin Stoica a fost promovat într-o muncă la C.C. al U.T.C., ple­nara a hotărît eliberarea sa din funcția de prim - secretar al Comitetului județean al U.T.C., precum și din biroul și comitetul județean al U.T.C. Ca prim - secretar al Comite­tului județean al U.T.C. a fost ales tovarășul Dumitru Cîm­­pan. Plenara a adoptat și alte măsuri organizatorice, alegînd ca șefi ai secțiilor organiza­torică și economică și ca membri ai secretariatului co­mitetului județean al U.T.C. pe tovarășii Aurel Bocancea și, respectiv, Alexandru Vor­­nicu. In încheierea plenarei comi­tetului județean al U.T.C. a luat cuvîntul tovarășul Tudor Done, secretar al Comitetului județean Suceava al P.C.R., care, după ce a evidențiat maturitatea cu care au fost a­­bordate problemele puse în discuție, a subliniat sarcinile care stau în fața organelor și organizațiilor U.T.C., precum și a organizațiilor de stat și ob­ștești în scopul aplicării întoc­mai a prevederilor legii cu pri­vire la dezvoltarea activității de educație fizică și sport. Tot­odată, vorbitorul a insistat a­­supra necesității ca organele și organizațiile U.T.C., toți ti­nerii să-și aducă o mai mare contribuție la buna desfășu­rare a activității pentru reali­zarea exemplară a sarcinilor de producție pe acest an și pregătirea condițiilor pentru îndeplinirea planului pe anul viitor și a indicat ca măsurile stabilite de plenară să fie a­­duse operativ la cunoștința masei largi de tineri, iar co­mitetul județean al U.T.C., bi­roul său să se preocupe în continuare de perfecționarea stilului și metodelor lor de muncă. trebări, calculele economice. Țin să fac însă o remarcă : formele muncii politice se a­­leg în funcție de problemele care sînt de rezolvat, de ce­rințele imediate ale fiecărui loc de muncă și, bineînțeles, de oamenii cărora li se adre­sează. Cu cît munca politică și cultural - educativă are o adresă mai precisă și se des­fășoară sistematic, pe un front larg, cu atît e mai mare și în­­rîurirea pe care ea o exerci­tă asupra conștiinței și activi­tății oamenilor. — Cum anume vine munca politică în sprijinul bunului mers al producției ? — Cunoscînd precis sarcini­le de producție care sunt de îndeplinit la fiecare loc de muncă, într-o perioadă sau al­ta, și deficiențele ivite în di­ferite sectoare de activitate, birourile și comitetele organi­zațiilor de partid iau măsuri pentru ca ele să fie bine cu­noscute de oamenii muncii, pun în dezbaterea unor ședin­țe modalitățile în care trebuie acționat, inițiază discuții cu comuniștii și alți salariați a­­supra principalelor realizări și îndeosebi a obiectivelor care stau în fața întregului colec­tiv. Climatul de muncă, ordi­ne, disciplină și răspundere, atît de necesar în toate veri­gile producției, este întreți­nut atît prin formele organi­zate, care presupun o con­fruntare mai largă a opiniilor, cît și prin munca politică de la om la om, desfășurată mai ales de membrii birourilor și Interviu consemnat de C. CLEMENT (Continuare în pagina a IlI-a) / In hala gatere a Fabricii de cherestea din Moldovița Foto : V. DUMITRU IN ACEST NUMĂR: OPINIA CETĂȚEANULUI De ce nu țineți la propriul prestigiu ? pag. 2 CULTURA DE MASĂ în pag. 3 Amănunte în legătură cu zborul navei cosmice „Apollo­ 12“ In pag. 4 O nouă realizare a energeticienilor La Suceava s-a pus în funcțiune, cu 13 zile mai devre­me decât era prevăzut în plan, transformatorul de 16 M.V.A. 110/20 kw. Acesta va asigura alimentarea cu energie e­­lectri­că a racoardelor spre co­mplexul de porcine din Ve­­rești, stația de pompare a apei de la Berchișești, precum și a axelor de electrificare rurală din jurul municipiului. C­o­n­s­f­ă­t Duminică, începând de la o­­rele 8,00 dimineața, în sala ci­nematografului „Tineretului“ din Suceava va avea loc o consfătuire cu participarea posesorilor de autoturisme, motociclete și motorete pro­prietate personală. Consfătui­rea, organizată de către Mili­ția municipiului, va dezbate aspecte legate de circulație. In cadrul acesteia va fi ur­mărită și proiecția unui film pe o temă adecvată. u I­r­e AGRICULTURA COOPERATISTA: Răspundere și pricepere în valorificarea resurselor materiale și umane­ păgubitoare luarea unor Ecou la articolul Practici­i I­V V V VIA și tărăgănări in măsuri radicale“ In ziarul nostru nr. 6793 din 23 octombrie a.c., am început să publicăm articole în ca­drul noii acțiuni organizatori­ce — inițiate de redacție — „Agricultura cooperatistă: Răs­pundere și pricepere în valo­rificarea resurselor materiale și umane Pagina specială de atunci, Intitulată „Aproa­pe și, totuși, departe­ , pu­nea față în față situația e­­conomico - financiară din două cooperative agricole ve­cine — Moara și Sfîntu­rile. Pe de o parte, era redată ex­periența pozitivă acumulată, pe de alta — neajunsurile, stările de lucruri intolerabile, dar tolerate. Intre timp, am primit un prim ecou la articolul „Practici pă­gubitoare și tărăgănări în luarea unor măsuri radica­le“. Semnat de președintele, inginerul și șeful contabil de la cooperativa agricolă din satul Sfîntu Ilie, răspunsul a­­mintit specifică : „Este adevărat că, așa cum arată și materialul, consiliul de conducere al C.A.P. nu a acordat atenția cuvenită folo­sirii judicioase a pămîntului, principalul mijloc de produc­ție în agricultură, avînd și scă­pări în organizarea muncii. . . Toate acestea au dus, în fi­nal, la obținerea unor produc­ții mici, pe care, de altfel, le-a arătat și articolul. In urma indicațiilor date, consiliul de conducere a a­­nalizat aspectele criticate în ziar și a trecut la luarea u­­nor măsuri organizatorice care să îmbunătățească activitatea cooperativei noastre. Astfel, printr-o mai bună organizare și mobilizare la muncă, s-a reușit să se înlăture pierderi­le prin dezhidratare la sfecla de zahăr, recolta de 350 tone fiind transportată la fabrică în numai 10 zile. De asemenea, a fost terminat la timp recol­tatul porumbului și eliberarea terenului la această cultură. Spre a evita pierderile de pe urma imposibilității efectuării unui control riguros, așa cum se intîmpla în alte toamne, de i astă dată n-am mai permis ca desfăcatul să se facă pe cîmp, la glugi, ci la arie. In acest mod, atît desfăcatul, cît și livrarea cantităților de po­rumb datorate statului s-au desfășurat într-un ritm cores­punzător. Consiliul de condu­cere i-a îndrumat și controlat pe membrii cooperatori să sor­teze bine recolta, lucru ce s-a reflectat pozitiv în randamen­tul obținut la acest produs în­­ momentul predării către fondul 1 central. Pe bună dreptate, în articol , se critica faptul că, la data respectivă, cooperativa noas­tră nu avea nimic realizat­­ din planul de alături de toam­nă. Cu sprijinul conducerii I.M.A. Salcea, prin organizarea lucrului în două schimburi și în schimb prelungit, am reușit să recuperăm rămânerea în DUMITRU TURTA (Continuare în pagina a IlI-a) si in Topitoria de in și cînepă din Cornu Luncii, in clișeu : Teodora Crețu, lucrind la turbina de prelucrare a tul­pinilor de in Foto : D. VÎNTU Amprentele unui dinamism continuu — Suntem un fel de mi­neri călători. Deschidem drumuri în inima munte­lui, spre culcușurile sale mineralizate și cînd totul e gata, cînd circuli prin ga­lerii ca pe niște bulevar­de, pornim spre alți munți. Erau cuvintele lui Vasile Șincai, șeful sectorului de explorări miniere Fundu Moldovei, sector aparținînd întreprinderii de explorări miniere Moldova, un băr­bat tînăr și volubil, care a urcat spre munții Țării de Sus din părțile Prahovei. Ne-am întîlnit la Delni­­ța, între brazi cu foșnet a­­dînc, pe un pîrîu subțire, prins pe alocuri în chena­re de gheață. In jur totul semăna încă a început. Țevi și schelete metalice se învecinau cu ziduri proaspete de cără­midă, cu grupul electrogen adus în munți ca să fie lu­mină, cu barăcile în care dorm muncitorii, cu dru­murile tăiate de curînd în coaste pietroase, cu bubui­tul exploziilor răsunînd în­fundat undeva sub pămînt. — Ce a fost înainte aici? întreb, derutat oarecum de peisajul învălmășit, fiind­că pe un astfel de șantier ai întotdeauna, în prime­le momente, o impresie confuză, neizbutind să or­donezi într-o imagine uni­tară atîtea elemente dis­parate. — A fost munte gol, REPORTAJ zîmbește Vasile Șincai. Pășteau oile pe aici, iar cîteodată probabil și cer­bii. Pentru tehnicianul mi­ner toate sînt extrem de limpezi. Pe unde, pînă nu de mult, păscuseră probabil cerbii, o să apară în cu­­rînd o nouă mină. Aceas­ta înseamnă vreo doi ani de muncă îndîrjită, de pă­trunderi curajoase în adin­­cimi. Ca să înțeleg mai bine și să-mi formez o viziune de ansamblu, Vasile Șincai mă călăuzește pe o culme rotundă, de unde privirea îmbrățișează întregul peri­metru­ minier. In față se ridică, masivă, silueta tur­nului de extracție. Pe vîr­­ful namilei de oțel, la înălțime de 16 metri, lă­c­cătușul Iosif Șalvar strîn­­ge ultimele șuruburi, întă­rește fermele pentru mole­­­­te, în bătaia subțire a vîn­­­­tului. Turnul va fi termi­­­­nat peste cîteva zile.­­ La picioarele turnului se­­ deschide, ca gura unui e­­­­norm ulcior de piatră, pu­­i­­ul central de extracție.­­ S-au săpat deocamdată 11­­ metri spre adine, dintre­­ care cinci sind îmbrăcați­­ cu o căptușeală netedă de 1 beton. De la acest început­­ e lesne să întregești pers­­i­pectivele. Puțul central de­­ extracție va coborî spre­­ GEORGE SIDOROVICI ! (Continuare în pagina a II-a) ! i s După un frumos suc­ces obținut pe mai mul­te scene din Transilva­nia, orchestra populară a Ansamblului de cînte­­ce și dansuri „Ciprian Porumbescu“ din Sucea­va continuă seria spec­tacolelor, timp de 10 zi­le, în județul Botoșani. Spectatorilor din ținu­tul vecin li se oferă, ast­fel, posibilitatea unei re­­întîlniri cu soliștii So­fia Vicoveanca, Nicole­­ta Vasilovici, Viorica Galan, Alexandru Dum­bravă și Constantin Lef­­teniuc. In același timp, mem­brii ansamblului rămași la sediul instituției pre­gătesc două premiere, anunțate pentru luna decembrie a.c. Diamantele din Sierra Leone (I) Freetown — capitala tânărului stat african Sierra Leone. O clă­dire modestă, cu un singur etaj, cu mobile simple, este reședința primului ministru al „țării dia­mantelor“, cum o numesc unii zia­riști. Yengema — o mică localitate în interiorul țării. Un imens parc cu alei asfaltate, cu o vegetație luxu­riantă, cu reședințe aristocratice, înconjurat de ziduri înalte și pă­zit zi și noapte de sute de poli­țiști. Este sediul societății „Sierra Leone Selection Trust“ (S.L.S.T.), principalul exploatator al celei mai însemnate bogății a țării — dia­mantele­ în contrastul dintre Freetown și Yengema își găsesc explicația fră­mântările și crizele politice care au zguduit această țară, după cu­cerirea independenței în 1961. Cei 2.500.000 locuitori ai țării au sperat ca, o dată cu cucerirea in­dependenței, bogățiile ei să-i per­­­­mită să înainteze pe calea prospe­rității. Dar, la cinci ani după in­dependență, datoriile Sierrei Leo­ne depășeau de două ori bugetul statului, în pofida creșterii an de an a producției de diamante. Dacă pe filele calendarelor noastre este înscris anul 1969, pentru monopo­­l­­ul diamantelor vremea a încetat­­­ă să curgă , ea își desfășoară acti­­­­vitatea pe baza convențiilor înche­­­­iate în 1935, când Sierra Leone era­­ un protectorat britanic. Firește, în acești ani au sporit­­ cererile ca micul stat african să­­ primească o parte mai mare din­­ uriașa bogăție pe care o reprezin­­­­tă diamantele. Monopolurile din­ SORIN STRUJAN (Continuare în pagina a III-a) Urbanistică sucevea­na noaptea Foto : D. VINTILA

Next