Zori Noi, noiembrie 1969 (Anul 22, nr. 6806-6831)
1969-11-22 / nr. 6824
> > X Proletari din toate țările anici-vâi——*— Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIV Nr. 6824 sîmbăta 22 noiembrie 1969 4 pagini 30 baniL ADRESĂ PRECISĂ MUNCII POLITICE Apreciindu-se contribuția activității ideologice pentru difuzarea în rîndurile maselor largi a ideilor comunismului, pentru ridicarea nivelului general de cultură al poporului și subliniindu-se factorii de care depinde creșterea conștiinței socialiste, la Congresul al X-LeA al pArtIDuluI S-A aRĂTat CĂ ORGANELE ȘI ORGANIZAȚIILE DE PARTID TREBUIE SA PERFECȚIONEZE CONTINUU MUNCA POLITICĂ, IDEOLOGICA SI CULTURALĂ, SĂ ASIGURE ȘI ÎN VIITOR CULTIVAREA DEVOTAMENTULUI NEȚĂRMURIT FAȚĂ DE PATRIE ȘI PARTID, FATĂ DE CAUZA SOCIALISMULUI,PROMOVAREA ATITUDINII COMBATIVE, MILITANTE ÎMPOTRIVA CONCEPȚIILOR RETROGRADE ȘI MENTALITĂȚILOR ÎNAPOIATE, PENTRU FORMAREA TRĂSĂTURILOR ETICE CORESPUNZĂTOARE NOILOR RELAȚII STATORNICITE ÎN ORÂNDUIREA SOCIALISTĂ. Cunoscut fiind rOlul deosebit de important pe care munca politică îl are în lupta noului cu vechiul, în activitatea pentru modelarea caracterelor și mobilizarea tuturor membrilor societății de a gîndi și acționa cu viziunea proprie omului înaintat, această latură a muncii ma intriî/i adia în ef»! eA vm/<; «m«în» rmnmnA/r _______ ----------------- —w X “ “* dM in> uimii J«»fc vs^vumu fivvi>UJJUtuv> VUICuICUIC vii ^ u nelor și organizațiilor de partid. O asemenea concluzie a fost prilejuită și de interviul acordat de tovarășul GRIGORE POPA, locțiitorul secretarului Comitetului orășenesc de partid Fălticeni. — Ce foc ocupă munca politică în activitatea organizațiilor de partid din oraș ? — Pornind de la ideea că partidul nostru concepe făurirea noii orînduiri ca pe un proces conștient, bazat pe cunoașterea legilor obiective ale dezvoltării sociale. Comitetul orășenesc de partid Fălticeni situează în centrul activității de propagandă popularizarea și însușirea temeinică a politicii științifice, marxist - leniniste, a partidului nostru, explicarea pe larg a importanței și sensului tuturor hotărîrilor și măsurilor adoptate de partid și mobilizarea oamenilor muncii la înfăptuirea lor neabătută. Munca politică, fiind o pîrghie eficientă de influențare a gîndirii și comportării maselor, se înscrie, cum e și firesc, ca o componentă esențială a acestei activități de la care se așteaptă, pe bună dreptate, o contribuție sporită la înfăptuirea programului partidului nostru de înflorire multilaterală a patriei, la dezvoltarea conștiinței socialiste și promovarea trăsăturilor politico-morale înaintate specifice omului nou al societății socialiste. Acordîndu-i atenția cuvenită, comitetul orășenesc de partid pretinde ca același lucru să-l facă toate organele și organizațiile de partid din oraș. Fără a ne declara pe deplin satisfăcuți de felul în care munca politică ține „pasul“ cu sarcinile specifice fiecărei unități și perioade, apreciem că majoritatea orga VIAȚA DE PARTID elor și organizațiilor de partid din orașul nostru se preocupă să pătrundă pe căi variate și cît mai directe spre inima oamenilor și să le orienteze eforturile spre acele direcții în care se simte cea mai mare nevoie de intervenții operative. — Vă referiți, desigur, la formele muncii politice. Ar fi bine să precizați: care sunt cele mai utilizate dintre ele ? — Un deosebit accent se pune pe acele forme care au o forță mai mare de convingere. Intre acestea amintesc expunerile, dezbaterile, discuțiile și simpozioanele pe diferite teme, răspunsurile la în- Plenara Comitetului județean Suceava al U.T.C. Ieri a avut loc plenara Comitetului județean Suceava al U.T.C. La lucrările plenarei au participat tovarășii Tudor Done, secretar al Comitetului județean Suceava al P.C.R., și Mircea Angelescu, secretar al C.C. al U.T.C. Plenara a analizat preocuparea comitetului județean al U.T.C. pentru organizarea și desfășurarea activității sportive a tineretului și a ascultat o informare privind activitatea organizațiilor U.T.C. din întreprinderile industriale, de construcții, transporturi și din școli, precum și măsurile ce se impun a fi luate în lumina hotărîrilor adoptate de plenara C.C. al U.T.C. din octombrie a.c. Pe marginea materialului prezentat la primul punct al ordinii de zi au luat cuvîntul un însemnat număr de vorbitori — secretari ai comitetelor U.T.C. și președinți ai asociațiilor sportive, elevi și profesori de educație fizică și sport, reprezentanți ai organizațiilor de masă și obștești. In cuvîntul lor, participanții la discuții s-au referit pe larg la competițiile sportive care au fost organizate și rezultatele obținute, insistînd asupra modalităților folosite pentru antrenarea unui număr cît mai mare de tineri la practicarea sportului, au pus accent pe neajunsurile ce mai există și cauzele ce le generează și au venit cu prețioase propuneri pentru completarea măsurilor care să ducă la ridicarea nivelului și eficienței activității sportive de masă. Luînd cuvintul în cadrul lucrărilor plenarei, tovarășul Mircea Angelescu, secretar al C.C. al U.T.C., a apreciat preocuparea comitetului județean al U.T.C., a organelor și organizațiilor U.T.C. din județul nostru , pentru îmbunătățirea activității sportive de masă, precum și faptul că plenara a relevat ce au de făcut organele și organizațiile U.T.C. pentru a da viață hotărârilor plenarei C.C. al U.T.C. din octombrie a.c. și a subliniat îndatoririle ce le revin acestora pentru cuprinderea masei largi de tineri în activitatea sportivă și mobilizarea lor pentru a contribui cu eforturi sporite la îndeplinirea sarcinilor economice. Intrucît tovarășul Constantin Stoica a fost promovat într-o muncă la C.C. al U.T.C., plenara a hotărît eliberarea sa din funcția de prim - secretar al Comitetului județean al U.T.C., precum și din biroul și comitetul județean al U.T.C. Ca prim - secretar al Comitetului județean al U.T.C. a fost ales tovarășul Dumitru Cîmpan. Plenara a adoptat și alte măsuri organizatorice, alegînd ca șefi ai secțiilor organizatorică și economică și ca membri ai secretariatului comitetului județean al U.T.C. pe tovarășii Aurel Bocancea și, respectiv, Alexandru Vornicu. In încheierea plenarei comitetului județean al U.T.C. a luat cuvîntul tovarășul Tudor Done, secretar al Comitetului județean Suceava al P.C.R., care, după ce a evidențiat maturitatea cu care au fost abordate problemele puse în discuție, a subliniat sarcinile care stau în fața organelor și organizațiilor U.T.C., precum și a organizațiilor de stat și obștești în scopul aplicării întocmai a prevederilor legii cu privire la dezvoltarea activității de educație fizică și sport. Totodată, vorbitorul a insistat asupra necesității ca organele și organizațiile U.T.C., toți tinerii să-și aducă o mai mare contribuție la buna desfășurare a activității pentru realizarea exemplară a sarcinilor de producție pe acest an și pregătirea condițiilor pentru îndeplinirea planului pe anul viitor și a indicat ca măsurile stabilite de plenară să fie aduse operativ la cunoștința masei largi de tineri, iar comitetul județean al U.T.C., biroul său să se preocupe în continuare de perfecționarea stilului și metodelor lor de muncă. trebări, calculele economice. Țin să fac însă o remarcă : formele muncii politice se aleg în funcție de problemele care sînt de rezolvat, de cerințele imediate ale fiecărui loc de muncă și, bineînțeles, de oamenii cărora li se adresează. Cu cît munca politică și cultural - educativă are o adresă mai precisă și se desfășoară sistematic, pe un front larg, cu atît e mai mare și înrîurirea pe care ea o exercită asupra conștiinței și activității oamenilor. — Cum anume vine munca politică în sprijinul bunului mers al producției ? — Cunoscînd precis sarcinile de producție care sunt de îndeplinit la fiecare loc de muncă, într-o perioadă sau alta, și deficiențele ivite în diferite sectoare de activitate, birourile și comitetele organizațiilor de partid iau măsuri pentru ca ele să fie bine cunoscute de oamenii muncii, pun în dezbaterea unor ședințe modalitățile în care trebuie acționat, inițiază discuții cu comuniștii și alți salariați asupra principalelor realizări și îndeosebi a obiectivelor care stau în fața întregului colectiv. Climatul de muncă, ordine, disciplină și răspundere, atît de necesar în toate verigile producției, este întreținut atît prin formele organizate, care presupun o confruntare mai largă a opiniilor, cît și prin munca politică de la om la om, desfășurată mai ales de membrii birourilor și Interviu consemnat de C. CLEMENT (Continuare în pagina a IlI-a) / In hala gatere a Fabricii de cherestea din Moldovița Foto : V. DUMITRU IN ACEST NUMĂR: OPINIA CETĂȚEANULUI De ce nu țineți la propriul prestigiu ? pag. 2 CULTURA DE MASĂ în pag. 3 Amănunte în legătură cu zborul navei cosmice „Apollo 12“ In pag. 4 O nouă realizare a energeticienilor La Suceava s-a pus în funcțiune, cu 13 zile mai devreme decât era prevăzut în plan, transformatorul de 16 M.V.A. 110/20 kw. Acesta va asigura alimentarea cu energie electrică a racoardelor spre complexul de porcine din Verești, stația de pompare a apei de la Berchișești, precum și a axelor de electrificare rurală din jurul municipiului. Consfăt Duminică, începând de la orele 8,00 dimineața, în sala cinematografului „Tineretului“ din Suceava va avea loc o consfătuire cu participarea posesorilor de autoturisme, motociclete și motorete proprietate personală. Consfătuirea, organizată de către Miliția municipiului, va dezbate aspecte legate de circulație. In cadrul acesteia va fi urmărită și proiecția unui film pe o temă adecvată. u Ire AGRICULTURA COOPERATISTA: Răspundere și pricepere în valorificarea resurselor materiale și umane păgubitoare luarea unor Ecou la articolul Practicii IV V V VIA și tărăgănări in măsuri radicale“ In ziarul nostru nr. 6793 din 23 octombrie a.c., am început să publicăm articole în cadrul noii acțiuni organizatorice — inițiate de redacție — „Agricultura cooperatistă: Răspundere și pricepere în valorificarea resurselor materiale și umane Pagina specială de atunci, Intitulată „Aproape și, totuși, departe , punea față în față situația economico - financiară din două cooperative agricole vecine — Moara și Sfînturile. Pe de o parte, era redată experiența pozitivă acumulată, pe de alta — neajunsurile, stările de lucruri intolerabile, dar tolerate. Intre timp, am primit un prim ecou la articolul „Practici păgubitoare și tărăgănări în luarea unor măsuri radicale“. Semnat de președintele, inginerul și șeful contabil de la cooperativa agricolă din satul Sfîntu Ilie, răspunsul amintit specifică : „Este adevărat că, așa cum arată și materialul, consiliul de conducere al C.A.P. nu a acordat atenția cuvenită folosirii judicioase a pămîntului, principalul mijloc de producție în agricultură, avînd și scăpări în organizarea muncii. . . Toate acestea au dus, în final, la obținerea unor producții mici, pe care, de altfel, le-a arătat și articolul. In urma indicațiilor date, consiliul de conducere a analizat aspectele criticate în ziar și a trecut la luarea unor măsuri organizatorice care să îmbunătățească activitatea cooperativei noastre. Astfel, printr-o mai bună organizare și mobilizare la muncă, s-a reușit să se înlăture pierderile prin dezhidratare la sfecla de zahăr, recolta de 350 tone fiind transportată la fabrică în numai 10 zile. De asemenea, a fost terminat la timp recoltatul porumbului și eliberarea terenului la această cultură. Spre a evita pierderile de pe urma imposibilității efectuării unui control riguros, așa cum se intîmpla în alte toamne, de i astă dată n-am mai permis ca desfăcatul să se facă pe cîmp, la glugi, ci la arie. In acest mod, atît desfăcatul, cît și livrarea cantităților de porumb datorate statului s-au desfășurat într-un ritm corespunzător. Consiliul de conducere i-a îndrumat și controlat pe membrii cooperatori să sorteze bine recolta, lucru ce s-a reflectat pozitiv în randamentul obținut la acest produs în momentul predării către fondul 1 central. Pe bună dreptate, în articol , se critica faptul că, la data respectivă, cooperativa noastră nu avea nimic realizat din planul de alături de toamnă. Cu sprijinul conducerii I.M.A. Salcea, prin organizarea lucrului în două schimburi și în schimb prelungit, am reușit să recuperăm rămânerea în DUMITRU TURTA (Continuare în pagina a IlI-a) si in Topitoria de in și cînepă din Cornu Luncii, in clișeu : Teodora Crețu, lucrind la turbina de prelucrare a tulpinilor de in Foto : D. VÎNTU Amprentele unui dinamism continuu — Suntem un fel de mineri călători. Deschidem drumuri în inima muntelui, spre culcușurile sale mineralizate și cînd totul e gata, cînd circuli prin galerii ca pe niște bulevarde, pornim spre alți munți. Erau cuvintele lui Vasile Șincai, șeful sectorului de explorări miniere Fundu Moldovei, sector aparținînd întreprinderii de explorări miniere Moldova, un bărbat tînăr și volubil, care a urcat spre munții Țării de Sus din părțile Prahovei. Ne-am întîlnit la Delnița, între brazi cu foșnet adînc, pe un pîrîu subțire, prins pe alocuri în chenare de gheață. In jur totul semăna încă a început. Țevi și schelete metalice se învecinau cu ziduri proaspete de cărămidă, cu grupul electrogen adus în munți ca să fie lumină, cu barăcile în care dorm muncitorii, cu drumurile tăiate de curînd în coaste pietroase, cu bubuitul exploziilor răsunînd înfundat undeva sub pămînt. — Ce a fost înainte aici? întreb, derutat oarecum de peisajul învălmășit, fiindcă pe un astfel de șantier ai întotdeauna, în primele momente, o impresie confuză, neizbutind să ordonezi într-o imagine unitară atîtea elemente disparate. — A fost munte gol, REPORTAJ zîmbește Vasile Șincai. Pășteau oile pe aici, iar cîteodată probabil și cerbii. Pentru tehnicianul miner toate sînt extrem de limpezi. Pe unde, pînă nu de mult, păscuseră probabil cerbii, o să apară în curînd o nouă mină. Aceasta înseamnă vreo doi ani de muncă îndîrjită, de pătrunderi curajoase în adincimi. Ca să înțeleg mai bine și să-mi formez o viziune de ansamblu, Vasile Șincai mă călăuzește pe o culme rotundă, de unde privirea îmbrățișează întregul perimetru minier. In față se ridică, masivă, silueta turnului de extracție. Pe vîrful namilei de oțel, la înălțime de 16 metri, lăccătușul Iosif Șalvar strînge ultimele șuruburi, întărește fermele pentru molete, în bătaia subțire a vîntului. Turnul va fi terminat peste cîteva zile. La picioarele turnului se deschide, ca gura unui enorm ulcior de piatră, puiul central de extracție. S-au săpat deocamdată 11 metri spre adine, dintre care cinci sind îmbrăcați cu o căptușeală netedă de 1 beton. De la acest început e lesne să întregești persipectivele. Puțul central de extracție va coborî spre GEORGE SIDOROVICI ! (Continuare în pagina a II-a) ! i s După un frumos succes obținut pe mai multe scene din Transilvania, orchestra populară a Ansamblului de cîntece și dansuri „Ciprian Porumbescu“ din Suceava continuă seria spectacolelor, timp de 10 zile, în județul Botoșani. Spectatorilor din ținutul vecin li se oferă, astfel, posibilitatea unei reîntîlniri cu soliștii Sofia Vicoveanca, Nicoleta Vasilovici, Viorica Galan, Alexandru Dumbravă și Constantin Lefteniuc. In același timp, membrii ansamblului rămași la sediul instituției pregătesc două premiere, anunțate pentru luna decembrie a.c. Diamantele din Sierra Leone (I) Freetown — capitala tânărului stat african Sierra Leone. O clădire modestă, cu un singur etaj, cu mobile simple, este reședința primului ministru al „țării diamantelor“, cum o numesc unii ziariști. Yengema — o mică localitate în interiorul țării. Un imens parc cu alei asfaltate, cu o vegetație luxuriantă, cu reședințe aristocratice, înconjurat de ziduri înalte și păzit zi și noapte de sute de polițiști. Este sediul societății „Sierra Leone Selection Trust“ (S.L.S.T.), principalul exploatator al celei mai însemnate bogății a țării — diamantele în contrastul dintre Freetown și Yengema își găsesc explicația frământările și crizele politice care au zguduit această țară, după cucerirea independenței în 1961. Cei 2.500.000 locuitori ai țării au sperat ca, o dată cu cucerirea independenței, bogățiile ei să-i permită să înainteze pe calea prosperității. Dar, la cinci ani după independență, datoriile Sierrei Leone depășeau de două ori bugetul statului, în pofida creșterii an de an a producției de diamante. Dacă pe filele calendarelor noastre este înscris anul 1969, pentru monopolul diamantelor vremea a încetată să curgă , ea își desfășoară activitatea pe baza convențiilor încheiate în 1935, când Sierra Leone era un protectorat britanic. Firește, în acești ani au sporit cererile ca micul stat african să primească o parte mai mare din uriașa bogăție pe care o reprezintă diamantele. Monopolurile din SORIN STRUJAN (Continuare în pagina a III-a) Urbanistică suceveana noaptea Foto : D. VINTILA