Zori Noi, martie 1970 (Anul 23, nr. 6906-6931)

1970-03-28 / nr. 6929

ZORI NOI PAGINA 2 LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE DAREA DE SEAMĂ cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969 PREZENTATĂ DE TOVARĂȘUL CORNELIU MĂNESCU, MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE Stimat­ tovarăși. Din însărcinarea guvernului, am deosebita cinste de a în­fățișa înaltei noastre Adunări activitatea internațională des­fășurată de statul român în a­­n­uil 1969. Politica externă a țării noas­tre se dezvoltă în unitate dia­lectică, în armonie deplină cu politica internă, servind edifi­cării societății socialiste mul­tilateral dezvoltate. Succesele importante obținute de po­porul român în făurirea vieții sale noi, în înaintarea conti­nuă pe calea progresului civilizației, reprezintă o contri­­i­buție de seamă la cauza con­solidării socialismului, la creș­terea prestigiului și forței sale de atracție, în spiritul politicii consec­vente a partidului și statului, de profundă responsabilitate pentru destinele poporului ro­mân, pentru viitorul omenirii, țara noastră și-a adus contri­buția la promovarea relațiilor de colaborare între toate sta­tele, în vederea soluționării problemelor majore ale vieții internaționale, statornicirii pă­cii și securității în Europa și în întreaga lume. Congresul al X-lea al Par­­­tidului Comunist Român, în­scris în viața poporului ca un eveniment de importanță isto­rică, a dat o înaltă apreciere politicii externe a partidului și guvernului nostru, a stabilit o­­biectivele și liniile ei directoa­re, întreaga activitate a guver­nului român de înfăptuire politicii externe s-a desfășu­a­rat sub îndrumarea perma­nentă a conducerii de partid și de stat, nemijlocit a tova­rășului Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România. Considerînd că normalizarea reală a vieții internaționale, consolidarea păcii și securită­ții reclamă dezvoltarea și în­tărirea legăturilor bilaterale. România a acționat și acțio­nează , cu perseverență în ve­derea amplificării relațiilor cu statele din întreaga lume. In anul 1969, țara noastră a sta­bilit relații diplomatice cu Gu­vernul Revoluționar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, cu Bolivia, Ciad, Niger, Malayezia, Uganda și Noua Zeelandă, astăzi relații România întreține diplomatice și consulare cu 95 de state. La baza relațiilor cu toate statele, România așează prin­cipiile — care capătă o im­portanță sporită în viața in­ternațională și o adeziune tot mai largă din partea popoa­relor , ale respectării inde­pendenței și suveranității na­ționale, egalității în drepturi, avantajului reciproc, neames­tecului în treburile interne, dreptului fiecărui stat de a ho­tărî de sine stătător asupra politicii sale interne și exter­ne. Așezînd neabătut prietenia, alianța frățească și colabora­rea multilaterală cu toate ță­rile socialiste în centrul poli­ticii sale externe, România a desfășurat o activitate intensă de adâncire și extindere a re­lațiilor politice, economice, cultural - științifice cu statele socialiste. In acest cadru se înscriu în­­tilnirile tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer cu tovarășii Leonid Brejmer și Alexei Kosighin, cu tovarășii Wladyslaw Gomulka, Marian Spychalski și Jozef Cyrankiewicz. De asemenea, au avut loc două întâlniri în­tre tovarășii Nicolae Ceaușes­­cu și Iosip Broz Tito, precum și întrevederi între președin­tele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România și președintele Vechi Executi­ve Federale a Republicii So­cialiste Federative Iugoslavia. S-au realizat, totodată, con­tacte și convorbiri, la diferite niveluri, cu R. P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Ungară. Relațiile țării noastre cu R.P. Albania au evoluat intr-un spi­rit de înțelegere reciprocă, e­­xistînd posibilități pentru ex­tinderea lor în viitor. Întîl­niriile și discuțiile purta­te au condus la adâncirea co­laborării, au pus în evidență noi posibilități de extindere a relațiilor bilaterale, în avanta­jul tuturor părților, au prile­juit schimburi utile de vederi asupra problemelor care inte­resează statele socialiste eu­ropene, au constituit o contri­buție de preț la întărirea uni­tății lor, la promovarea cau­zei socialismului, păcii și co­laborării dintre popoare. S-au dezvoltat legăturile de colaborare dintre Republica Socialistă România și Republi­ca Populară Chineză. în toam­na anului trecut au avut loc la Pekin convorbiri ale tova­rășului Ion Gheorghe Maurer cu tovarășul Ciu En-lai și cu alți conducători din R. P. Chi­neză, în probleme privind con­strucția socialistă în cele două țări, dezvoltarea relațiilor bila­terale, situația­ internațională. Relațiile țării noastre cu R.D. Vietnam și Frontul Național de Eliberare din Vietnamul de Sud s-au desfășurat pe fondul sprijinului multilateral acordat de poporul român eroicului popor vietnamez în lupta sa dreaptă împotriva agresiunii americane. Au evoluat pozitiv raportu­rile României cu R. P. Mon­golă și R.P.D. Coreeană. Relațiile cu Republica Cuba s-au dezvoltat pe multiple planuri. Preocupat de perfecționarea continuă a cadrului juridic în care se desfășoară relațiile cu statele socialiste, guvernul român a procedat la încheie­rea a 75 de noi instrumente de colaborare și cooperare, în cele mai variate domenii de activitate. România își aduce contribu­ția activă la extinderea cola­borării și cooperării economi­ce în cadrul Consiliului de A­­jutor Economic Reciproc, al cărui membru este. Ea își in­tensifică, în același timp, schimburile comerciale, cola­borarea și cooperarea în do­meniul economic cu toate ță­rile socialiste. Țara noastră își dezvoltă relațiile de colaborare, pe plan militar, cu statele partici­pante la Tratatul de la Varșo­via, din care face parte, fiind gata să lupte alături de ar­matele prietene în cazul unei agresiuni dezlănțuite în Euro­pa de forțele imperialiste, îm­potriva unui stat membru al acestui Tratat. Totodată, Ro­mânia lărgește colaborarea cu armatele tuturor statelor so­cialiste, în cursul anului 1959, dele­gații de partid și de stat, con­duse de tovarășul Nicolae Ceaușe­scu, au luat parte la sesiunea specială a C.A.E.R., la consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, precum și la întâl­nirea de la Moscova, din luna decembrie, a conducătorilor de partid și de stat din R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, R. S. România, R. P. Ungară și U.R.S.S. Aceste întâlniri, precum și celelalte reuniuni ale țărilor socialiste la care România a luat parte, au dovedit că a­­tunci cînd problemele sânt a­­bordate în spirit principial și tovărășesc, de stimă mutuală și receptivitate față de opinii­le și interesele fiecărui stat, este posibil să se stabilească înțelegeri acceptabile pentru toate părțile, și — în acest fe­l — să se aducă o contribuție importantă la ridicarea cola­borării reciproce pe o treaptă superioară, la întărirea soli­darității dintre țările socia­liste. Este ferma noastră convin­gere că, edificînd­u-și relațiile lor reciproce pe principiile marxism - leninismului și in­ternaționalismului socialist, în­trajutorării tovărășești, pe normele relațiilor dintre state­le socialiste, depășind dificul­tățile actuale, țările socialiste­­— u­nite prin comunitate de orânduire, de ideologie și de țeluri — pot oferi tuturor po­poarelor un model de înțele­gere și cooperare multilatera­lă, pot exercita o influență fa­vorabilă și tot mai puternică asupra evoluției relațiilor in­ternaționale și dezvoltării lu­mii contemporane. Pornind de la interesele vi­tale ale poporului nostru, de la interesele generale ale so­cialismului, guvernul român este datorit să facă și în viitor tot ce depinde de el pentru intensificarea colaborării fră­țești cu toate țările socialiste, în condițiile existenței de state cu orânduiri social - po­litice diferite, unica soluție ra­țională de organizare a vieții internaționale, corespunzătoa­re aspirațiilor de progres și prosperitate ale este colaborarea popoarelor, între toate țările lumii, conviețuirea lor pașnică, întemeiată pe res­pectul principiilor fundamen­tale, unanim recunoscute, ale dreptului internațio­nal. Creșterea potențialului eco­nomic și îmbogățirea patrimo­niului cultural al țării noastre în contextul unei lumi carac­terizate prin pătrunderea ma­sivă a științei și tehnicii în toate sferele activității umane și prin accentuarea diviziunii internaționale a muncii fac nu numai posibile dar și obiectiv necesare dezvoltarea relațiilor României cu toate statele lu­mii și participarea sa activă la amplificarea necontenită a schimburilor de valori mate­riale și spirituale. Guvernul român a acționat pentru lărgirea contactelor politice, a schimburilor econo­mice, tehnico - științifice și culturale cu toate statele, ma­nifestând preocupare de a asi­gura consistență și stabilita­te raporturilor externe ale țării noastre, pe baze reciproc avantajoase. In anul precedent au fost încheiate 76 de noi înțelegeri, acorduri și convenții de cola­borare în diferite domenii, cu state avînd altă orânduire so­cial - politică. Au avut loc contacte, schim­buri de vizite, convorbiri cu șefi de state și de guverne, cu personalități politice marcan­te dintr-un număr mare de țări. Președintele Consiliului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a vizitat Turcia, I­­ranu­l și India, și a primit vi­zitele președintelui Statelor U­­nite ale Americii, președintelui Austriei și președintelui Fin­landei. Președintele Consiliului de Miniștri, tovarășul Ion Gheor­­ghe Maurer, a efectuat vizite în Anglia și Belgia și a primit pe șefii guvernelor din Olan­da, Suedia și Republica Popu­lară Congo. Vizitele menționate precum și contactele la alte niveluri s-au încheiat cu rezultate po­zitive, concrete, care au de­terminat amplificarea relațiilor bilaterale, sintensificarea cola­borării în diferite domenii. Ele au prilejuit schimburi utile de păreri asupra unor probleme internaționale importante, au contribuit la mai buna cu­noaștere a pozițiilor și punc­telor de vedere, la îmbunătă­țirea climatului politic gene­­ra­l. Ca țară europeană, vital in­teresată în pacea și securita­tea continentului, România promovează o politică de lar­gă cooperare cu toate statele din Europa. Ne este plăcut să constatăm că relațiile politice, economi­ce, tehnico - științifice și cul­turale dintre România și Fran­ța cunosc o continuă dezvol­tare: întâlnirile dintre șefii ce­lor două state au constituit și vor constitui momente impor­tante ale acestei evoluții. A­­preciem că sunt create toate condițiile ca raporturile tradi­ționale româno - franceze să se amplifice necontenit, în in­teresul ambelor popoare, al destinderii și înțelegerii inter­naționale. Se intensifică relațiile Româ­niei cu R. F. a Germaniei, Ita­lia, Elveția, țările nordice și cu alte state din Europa. Legăturile țării noastre cu Turcia cunosc o dezvoltare ascendentă. Este așteptată cu satisfacție apropiata vizită în țara noastră a președintelui Cevdet Sunay, care, fără în­doială, la fel ca și vizita e­­fectuată în Turcia de preșe­dintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, va contri­bui la lărgirea colaborării multilaterale dintre cele două țări. în anul 1969 au continuat să se dezvolte relațiile României cu țările din alte continente. S-au lărgit și au perspecti­ve bune relațiile României cu țările din America Latină. Au fo­st încheiate, noi acorduri de colaborare economică și teh­nico - științifică ; s-au înfiin­țat comisii guvernamentale și au fost angajate acțiuni de cooperare pe termen lung cu Chile, Columbia și Venezuela, inclusiv crearea de societăți mixte pentru exploatări minie­re și petroliere. Intensificarea legăturilor re­ciproc avantajoase cu statele din Asia și Africa constituie o preocupare constantă a gu­vernului român. Au evoluat favorabil relațiile României cu Japonia, s-au dezvoltat legă­turile cu Pakistanul, s-au în­registrat progrese în raportu­rile cu țările din Oceania; în Africa, iau fost întărite contac­tele cu Republica Democratică Congo, Nigeria, Tanzania, Zambia și cu alte țări. Po­porul nostru, care a cunoscut el însuși vicisitudinile domina­ției străine, nutrește o puter­nică simpatie față de efortu­rile popoarelor din aceste continente, consacrate progre­sului și bunăstării, consolidă­rii independenței lor economi­ce și politice. în cadrul acestei politici, România sprijină cu hotărâre aspirațiile popoarelor arabe pentru dezvoltarea lor inde­pendentă, democratică, pe ca­lea progresului economic și social. Guvernul român a acordat întotdeauna atenție dezvoltării relațiilo­r cu țările arabe. După cum se știe, în cursul a­­nului trecut, în raporturile Ro­mâniei cu unele state arabe au intervenit momente nedori­­te care, după părerea noas­tră, au fost generate de faptul că nu a fost pe deplin înțe­leasă poziția țării noastre care acționează consecvent pentru promovarea relațiilor cu toate statele lumii. Eforturile făcute de guvernul român pentru depășirea aces­tor momente au găsit ecou fa­vorabil din partea statelor a­­rabe și au dus la obținerea de rezultate pozitive. Noi consi­derăm că în prezent există po­sibilități pentru normalizarea deplină a relațiilor cu toate țările arabe și dezvoltarea a­­cestora în interesul poporului român și al popoarelor arabe, al cauzei păcii, în ceea ce îl privește, guvernul român este hotărât să facă în acest sens tot ce­ depinde de el pentru în­tărirea prieteniei dintre po­porul român și popoarele a­­rabe. Tovarăși deputați, înfăptuirea securității euro­pene reprezintă una din preo­cupările majore, constante, ale Partidului Comunist Ro­mân și statului nostru. Pacea și securitatea în Europa con­stituie, de multă vreme, o ce­rință de prim ordin a tuturor popoarelor continentului. Pen­tru poporul român, care a a­­vut de suferit imense pierderi umane și materiale în cele două războaie mondiale, rea­lizarea securității în Europa este o chestiune vitală, o con­diție de cea mai mare impor­tanță a desfășurării muncii sale pașnice, consacrate con­struirii societății socialiste multilateral dezvoltate; în ultimul timp, se conturea­ză condiții favorabile, care fac posibilă aducerea probleme­lor securității europene din sfera dezideratelor și decla­rațiilor de intenții în sfera ac­țiunilor practice. Este o realitate că în Euro­pa se dezvoltă un pro­ces de normalizare a raporturilor in­terstatale, de apropiere între popoare, de rezolvare a pro­blemelor în suspensie prin mijloace pașnice. Cercuri gu­vernamentale, personalități politice influente dintr-un nu­măr tot mai mare de țări eu­ropene manifestă interes pen­tru slăbirea încordării, pentru înlăturarea barierelor ridicate în fața colaborării, pentru identificarea căilor de instau­rare in Europa a unui climat de destindere, pace și bună­­vecinătate. In cursul ultimelor luni au avut loc contacte și convor­biri politice între reprezentanți ai guvernelor Uniunii Sovieti­ce și Republicii Federale Germaniei, ai guvernelor Po­­­loniei și R. F. a Germa­niei iar, recent, s-a rea­lizat prima întâlnire dintre președintele Consiliului de Mi­niștri al R. D. Germane, Willi Stolph, și cancelarul federal al R.F.G., Willy Brandt, stabilin­­du-se, totodată, organizarea unei noi întrevederi la același nivel. Guvernul român, care se pronunță cu consecvență, pentru rezolvarea tuturor pro­blemelor internaționale pe ca­lea contactelor și negocieri­lor, salută aceste convorbiri. Ne exprimăm speranța că ele vor duce la rezultate pozitive, pe linia normalizării relațiilor intereuropene, recunoașterii și respectării frontierelor exis­tente în Europa — inclusiv a­ graniței Oder — Neisse și frontierei dintre cele două sta­a­te germane­­—, a recunoaște­rii R. D. Germane potrivit nor­melor dreptului internațional, asiigurînd­u-se participarea ce­lor două state germane, în condiții de egalitate cu cele­lalte state, la dezbaterea și re­zolvarea problemelor euro­pene și mondiale. Factor activ al acestui pro­ces înnoitor în viața politică a­ continentului nostru. Româ­nia a militat, prin toate acțiu­nile pe care le-a întreprins, pentru edificarea securității europene pe un sistem de an­gajamente clare, lipsite de o­­rice echivoc, asumate de toate statele, indiferent de potenția­lul lor economic, militar, u­­man, precum și de măsuri concrete care să genereze în­credere, certitudine deplină pentru fiecare stat în ceea ce privește securitatea sa, inte­gritatea teritorială, garanția că se află la adăpo­­t de orice primejdie de agresiune sau de alte acte de folosire a forței sau de amenințare cu forța, înfăptuirea securității în Europa reclamă din partea tu­turor țărilor continentului e­­forturi­ stăruitoare, multiforme și convergente, o politică ac­tivă de dezvoltare a legături­lor reciproce. Apreciind că securitatea europeană presu­pune o rețea tot mai densă de relații bi și multilaterale între țările continentului, menite să slujească progresului lor e­­cono­mic și social, guvernul român acționează pentru dez­voltarea largă a raporturilor politice, economice, tehnico­­științifice intereuropene, pen­tru așezarea lor fermă pe principiile unanim recunoscu­te ale legalității și eticii inter­naționale. Pornind de la ideile cuprin­se în Declarația de la Bucu­rești, adoptată în anul 1966 de statele participante la Tratatul de la Varșovia, prin care au fost formulate importante pro­puneri privind întărirea secu­rității și colaborării în Europa, inclusiv inițiativa convocării unei conferințe general - eu­ropene, România și-a contribuția activă, alături adus de alte țări socialiste, la elabo­rarea Apelului de la Budapes­ta și a documentelor Consfă­tuirii de la Praga a miniștrilor afacerilor externe, precum și la alte acțiuni comune menite să contribuie la instaurarea securității în Europa. Guver­nul român consideră că pro­punerile formulate în docu­mentele adoptate la aceste în­tîlniri reprezintă o bază rea­listă pentru pregătirea și des­fășurarea conferinței statelor din Europa. El înțelege, tot­odată, să dea dovadă de re­ceptivitate față de orice pro­puneri constructive cu privire la stabilirea ordinii de zi, pre­cum și la alte aspecte pe care le comportă organizarea con­ferinței. Este profunda convingere a guvernului român că securita­tea europeană nu poate fi de­cit opera comună a tuturor statelor continentului, că de­statornicirea ei trebuie să be­neficieze în condiții de depli­nă egalitate, toate țările din Europa. In acest spirit, guvernul ro­mân militează pentru ca la în­făptuirea securității europene, inclusiv la pregătirea și con­vocarea conferinței, să partici­pe direct toate statele din Eu­ropa, fără discriminări și ex­cepții, precum și alte state in­teresate. In concepția noastră, pregătirea conferinței nu tre­buie limitată la un grup res­­trîns de state sau cantonată în tiparele relațiilor de la bloc la bloc, ci, dimpotrivă, este nece­sar ca acest proces să ducă la depășirea actualei divizări a continentului în grupări mi­litare opuse, la instaurarea u­­nui climat de încredere și în­țelegere între toate statele eu­ropene. Acțiunile întreprinse de țara noastră, vizitele și întîlnirile la nivel înalt, contactele per­manente la alte nive­luri cu țările europene, schimburile utile de păreri e­­fectuate cu aceste prilejuri au permis desprinderea unor a­­precieri și concluzii care con­verg spre demonstrarea im­portanței și actualității cana­lizării preocupărilor generale pe făgașul realizărilor practi­ce, concrete. Problemele numeroase și di­ficile care s-au acumulat în Europa nu sunt, desigur, sus­ceptibile a fi soluționate într-o singură etapă, realizarea secu­rității pe continent constituind un proces de durată. O pri­mă conferință ar putea contri­bui la statornicirea unei at­mosfere de încredere între sta­tele europene, la crearea con­dițiilor prielnice abordării gra­duale și soluționării treptate, de la simplu la complex, a problemelor în suspensie. România manifestă o preo­cupare permanentă pentru in­staurarea în zona Balcanilor a unui climat de încredere: bună - vecinătate și cooperare fructuoasă. Este îndeobște cunoscut că în trecut Balcanii erau consi­derați „butoiul cu pulbere al Europei“, aria de confruntare a unor interese străine de as­pirațiile de prietenie și cola­borare pașnică ale popoare­lor din regiune. Vechea meto­dă a puterilor imperialiste de a învrăjbi popoarele pentru a le putea domina, facilitată de politica cercurilor reacționare interne, care s-au făcut instru­mentul manevrelor imperialis­te, a afectat timp de mai mulți ani relațiile interbalcanice. Guvernul român consideră că trebuie depuse toate efortu­rile pentru ca, trăgînd învăță­mintele necesare din experien­ța istorică și acționînd în consonanță cu interesele vita­le ale popoarelor din Balcani, să se ajungă la statornicirea în zonă a unor relații cu ade­vărat normale, bazate pe prin­cipiile bunei­­ vecinătăți. A­­ceastă preocupare, este ilus­trată de eforturile consecvente ale țării noastre de a dezvol­ta relațiile politice, economi­ce, culturale cu toate statele din regiune, de inițiativele vi­­zînd colaborarea balcanică multilaterală, de propunerile guvernului român din 1957 și 1959 privind transformarea Balcanilor într-o zonă a păcii, lipsită de arme nucleare, pro­puneri care își păstrează de­plina lor actualitate. Avem convingerea că există condiții pentru îmbunătățirea raporturilor reciproce între statele din Balcani, pentru dez­voltarea colaborării pașnice multilaterale prin contribuția activă a tuturor țărilor din a­­ceastă zonă, corespunzător in­tereselor popoarelor balcani­ce, cauzei păcii și securită­ții în Europa și în lume. După cum arată tovarășul Nicolae Ceaușescu, „țara noastră va face totul, și în viitor, pentru a-și aduce în­treaga contribuție la asigura­rea unui climat de pace și se­curitate în Europa și în lume, își va consacra eforturile pro­movării susținute a colaborării și cooperării internaționale în interesul civilizației mondiale, al progresului tuturor popoare­lor și întregii umanități“. Stimați tovarăși. Țara noastră atribuie o deo­sebită însemnătate înfăptuirii dezarmării generale și, în pri­mul rînd, a dezarmării nucle­are. De cea mai mare impor­tanță în această direcție sînt interzicerea folosirii armelor nucleare, încetarea experien­țelor au asemenea arme în me­diul subteran, crearea de zone denuclearizate prin acorduri internaționale însoțite de ga­ranții adecvate, încetarea pro­ducției, reducerea și lichida­rea stocurilor de arme nucle­are și a mijloacelor de trans­portare a lor la țintă. Ca stat membru al Comite­tului pentru dezarmare de la Geneva, România a militat ne­abătut, împreună cu alte țări socialiste, cu celelalte țări iu­bitoare de pace, pentru adop­tarea și înfăptuirea unor mă­suri concrete de dezarmare, menite să ducă la reducerea treptată și, în cele din urmă, la eliminarea definitivă a ar­melor și a forței armate din sfera relațiilor internaționale: înfăptuirea unor măsuri efi­ciente de dezarmare apare, după părerea noastră, cu atit mai necesară, cu cît cuma înarmărilor acuză proporții tot mai îngrijorătoare — fabri­carea de noi tipuri de arme și mijloace de luptă nucleare și convenționale continuă —, iar negocierile asupra dezar­mării nu înregistrează decât rezultate modeste. Povara înar­mărilor apasă din ce în ce mai greu asupra nivelului de trai al popoarelor, pune în primej­die pacea și securitatea in­ternațională, amenință omul și opera sa, creată cu trudă, ca rezultat al strădaniilor multor generații. Armele continuă să fie folosite de cercurile impe­rialiste, reacționare ca instru­mente ale politicii de forță împotriva libertății și indepen­denței popoarelor. Această si­tuație impune ca toate state­le să participe activ, să depu­nă eforturi sporite în realiza­rea de măsuri practice de în­cetare a cursei înarmărilor și de dezarmare. Guvernul Republicii Socia­liste România consideră că numai dezarmarea generală constituie calea radicală pen­tru rezolvarea integrală a pro­blemelor deosebit de grave pe care le generează și le între­ține cursa înarmărilor, pentru pacea și securitatea tuturor popoarelor. Acordurile înche­iate pînă în prezent cu privire la acțiunile colaterale dezar­mării, cum este Tratatul de ne­­proliferare a armelor nuclea­re, ratificat recent de țara noastră, deși vizează limitarea dezvoltării înarmării atomice, nu prevăd măsuri practice de oprire a producerii, de lichida­re a stocurilor de arme nu­cleare, nu prezintă garanția că arma nucleară nu va fi fo­losită într-un eventual război. Pătrunsă de răspunderea care incumbă tuturor statelor pentru viitorul omenirii, țara noastră a prezentat, la actuala sesiune a Comitetului pentru dezarmare de la Geneva, pro­puneri de înfăptuire a unor măsuri concrete pe calea de­zarmării. După cum vă este cunoscut, tovarăși deputați, propunerile noastre au în ve­dere înghețarea și reducerea bugetelor militare ale tuturor statelor; asumarea, p­rintr-un document internațional cu for­ță obligatorie și vocație uni­versală, a unor angajamente ferme de nerecurgere la forță sau la amenințarea cu folosirea torței, de neamestec, sub orice formă și în nici o împrejurare, în treburile interne ale altor state; renunțarea la efectua­­rea de manevre militare pe teritoriul altor state ; interzice­rea creării de noi baze milita­re și a amplasării de noi ar­me nucleare pe teritorii străi­ne, măsuri de lichidare a ba­zelor militare străine ; crearea de zone denuclearizate în di­ferite părți ale lumii, inclusiv în regiunea Balcanilor ; ela­borarea unui program de ac­țiuni și măsuri al deceniului dezarmării; asigurarea unui cadru adecvat participării la dezbaterile comitetului a tu­turor statelor care doresc să-și exprime poziția în legătură cu problemele dezarmării, intensi­ficarea ritmului negocierilor și îmbunătățirea activității, struc­turii și formelor de lucru ale comitetului. Convins că, prin eforturile tuturor statelor iubitoare de pace, ale tuturor popoarelor, se poate ajunge la transpune­rea în practică a cerinței de importanță vitală pe care o reprezintă dezarmarea gene­rală și, în primul rînd, interzi­cerea și lichidarea armelor nucleare, guvernul român va milita și în viitor, cu toată ho­­tărîrea, pentru înfăptuirea a­­cestui deziderat major al ome­nirii. Tovarăși deputați.­ ­ O trăsătură caracteristică a vieții politice contemporane este creșterea aportului tuturor statelor la soluționarea pro­blemelor internaționale. Fireș­te, înțelegem răspunderea deo­sebită pe care țările mari o au pe arena mondială în re­zolvarea problemelor ce con­fruntă omenirea. Este însă un fapt de necontestat că astăzi problemele majore ale lumii pot fi soluționate numai în condițiile participării și con­jugării eforturilor tuturor sta­telor, mari sau mici. In epoca actuală, fiecare stat, fiecare națiune poartă răspunderi pentru statornicirea unui cli­mat de destindere, încredere și cooperare între popoare, pen­tru promovarea unor raporturi eliberate de spectrul torței, pentru reglementarea litigiilor pe calea tratativelor. Dînd glas sentimentelor una­nime ale poporului român, gu­vernul se pronunță pentru în­cetarea neîntîrziată a războ­­iului din Vietnam, retragerea trupelor Statelor Unite ale A­­mericii din Vietnamul de Sud, curmarea oricărui amestec în treburile interne ale poporu­lui vietnamez. Pentru soluțio­narea pașnică a conflictului din Vietnam, considerăm că este, de asemenea, necesar să se asigure formarea unui gu­vern de coaliție care să permi­tă dezvoltarea democratică, independentă a Vietnamului de Sud. Guvernul român ține să afirme și cu acest prilej că țara noastră va acorda și în viitor întregul său sprijin ma­terial, politic și moral eroicului popor vietnamez în lupta dreaptă pentru apărarea ființei sale naționale. Provoacă îngrijorare apari­ția unor noi elemente de în­cordare în regiunea Asiei de sud-est, intensificarea bombar­damentelor americane asupra­­ teritoriului Laosului, precum și situația creată în Cambodgia ca urmare a recentei lovituri de stat; ele complică și agra­vează situația din zonă, adu­­cînd prejudicii mișcării de eli­berare a popoarelor, luptei lor pentru apărarea libertății și in­dependenței naționale. Guvernul român a apreciat în repetate rînduri că perpetu­area și agravarea încordării în Orientul Apropiat afectea­ză negativ situația internațio­nală, mențin un serios focar de război, generează neliniș­te și îngrijorare. Evoluția eve­nimentelor din această zonă pune în evidență faptul că in­tensificarea ostilităților milita­re și represiunile, din orice parte ar veni ele, agravează încordarea și îndepărtează perspectivele soluționării con­flictului, împiedică dezvoltarea liberă și independentă a po­poarelor respective. Asemenea acțiuni nu pot fi decît în avan­tajul cercurilor imperialiste, in­teresate în menținerea și con­solidarea pozițiilor lor în a­­ceastă parte a lumii. In acest spirit, guvernul român a ex­primat dezaprobarea sa față de atacul aerian israelian a­­supra unor obiective civile din RAU și provocarea de victime în rîndul populației. România consideră că rezoluția Consi­liului de Securitate, din no­iembrie 1967, oferă o bază ra­țională pentru rezolvarea paș­nică a situației din Orientul A­­propiat. Ea se pronunță pentru retragerea trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate, respectarea dreptului la exis­tență independentă și inte­gritate teritorială a fiecărui stat din această regiune, pen­tru rezolvarea problemei refu­giaților palestinieni, potrivit intereselor lor legitime. Pe agenda vieții internațio­nale stăruie sarcina lichidării definitive a colonialismului și neocolonialismului. Poporul român urmărește cu simpatie și sprijină activ procesul ire­versibil de eliberare a popoa­relor de sub dominația impe­rialistă, de consolidare a inde­pendenței lor politice și eco­nomice. România condamnă discriminarea rasială practi­cată în Africa de Sud și spri­jină lupta dreaptă de eliberare a popoarelor din Angola, Mo­­zambic, Namibia și din alte teritorii aflate încă sub asupri­re colonială. Solidar cu po­porul Zimbabwe, guvernul ro­mân condamnă cu hotărîre ac­tul ilegal al proclamării de către autoritățile rasiste de la Salisbury a așa-numitei „Re­publici Rhodesia“ și a decla­rat că nu o recunoaște. România va milita și în vii­tor pentru afirmarea și pro­movarea neabătută a dreptu­lui inalienabil și imprescripti­bil al popoarelor de a-și ho­tărî singure soarta, căile de dezvoltare economică și so­­­cială, de a fi stăpîne pe re­sursele proprii și de a le folosi spre binele progresului lor, al colaborării și securității inter­naționale. Tovarăși deputați. In ultimul sferi de veac, con­comitent cu dezvoltarea rela­țiilor și contactelor bilaterale, a crescut ponderea activității organizațiilor internaționale pe arena mondială. România atribuie o mare în­semnătate organizațiilor inter­naționale, în special Organi­zației Națiunilor Unite, rolului lor în lărgirea cooperării din­tre state, în respectarea drep­tului internațional, în eforturi­le pentru pace. Membra a 41 de organizații internaționale guvernamentale și a 268 de or­ganizații neguvernamentale, țara noastră contribuie activ, și pe această cale, la dezvol­tarea colaborării dintre state. Anul acesta oferă­ prilejul efectuării unui bilanț al acti­vității desfășurate de Organi­zația Națiunilor Unite în cei 25 de ani care se împlinesc de la întemeierea ei. Pentru a răspunde speranțelor și cerin­țelor popoarelor, se impune ca întreaga activitate a ONU să fie așezată ferm pe temelia principiilor înscrise în Cartă. Aceste principii au vocație de universalitate, ele sunt obliga­torii în relațiile dintre toate statele lumii, fără nici o în­grădire, condiție sau excepție. Guvernul român consideră că Organizația Națiunilor U­­nite trebuie să reflecte în mod fidel realitățile lumii contem­(Continuare in pagina a IlI-a)

Next