Zori Noi, mai 1970 (Anul 23, nr. 6958-6982)
1970-05-28 / nr. 6979
ZORI NOI IN PAGINA 2 Alte și alte argumente emoționante La redacție continuă să sosească numeroase scrisori din partea unor colective de oameni ai muncii sau de la diferiți cetățeni din toate colțurile județului, prin care ni se comunică donațiile făcute pentru ajutorarea sinistraților, pentru recuperarea pagubelor pricinuite de inundații. De asemenea, deseori, ni se transmit telefonic alte și alte aspecte și exemple de emoționantă solidaritate cu cei aflați în suferință. Pînă ieri, la ora 15, după cum ni s-a telefonat din orașul Rădăuți, salariații de aici se înscriau cu 535.000 lei virați la bancă, evidențiindu-se colectivele de muncă de la UEIL (cu 140.000 lei), I.M.I.L. (cu 80.000 lei) și Fabrica de mobilă (cu 60.000 lei). Totodată, în contul 2000 s-a adunat suma de 154.000 lei. Organizațiile U.T.C. din oraș au donat, la rîndul lor, pînă în prezent, 150.000 lei, iar comitetul orășenesc pentru cultură și artă s-a angajat să contribuie, în ajutorul sinistraților, cu 30.000 lei, pe care-i va realiza prin prezentarea unor spectacole. Impresionantă este materializarea solidarității cetățenilor din Rădăuți prin obiectele de îmbrăcăminte și de uz casnic donate la cele 4 centre de colectare înființate în diferite puncte ale orașului. Ni s-a comunicat că, numai la centrul din strada Bogdan Vodă nr. 5, s-au prezentat, cu diferite obiecte, în valoare de 600.000 lei, un număr de 1.100 familii. Zilnic, aici, se consemnează, în medie, 100 de donatori. Ploile, torenții, inundațiile au provocat mari pagube și agriculturii județului nostru, îndrumați de specialiști și mobilizați de cadrele de conducere, cooperatorii, mecanizatorii, lucrătorii din întreprinderile agricole de stat au acționat cu promptitudine pentru atenuarea distrugerilor, punînd stavilă apelor, ca și pentru refacerea biloanelor din culturile de cartofi afectate, pentru completarea golurilor produse, pentru reînsămînțarea grabnică a suprafețelor pe care culturile au fost compromise. Eforturile lor se concretizează în completarea golurilor pe aproape 2.000 ha., în reînsămînțarea a 1.600 ha. din cele 4.460 ha. cu culturi compromise și în refacerea biloanelor pe 700 ha. cultivate cu cartofi. Cu mari suprafețe pe care s-au refăcut biloanele se înscriu cooperativele aricole din Ciprian Porumbescu, răgoești, Ilișești, ferma vegetală din Ilișești a I.A.S. Suceava etc. „In casa noastră - ne scrie pensionarul Andrei Tamaș, din satul Holda, comuna Broșteni - este stabilit un centru de colectare a obiectelor donate pentru sinistrați, împreună cu soția mea, ne ocupăm de primirea acestor obiecte de la locuitorii satului și de la cei din Holdița. Aș vrea ca, prin intermediul ziarului, să evidențiez familiile Mihai Mitocaru și Dumitru Țînțaru, care au donat obiecte în valoare de 1.000 lei fiecare, toate lucrurile fiind noi, acum cumpărate din magazin”. Tot direct din magazin au cumpărat diverse obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte, pe care apoi le-au prezentat la centrele de colectare, numeroși alți cetățeni de pe cuprinsul județului. Il mai notăm aici pe Nicanor Buburuzan, din Mănăstirea Humorului, care a donat obiecte în valoare de peste 2.000 lei și care a menționat că, la nevoie, ar fi gata să facă și alte eforturi în același scop. Sub semnătura profesoarei Ortenzia Platon, directoarea Școlii generale nr. 3 din Cîmpulung, am primit o scrisoare emoționantă, din care cităm : „Adînc impresionați de calamitățile naturale care au lovit greu o parte din județele patriei noastre, elevii Școlii generale nr. 3 din Cîmpulung s-au angajat să-i ajute pe copiii din respectivele județe cu suma de 3.360 lei, proveniți din economiile lor, și cu diferite rechizite necesare procesului de învățămînt. Pînă în prezent (scrisoarea este datată: 25 mai a.c.), s-au și depus la C.E.C. 3.100 lei". in încheiere, cîteva cuvinte despre atitudinea muncitorilor de la întreprinderea tipografică din Suceava , pe lingă contribuția lor de două - trei zile din salar, pe lingă alte modalități de sprijinire a acțiunii de recuperare a pagubelor, ei s-au angajat, recent, să dea peste planul anual 150.000 lei la producția marfă vîndută și încasată. De la gazeta de perete „Tipograful”, unde este popularizată contribuția întregului colectiv de muncă al întreprinderii, reluăm un singur paragraf : „La sectorul gazetă, în afară de eforturile făcute de toți tovarășii, tipografii Modest Rotaru și Mihai Cucoș au hotărît ca, pe lîngă contribuția lor din salar, să presteze 5 zile de muncă în timpul concediului de odihnă, fără a fi remunerați, iar contravaloarea să fie donată în fondul de recuperare a pagubelor". Expresie grăitoare a înaltei ținute morale ce caracterizează întregul nostru popor, faptele și aspectele relatate nu sunt decit cîteva argumente care ilustrează, în aceste momente de grele încercări, voința și efortul de care sînt capabile masele largi de oameni ai muncii. DUMITRU TURTA PĂTRUNȘI DE O ÎNALTA RESPONSABILITATE UMANA ȘI SOCIALA ajutorarea Totul pentru înlăturarea urmărilor calamităților naturale, pentru zonelor sinistrate A Intre urgențele de primă mărim ale acestor zile : Prioritate producerii materialelor de construcție Apele au trecut, sau vor trece. Forțele umane și materiale ridicate împotriva lor le-au abătut, le-au stăvilit — peste tot unde s-a putut, și atît cît omenește s-a putut — iureșul, le-au înlăturat și le înlătură încă de pe locurile din care nu se mai pot întoarce, singure, pe drumul pe care au venit. Dar, în urma lor, rămîn hale industriale fără pereți, instalații fără fundație, case distruse, școli fără bănci și oameni fără un acoperiș deasupra, podețe spulberate, drumuri gîtuite de prăbușiri ori de aluvionări, animale lipsite de adăpost. E un tablou sumbru, ale cărui proporții exacte încă nu s-au putut calcula pînă la leu (și nici nu se vor putea calcula, vreodată, pînă la ultima implicație), ale cărui secvențe sînt răspîndite pe întreg teritoriul patriei, fără ca sentimentele pe care ele le provoacă să poată fi măsurate cu alte unități decit această profund omenească durere și această înalt emoționantă solidaritate, ale căror intensități, de asemenea, niciodată nu vom izbuti să le înfățișăm întrutotul. Știm, însă, în schimb, cum nu se poate mai bine, altceva , că tot ce s-a distrus, că tot ce s-a pierdut în industrie, în agricultură, in viața noastră socială și personală trebuie pus la loc, trebuie recuperat, trebuie reînălțat din temelii, mai trainic și mai frumos decit înainte. Ca un simbol al hotărîrii noastre de a nu ne lăsa înfrînți, ca o confirmare a tăriilor și năzuințelor noastre. Am căutat semnele acestei hotărîri, ale acestor potențe — pentru că, acum, între prioritățile de prim rang stă producerea masivă și urgentă a materialelor de construcție — în sectoarele de specialitate ale județului, cu deosebire în industria locală, fabricile de binale, întreprinderile producătoare de piese de schimb pentru industria materialelor de construcții. Ca pretutindeni, am găsit la datorie oameni fermi, ne-am întîlnit cu preocupări de maximă incandescență, cu o mobilizare voințelor totală a energiilor și Scopul, unul singur , producție de vîrf, în timp cît mai scurt și cu cheltuieli cît mai scăzute, pentru repunerea cît mai grabnică a tuturor lucrurilor în făgașul lor normal și pentru îndeplinirea integrală, fără excepții, a sarcinilor acestui ultim an al cincinalului. Nu putem evita cifrele. Nici nu trebuie evitate, pentru că puterea lor de sugestie înlocuiește optim oricare altă explicație. Angajamentele de pînă mai ieri ale industriei locale sucevene însumau : 300 tone var gras, 3.000 tone agregate de carieră și balastieră, 500.000 bucăți cărămizi, 10.000 bucăți cahle teracotă, 200 m.c. prefabricate din beton armat, toate peste plan ; angajamentele de azi ale aceluiași viguros sector urcă pînă la : 600 tone var gros, 13.000 tone agregate de carieră și balastieră, 600.000 bucăți cărămizi, 10.000 bucăți cahle teracotă, 300 m.c. prefabricate din beton armat, apoi 1.000 m.p. binale, confecții metalice de un milion lei și — în același context general, al ajutorării masive a zonelor sinistrate, de la noi și din alte părți ale patriei — mobilă de 500.000 lei și 500.000 litri apă minerală , bineînțeles, tot peste plan. O suplimentare cu trei milioane lei a propriilor angajamente nu poate fi judecată, însă, numai în raport cu cuantumul său cifric. Cînd acesta înseamnă, la I. I.L. „Cheile Dornei“, 1.200.000 lei în plus, asemenea valoare se cere neapărat confruntată cu faptul că zona orașului Vatra Dornei, în care activează toate secțiile întreprinderii, a fost ea însăși lovită puternic de calamități. Cînd angajamentul privind producția agregatelor de carieră și balastieră sporește cu mai mult decît triplul prevederilor inițiale, trebuie avut în vedere că toate, dar absolut toate balastierele, aflate pe firul apelor, au fost ele însele inundate, că marea majoritate a carierelor au fost înfundate de viituri, alunecări, puse în dificultate de infiltrații, că efectele acestor încercări încă nu sínt în întregime înlăturate. Cînd vorbim despre sute de mii de cărămizi în plus n-avem dreptul să uităm că rezervele de materie primă sînt, acum, multiplu prejudiciate, că o bună parte din procesul de producție în cărămidării se desfășoară sub cerul liber, sub ploi care pătrund nu numai echipamentul, oricît de adecvat, al oamenilor, ci și structura semifabricatelor, alterîndu-le conținutul și forma. In fine, aprecierea aportului celor 300 m.c. prefabricate din beton trebuie să pornească de la realitatea că, datorită calamităților, industria locală a județului a fost nevoită să se înscrie cu restanțe de 234 m. c. la aceleași repere , că, deci, are de executat — practic - o cantitate de aproape două ori mai mare. Numai judecind astfel — și adăugind că, în afara obligațiilor curente și a angajamentelor, mai sunt de produs 5.100 tone var (4.000 la „Rarăul“ și 1.100 la „Cheile Dornei"), pentru acoperirea cantităților pe care unități calamitate nu le mai pot furniza Combinatului siderurgic din Galați — numai punînd în balanță toate aceste greutăți într-adevăr obiective vom putea avea imaginea exactă a ceea ce înseamnă efortul, dăruirea și spiritul de sacrificiu al lucrătorilor din acest sector. Ei s-au angajat să muncească, în toate secțiile, în cîte două schimburi, cu regim prelungit pînă la zece ore : manopera pentru producția suplimentară a unora dintre principalele repere reprezintă însumează muncă patriotică și economii de circa 500.000 lei. La unitățile din Dorna (carierele Dornișoara, Gheorghițeni, Candreni, furnalele de var și mozaic, toate izvoarele de apă), Fălticeni (balastierele Liteni și Dolhasca), la „Rarăul“ (furnalul de var), I.M.I.L., (fabrica de cărămizi) și „Producția" (balastierele) se va lucra fără întrerupere, inclusiv toate duminicile, pînă la sfîrșitul lunii iulie și, dacă va mai fi nevoie, și după aceea , cîte două duminici, în fiecare lună, vor lucra întreprinderile „Rarăul“ (în întregime), „Producția" și sectoarele de mobilă din Fălticeni. Rezultatele acestei ample mobilizări vin să întregească succesele deja obținute în sporirea producției materialelor de construcții, concretizate — după date fără îndoială majorate, la ora cînd apar aceste rînduri — în producerea peste plan a : 1430 m.p. parchete, 399 m.c. placaj în echivalență (în unitățile CEIL), 2469 m.p. ușiferestre, 750 tone var gras (ceea ce creează, de pe acum, condiții prielnice revizuirii angajamentului, chiar a celui mărit), mobilă în valoare de 1.215.000 lei, piese de schimb de peste 100.000 lei pentru industria materialelor de construcții. Nici un efort, față de proporțiile distrugerilor, nu e prea mare, nici un sacrificiu, față de suferințele ce trebuie cît mai deplin și mai urgent înlăturate, nu e prea greu. Ințelegînd bine acest lucru, și acționînd în consecință, toți oamenii muncii din industria locală suceveană, ca și cei din celelalte sectoare, își vor dovedi prin fapte profundul lor patriotism, vor contribui efectiv la vindecarea cît mai grabnică a rănilor provocate de calamitățile care nu pot și nu trebuie să coboare, cu nici un pas, cotele prevăzute pentru dezvoltarea economiei noastre naționale. ȘTEFAN STROE Moment de campanie pe una din tarlalele C.A.P. Drăgușeni, pe care mecanizatorul Ion Vadalomei a început lucrul la ora 5,45 Compartimentul era copleșit de o calmă îngîndurare. Toți purtau în suflet durerea profundă a țării, dar se fereau să vorbească despre aceasta, cuvintele erau obișnuite, de toate zilele, alese doar mai cu grijă. Se vedea limpede că aleg anume astfel de cuvinte și că nu fi-e ușor s-o facă, cînd își simțeau inima atît de grea. Era însă un semn de reculegere, de gravă și de bărbătească stăpînire să vorbești, tocmai acum, despre lucruri obișnuite. O, de-ar crește din aceste cuvinte grîu, mă gîndeam, de-ar avea puteri să readucă seninul și lumina. Numai copilul din compartiment, o fetiță ce nu împlinise anul, îmbrăcată în alb, rîdea îndreptîndu-și, cu o firească și neștiutoare bucurie, brațele spre călători. Seninul și lumina erau acolo, în rîsul și în brațele copilului. Aruncîndu-și ochii pe fereastră, un bătrîn ceferist a zis : — Plouă iar. S-au uitat și ceilalți, o clipă doar, au înțeles și și-au întors privirile asupra copilului. Fetița rîdea și țipa, ridicîndu-și brațele în aer ca pe niște ramuri tinere. Și atunci s-a petrecut un lucru atît de simplu în frumusețea lui, încît nu poate fi trecut cu vederea. Trenul alerga spre munții din nord, învâluit în ploi. Și am simțit nevoia, cîți eram de față, să vorbim cu copilul, să-i spunem măcar un cuvînt. Fetița trecea dintr-o mină în alta ca un simbol. Tîrziu, după ce adormise, careva a întrebat: — Unde plecați ? Oameni tineri amîndoi părinții ne priveau liniștit. — Acasă, a răspuns bărbatul, numind o localitate din Transilvania, într-o zonă crunt încercată. — Eram în concediu, la părinți, lîngă Iași, cînd am aflat, adăugase femeia. — Vi s-a terminat concediul ? a întrebat ceferistul. — Mai aveam două săptămîni, a zis femeia. Dar vrem să fim acolo. Soțul a stat o zi și o noapte la telefon. N-am obținut legătura cu mina. Bărbatul tăcea. I s-o fi părut că se discută prea mult și nu e cazul. Pornea spre mină, spre locul său de muncă, pornea mai devreme cu două săptămîni, faptul nu avea nimic deosebit. Era un gest normal. Dar știa și el, știam și noi, că trenul nu trece de Salva. Pînă la Baia Mare și de acolo la mină erau drumuri desfășurate în necunoscut. „Vor ajunge, ne gîndeam cîți eram de față, privind somnul adinc al copilului. Trebuie să ajungă“... La un centru de pîine am surprins o discuție între doi pensionari suceveni. — Poimîine primesc pensia, zicea unul dintre ei. O să mearg la contul 2000. — M-am gîndit și eu, a răspuns celălalt. Trebuie. Nu se poate altfel. Erau oameni modești, purtînd însemnele blajine ale vîrstei. Vorbeau despre contul 2.000 ca de-o certitudine vitală. . . Băiatul unui prieten, elev în clasa întîi, își aduna MARELE GEST de prin casă, înfrigurat, toate cărțile de povești. Văzuse la televizor o școală inundată, o bibliotecă pustiită, transformată într-un morman de zdrențe cleioase. Pe fiecare volum în parte, pe basmele lui Creangă și Ispirescu, pe ale fraților Grimm, a scris cu slove încă stîngace, tremurate ușor: „Pentru copiii din Transilvania...“. A uitat doar un singur lucru — propria sa iscălitură. Desigur, în dramatica încleștare a țării cu stihiile oarbe, lîngă atîtea fapte de eroism fără seamăn, sunt gesturi mărunte, firești prin frecvența lor. Dar mărunt și firesc nu are aici sensul de minor, de lipsit de însemnătate. Sunt gesturi izvorîte din inimă, pretutindeni, din milioanele de inimi ale acestui popor. Ele aparțin marelui gest al țării, hotărîrii nestrămutate de a restaura viața în temeiurile sale normale. Există în ele acea putere de a readuce seninul și lumina. GEORGE SIDOROVICI 1 ÎN AGRICULTURĂ «ÎN AGRICULTURĂ MAREA BĂTĂLIE PENTRU RECOLTA ACESTUI AN POA TE El Ci ST IC A TA NUMAI PRIN MUNCĂ INTENSĂ • INSAMÎNȚAREA CELOR 22.244 HECTARE TREBUIE GRĂBITĂ PRIN ORICE MIJLOACE • „CU FIECARE ORA CE TRECE, ÎNAINTAM CU LUCRĂRILE IN TIMP” • „SATELE NU TREBUIE LASATE DIN MINA, ALTFEL, ÎNVING BURUIENILE". Munca în cîmp a devenit o dominantă. Aceasta este imaginea pe care o are oricine străbate ogoarele in aceste zile. Cu dirzenie și abnegație, fără răgaz, zeci de mii de țărani, mecanizatori și muncitori din sectorul agricol se află in linia intiî a bătăliei pentru obținerea de recolte bogate. Este cu adevărat impresionantă înțelegerea de care dau dovadă marea majoritate a cooperatorilor participînd la muncă din zori și pînă noaptea, pentru a recupera rămînerile în urmă la lucrările agricole. Fiecare înțelege bine că acum nu-i timp de odihnă, că trebuie să se facă totul pentru a grăbi efectuarea lucrărilor în cîmp. In cursul zilei de ieri, poposind pe tarlalele fermei vegetale ilișești, a I.A.S. Suceava, am constatat o înverșunată luptă cu timpul, grăbindu-se lucrările agricole de sezon. Inginerul V. Pogorevici, șeful fermei, era la „Tolva" și supraveghea ca plantarea cartofilor cu cele 3 mașini să se facă în condițiuni optime. Pe „Corjanu“, rîndurile de cartofi fiind bine încheiate, se acționa cu spor la prima prașilă. Demnă de notat este orientarea bursă a conducerii fermei, care, văzînd că mijloacele mecanice nu pot fi folosite din cauza umezelii solului, a luat măsuri pentru întreținerea culturii printre rînduri, cu 11 prășituri și pe rînd, din urmă, cu 60—70 brațe manual. Și la ferma zootehnică Ilișești, condusă de M. Cojocaru, se lucra din plin. Se întrețineau guliile și sfecla furajeră, se semăna porumbeiloz, iar pe tarlaua din spatele grajdurilor, pe care urmează să se însămînțeze tot porumb furajer, se săpau canale pentru a ușura evacuarea apei stagnante. Aici, am găsit o activitate susținută și-n ce privește valorificarea ierbii de pe zona șoselei „Masa verde rezultată va duce la sporirea producției de lapte - ne-a spus șeful fermei. In prezent, realizăm zilnic, de la fiecare din cele 530 vaci furajate, cîte 10,5 t. lapte. Calculat pînă la 27 mai a.c., am livrat statului, peste plan — 80.000 litri de lapte, întregul colectiv de muncă al fermei dorește să avem rezultate și mai bune. In acest el ne vom aduce contribuția la edresarea economiei țării, greu lovită de calamități". In drumul nostru prin satele Stroești, Zaharești, Liteni (Gura Humorului) am întîlnit la datorie zeci și zeci de mecanizatori, înfruntau condițiile grele existente. La discuri se lucra, pe alocuri, cu două tractoare. încercările pe terenuri, pentru a stabili dacă se poate începe lucrul, se fac de cîteva ori pe zi. Directorul I.M.A. Ilișești, ing. I. Dogaru, ne-a declarat : „Spre deosebire de alte campanii, prin controlul ce-l facem permanent, nu constatăm fapte reprobabile din partea mecanizatorilor. Din contra. In aceste zile, din oră în oră, fără odihnă, se caută în teren noi posibilități de a reintra în lucru. Se lucrează pe porțiuni mici, chiar pe jumătăți de hectar, dacă terenul este zvîntat". Orele și zilele dinaintea ploilor, în care nu s-au mobilizat toate forțele pentru grăbirea ritmului însămînțărilor, au făcut ca la C.A.P. Ciprian Porumbescu să mai fie de plantat cu cartofi, la această dată, 130 hectare, iar de semănat cu porumb - 80 hectare. „Acum însă — ne relata tovarășul Isidor Eva, secretarul comitetului comunal de partid - participarea la muncă a cooperatorilor este mulțumitoare. Astăzi, de pildă, lucrează în cîmp peste 300 brațe de muncă. Conducerea din această unitate, inginerul șef Radu Rump, ținînd seama de urgențe, și-a întocmit un calendar precis al lucrărilor. Se acționează, concomitent, atît cu forțe mecanice, cît și manuale, la plantarea cartofului (miercuri s-au realizat manual 20 hectare), la însămînțatul porumbului cu o semănătoare SPC 6, la pregătirea terenului. Cît privește întreținerea culturilor, pentru a preîntîmpina dezvoltarea buruienilor, s-a început lucrul cu sapa rotativă. Avansate cu lucrările sînt brigăzile a Ill-a și a IV-a, conduse de Gh. Bilan și, respectiv, Gh. Căilean", într-adevăr, față de multitudinea lucrărilor ce mai sînt de executat la această unitate, numai organizarea temeinică și mobilizarea totală a forțelor pot duce la recuperarea întîrzierilor. Am reținut cu deosebire, din discuția avută cu brigadierul Gh. Boca de la C.A.P. Stroești, următoarea idee : „Sapele nu trebuie lăsate din mină. Altfel, înving buruienile". Așa și este. Peste tot, aceste plante nedorite, avînd condiții bune de dezvoltare, năpădesc pe cele cultivate și le împiedică creșterea. In alți ani, era firesc ca, după ce se terminau însămînțările, să urmeze campania de întreținere a culturilor. „Acum, dintre nenumăratele lucrări ce trebuie efectuate ne spunea V. Otrocol, șeful secției de mecanizare Stroești — una este mai presantă decît cealaltă. Astăzi, toate cele 17 tractoare lucrează. Cele mai multe, la pregătirea terenului, 2 la plantat cartofii, altul la semănat porumb, iar altul la sapa rotativă. Mai avem de plantat 60 hectare cu cartofi (cooperativa agricolă a suplimentat cu 10 hectare planul la această cultură), și 120 hectare cu porumb. Unde este prea umed, se acționează manual. In cîteva zile bune de lucru vom încheia însămînțările. Totodată, toți mecanizatorii își vor aduce contribuția lor la combaterea buruienilor, prin prașile bine executate". Și pe ogoarele cooperativei agricole ilișești lucrările de sezon se desfășurau în ritm alert. Astfel, în brigada a ll-a, mecanizatorul Valerian Roman cultiva și gripa, iar din urmă se marca terenul și se plantau manual cartofii pe tarlaua „Poiana". In locul denumit „Buhăime", pe un teren înclinat, zvîntat suficient pentru a fi lucrat, 5 tractoare discutau 7 ha. destinate porumbului dublu hibrid 99. Din discuția avută cu tovarășul M. Chiriac, inginerul șef al unității, a reieșit că mai sunt de însămînțat cu porumb 48 ha. (în tarlalele „Costișa" și „Fîntîna Grafinei"), și 80 ha. cu cartofi. Paralel, forța manuală din cooperativă a fost dirijată la efectuarea prașilei la porumb, cartofi și sfeclă furajeră. Condițiile climaterice din această primăvară, la care s-a adăugat și natura solului, au făcut ca la Cajvana lucrările să fie mult rămase în urmă. De aceea, considerăm bună măsura luată de direcția agricolă de a grupa, la această unitate, 37 tractoare, 11 mașini de plantat cartofi 2 SPC 6, 7 grupe cu discuri ș.a. Se cuvine însă ca, atît în această cooperativă, cît și în alte părți unde se vor aduce, suplimentar, altfel de mijloace mecanice, să se reducă la zero orice fel de staționare sau întîrziere în intrarea lor în lucru. Faptele relatate, cît și multe altele, ilustrează pregnant capacitatea organizatorică a conducerilor unităților agricole, efortul conștient al întregii țărănimi pentru terminarea grabnică a însămînțărilor și a primei etape de întreținere a culturilor, pentru asigurarea condițiilor necesare înregistrării unor sporite producții agricole vegetale și animale. GH. ZAHARESCU